- Nu aveti nicio scuza pentru ca va aflati aici, mormai Hagrid, indepartandu-se de trupul neinsufletit al unicornului.
Desiree ofta. Crezuse ca va putea avea incredere in urias si spera ca acesta sa nu-i insele asteptarile.
- Nu, nu avem nicio scuza, zambi Cercetasa. Dar avem un motiv destul de intemeiat.
Hagrid pufni in barba si atunci Desiree observa ca avea arbaleta la el. Se simti mai in siguranta stiind asta. Ii puse mana pe brat, avand in vedere ca nu-i putea ajunge umarul, apoi ii spuse:
- Promitem ca-ti spunem tot cand ajungem la coliba. Fara minciuni. Numai adevarul.

Drumul pana la coliba uriasului fu scurt. Ainsley multumi in gand Cerului pentru ca nu se ratacisera prin padure, asa cum reusise ea data trecuta. Paznicul vanatului parea insa a sti foarte bine imprejurimile, iar asta o linisti cat de cat.
Intrara in casuta lui Hagrid in cateva minute, incercand sa faca cat mai putin zgomot. Colt se napusti asupra Cercetaselor, aproape dandu-le jos, dar nu s-a ajuns pana la asta. Ainsley ofta si se aseza pe unul din scaunele din jurul mesei, pentru ca apoi sa priveasca in gol focul sfaraind vesel in semineu.
Intrebarea lui Hagrid veni dureros de repede.
- Deci, ce s-a intamplat noaptea asta de aveti nevoie de mine?

Topic Closed.