+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Hogsmeade (https://www.darkmark.ro/f-hogsmeade)
+--- Thread: pay to play (/t-pay-to-play)
RE: pay to play - Lexie Stryder - 23 Jul 2012
- Lexie râse la gluma lui Robb, înghiontindu-l uşor cu cotul în coaste. Îşi desrpinse privirea de pe el, uitându-se în schimb la străduţa pe care ajunseseră să se plimbe. Nu îşi dăduse seama pe unde merse, fiind complet absorbită de discuţie. Bine, poate că nu numai discuţia o distrase, însă nu ar fii admis asta.
Se încruntă când privirea îi căzu pe cerul înnorat. Ce puteau face? Ar fii putut intra într-un bar, sau magazin, sau să meargă la casa lui Lexie care nu era chiar departe de unde se aflau. Se gândi pentru o clipă. Poate un bar era mai potrivit, nu voia să îi dea lui Robb o impresie greşită, însă s-ar fii simţit mult mai confortabil în casa ei.
"Ei bine, casa mea nu e departe, însă un bar ar fii la fel de bun," spuse Lexie, ridicând din sprâncene. Sau poate că Robb voia să îşi ia pur şi simplu rămas-bun şi să plece fiecare în treaba lui. La urma urmei, poziţia în care era pus poate că nu era chiar confortabilă. Să iasă la masă cu o fostă elevă. Se gândea dacă ar fi fost pusă ea în acea situaţie poate că ar fi refuzat toată treaba. Însă nu putea să nu încerce...
RE: pay to play - Vincent Thorbjörn - 23 Jul 2012
- Strâmbă din nas, analizând situaţia pe toate părţile. Probabil că dacă ar mai fi fost profesor la Hogwarts nu ar fi acceptat ca întâlnirea dintre ei să dureze mai mult de câteva minute şi 3 cuvinte aruncate din politeţe. Însă cum nu mai era profesor, nu vedea de ce nu ar fi putut să-şi petreacă timpul cu Lexie, care era şi majoră. Dintr-odată, se simţea mult mai bine.
"Acasă la tine sună bine, dar nu vreau să crezi că vreau să sar pe tine, aşa că prefer să ne mai plimbăm. Puţină ploaie nu strică, dacă nu te deranjează"
În ultimele câteva secunde, realiză că singurul mod distractiv prin care ar fi putut petrece această zi era alături de ea. I se aprinse o mică flacără în suflet care-l îndemna să se bucure de fiecare clipă petrecută cu Lexie.
RE: pay to play - Lexie Stryder - 23 Jul 2012
- Lexie zâmbi. Adora ploaia, mereu îi plăcuse să stea pe verandă, fie să privească picurii de ploaie căzând pe pământul uscat de fierbinţeala verii, fie să simtă umezeala lor pe piele, stând în mijlcul milioanelor de particule de apă.
'Nu mă deranjează deloc,' spuse, zâmbind. Până atunci nu mai întâlnise pe cineva care să fie fericit fiind udat de ploaia grea şi nu putea spune că nu aprecia acel lucru la Robb. Găsise mai multe aspecte comune ale ei cu bărbatul în cele câteva minute de conversaţie pe care le avuseră decât dacă ar fii stat să povestească ore întregi cu altă persoană.
Îşi adânci mâinile în buzunare şi simţi cum câţiva picuri plăpânzi de apă îi ating obrazul. Zâmbi. Urma furtună. Imediat după aceea, picurii se înteţiră, formând în mai puţin de cinci minute o perdea de apă care îi lovea pe cei doi din plin. Lexie râse, încântată de senzaţia inedită pe care i-o dăruia ploaia.
Se apropie de Robb şi văzu că şi el era ud. Îl privi pentru câteva secunde, absorbind fiecare detaliu a înfăţişării lui, gândindu-se că ar fii putut sta aşa câteva ore fără să se plictisească, apoi îşi scoase bagheta şi aruncă în el un jet scurt şi mic de apă. Râse şi se întoarse în direcţia opusă, fugind şi provocându-l pe Robb să se răzbune.
RE: pay to play - Vincent Thorbjörn - 23 Jul 2012
- Dădu din cap afirmativ la auzul răspunsului ei, şi o părticică din ce în ce mai mare din sufletul său se bucură. Îi plăcea ploaia, era liniştitoare şi totuşi tulburătoare. Violentă şi lină, romantică şi brutală. După furtună ieşea mereu soarele. Ploaia spăla rănile, vindeca durerea şi curăţea sufletele. Înainte de a începe să filozofeze despre ploaie, se întoarse spre Lexie, chiar în clipa în care picăturile mari şi reci îi atinseră faţa. Ridică capul înspre cer, privind norii care rămâneau întunecaţi cum se descarcă, ascuzând astrul ceresc care lumina Pământul.
"Mai repede decât am prezis eu, însă ţi-am spus", şopti el, lăsând capul în jos după ce o picătură aproape îi intră în ochi.
Chiar la timp pentru jetul de apă al lui Lexie, care fu ca un duş rapid peste faţă. Rămase câteva secunde ca prostit, ştergându-se cu mâinile -îndepărtând apa, mai bine zis-, iar când se uită înspre Lexie, pentru a-i arunca o privire urâtă, observă că fata era la câţiva metri depărtare de ea, fugind ca o zăpăcită de el.
"Eh, lasă că vezi tu", spuse el, scoţându-şi bagheta, în timp ce un tunet se auzi în depărtare.
Probabil că lumea care mai rămăsese se uita la ei, gândindu-se că sunt nebuni. Însă nu îi păsa de ei, şi o lua la fugă după Lexie, trimiţând un jet de apă cu balonaşe de săpun direct în glezna stângă a fetei.
RE: pay to play - Lexie Stryder - 23 Jul 2012
- Lexie îşi întoarse privirea pentru o secundă ca să vadă surpriza de pe chipul lui Robb. Bineînţeles că nu se aştepta la asta, cine se aştepta la ceva rebel şi imprevizibil de la micuţa şi inocenta Lexie? Râse amuzată în gândul ei, ţtiind că ce spusese înainte nu era adevărat. Nu era micuţă, sau inocentă, chiar dacă demulte ori şi-ar fi dorit să fie.
Amestecă un strigăt de surprindere cu un râset când simţi cum un jet de apă îi atinse glezna şi i se infiltră în tenis. Se întoarse cu o privire care vru să fie ameninţtoare, însă ştia că nici nu semăna cu una şi îşi pregăti bagheta pentru un alt jet de apă care îl rată pe Robb la mai puţin de un centimetru.
Râse, însă mai încercă o dată, nimerindu-l în braţul stâng, acoperit de diferite tatuaje. Zâmbi, apoi îşi ridică o mână în semn de pace şi se apropie de Robb cu o privire neîncrezătoare, aproape aşteptându-se să o lovească un val de apă. Oricum, nu ar fii făcut diferenţa. Faţa şi hainele îi erau ude, iar culoarea părului său şaten se transformase într-o nuanţe de negru, apa curgând din vârful şuviţelor lungi.
"Cred că ar fii un moment bun să mergem," spuse viperina, suficient de tare încât să se audă peste şuierul zgomotos al ploii încă nemiloase.
RE: pay to play - Vincent Thorbjörn - 23 Jul 2012
- Se uită neînduplecat de la braţul său şiroind de apă, la Lexie, şi îşi pregăti bagheta, însă se decise să o cruţe. Totuşi, nu îi arătă şi ei asta, şi continuă să se uite urât şi fioros la ea.
"Oh da, acum când te vezi dezavantajată, renunţi, nu?"replică el, îndreptând bagheta spre ea, însă lăsând-o jos imediat, începând să zâmbească.
Se apropie de ea, oferindu-i un braţ ud. Nu o mai aşteptă, trăgând-o de încheietură după el, începând să alerge prin ploaia deasă, care devenea din ce în ce mai deasă, ameninţând să înghită Pământul.
"Acum chiar avem nevoie de un adăpost", spuse el, trăgând-o pe Lexie în primul magazin care le ieşi în cale. Din nefericire, nu era chiar ceea ce dorise el, fiind un magazin plin cu obiecte Întunecate, cu un vânzător mic şi îndesat, care stătea în spatele unei tejghele prăfuite şi murdare.
RE: pay to play - Lexie Stryder - 23 Jul 2012
- Lui Lexie îi pieri zâmbetul de pe buze când văzu privirea ameninţătoare şi nervoasă de pe faţa lui Robb. Pentru o clipă se gândi că era în pericol să fie blestemată sau ceva, însă dădu afară un suspin mintal de uşurare când acesta zâmbi. Se lăsă trasă de bărbat pe stradă, încercând să ignore ploaia, care nu dădea niciun semn că ar înceta, şi intră în magazin după el.
Vânzătorul le aruncă o privire urâtă şi viperina îi răspunse cu acelaşi gest, apoi se plimbă printre obiecte, încercând să se prefacă interesată de ele. Picuri de apă curgeau din hainele şi părul ei şi a lui Robb.
'Ori cumpăraţi ceva, ori plecaţi,' spuse vânzătorul, privindu-i cu ură de peste ochelarii mici şi rotunzi.
Lexie se încruntă, însă îi prinse lui Robb mâna a doua oară în acea zi, murmurând un 'Cu atitudine asta nu vei vinde nimic.'
Se găsiră pe stradă din nou, în ploaia torenţială şi îşi reîndreptă privirea spre Robb.
'Megem la mine, să uscăm?' întrebă, gândindu-se imediat la şemineul călduros. Chiar dacă îi plăcea enrom să îl privească pe Robb, cu hainele lipite de trupul bine făcut, începea să tremure şi nu îi plăcea. Îi întinse braţul, invitându-l să Dispară împreună.
RE: pay to play - Vincent Thorbjörn - 24 Jul 2012
- Îi aruncă o privire urâtă vânzătorului, enervat la culme de tupeul acestuia. Cum vroia el ca cineva să cumpere ceva cu această atitududine, cum a spus şi Lexie? O luă pe fată de braţ, ştiind că dacă ar mai fi rămas mult acolo, ar fi ieşit urât, datorită răbdării sale care se cam pierduse când dădu de vânzătorul gras şi urâcios.
"Hai să mergem, până nu începe să-şi blesteme toţi clienţii." spuse el, în timp ce cei doi ieşeau în ploaia udă.
Auzi propunerea tinerei, şi dădu afirmativ din cap. Era mult prea rece acum şi nu mai ploua, ci turna cu găleata, norii furioşi ce împânzeau cerul ameninţând să-şi descarce furia asupra oraşului.
Înainte de a-i da mâna, îşi spuse în gând că nu avea de ce să se teamă. Erau amândoi adulţi, şi în plus, de când asculta el ce vorbeau oamenii? O prinse pe Lexie de degete, dispărând amândoi cu un mic poc, şi senzaţia aceea ciudată specifică Dispariţiei, îl cuprinse iar. Ura să dispară, şi nu fusese niciodată bun la asta, de cele mai multe ori lăsându-şi câte o parte a corpului în cealaltă parte. Însă de data asta nu avea de ce să-şi facă griji, fiindcă Lexie îl conducea.
RE: pay to play - Lexie Stryder - 24 Jul 2012
- Lexie zâmbi când Robb îi luă mâna şi Dispăru cu un pocnet scurt. Apărură pe un câmp ocupat de o singură casă, nu foarte mare, însă nici de dimensiuni reduse, cu pereţii exteriori văruiţi într-o culoare de un verde pal.
Strâmbă din nas şi făcu un semn înspre uşa de la intrare. Îl conduse pe Robb până acolo şi deschise încuietoarea cu un clic. Îl lăsă pe bărbat să intre primul, apoi îl urmă.
Aprinse câteva lumănari de pe masă cu o fluturare a baghetei, dat fiind că norii cenuşii acoperiseră cerul şi îţi dădea o senzaţie ciudată, ca şi cum ar fi fost aproape noapte.
"Fă-te comod, îl îndemnă ea pe Robb, făcând un semn scurt spre canapeaua confortabilă din living-ul mare cu un perete de sticlă.
Se duse în bucătărie şi scoase două pahare din raftul de sus al mobilei. Le umbplu cu bere-zero, fiind aproape nerăbdătoare să simtă căldura care îţi curgea prin întregul corp odată cu băutura. Scoase două prosoape mari din dulăpiorul de su chiuvetă şi îi întinse unul lui Robb cu un zâmbet.
[b]"Poţi să faci un duş dacă vrei, însă nu cred că am haine uscate pentru tine aici. Strâmbă din nas apologetic. Stătea singură în casă şi niciodată nu era pregătită pentru musafiri.
RE: pay to play - Vincent Thorbjörn - 24 Jul 2012
- Se îndreptă spre canapeaua indicată de Lexie, însă nu se aşeză, căci nu vroia să o ude. Îşi scoase bagheta şi îşi uscă hainele, înainte de a o zări întrând cu un prosop. Îi zâmbi, însă refuză prosopul, nemaiavând ce face cu el, şi de data asta se aşeză pe canapea. Privi în jurul lui în camera mobilată cu gust, însă realiză că nu era un gest tocmai gentil şi se opri, uitându-se înspre Lexie.
"Ai casă tare drăguţă, a fost a părinţilor tăi?"
Punând aceste două întrebări, Robb îşi dădu seama de două lucruri, şi anume: 1. habar nu avea câte ceva despre trecutul şi viaţa fetei, iar al 2-lea, mai grav, oare părinţii fetei mai locuiau cu ea? Ei bine, dacă răspunsul era afirmativ, atunci probabil că ar fi trebuit să plece înainte ca aceştia să creadă cine ştie ce despre fata lor, care aducea oameni dubioşi în casă.
"Sau încă este?"
Deşi putea spune că îi plăcea de Lexie, într-un mod ceva mai mult decât o simplă simpatie, se simţea tare prost din pricină că nu o cunoştea prea bine. Ştia că era drăguţă şi de treabă, însă el nu avea nici cea mai vagă idee ce îi plăcea şi ce nu fetei.