Darkmark RPG Forum
one more time - Printable Version

+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Biblioteca (https://www.darkmark.ro/f-biblioteca)
+--- Thread: one more time (/t-one-more-time)

Pages: 1 2 3 4 5


RE: one more time - Kurt F. Malfoy - 15 Jul 2012

  • Cei doi barbati incepura sa rada iar tatal lui Kurt ii saruta mana lui Ivy,mentionand ca el era doar mesagerul. Ei doi erau luptatorii de drept,cei care salvau situatia. Din nou. Asa ca disparu brusc,lasandu-i pe cei doi indragostiti singuri. Kurt detesta sa devina super-eroul,cel care primea laudele pentru ceva anume,care facea bine. Pana acum jucase rolul personajului negativ iar o schimbare a scenariului i-ar fi distrus total munca. Bine ca dupa ce avea sa-i prinda pe acei doi evadati,ar fi putut sa se intoarca la munca lui obisnuita,la reputatia de personaj negativ al acelei povesti nesfarsite a timpului,a vietii.

    '' Deci vrei sa te razbuni,nu? Atunci iti dau tie misiunea de a ne face sa aparem la Azkaban. Sunt gata cand esti si tu.'' Ultima propozitie fusese rostista pe un ton sarcastic,rautacios.

    Stia ca Ivy nu era buna la Aparitii/Disparitii si tocmai de aceea se intreba daca aveau sa ajunga langa salcia batausa sau in cuibul unui hipogrif suparat. Asta depindea numai de ea si de cat de mult avea sa se concentreze.



RE: one more time - Ivy Thibault - 15 Jul 2012

  • Ivy se uită urât la Kurt, când auzise cum îi întoarse cuvintele şi apoi îl luă de braţ. Una dintre problemele ei era că îşi luase testul de Apariţie cu mult noroc. Era varză la capitolul ăsta. Aşa că trase adâng aer în piept şi încercă să se concentreze, lucru care nu îi ieşea în mod obişnuit nici când Kurt era la zeci de kilometri distanţă, darăminte acum.

    Apărură la aproximativ trei centimetri de marginea stâncii, dincolo de care se întindea oceanul veşnic neliniştit. Îi scăpă un suspin de uşurare- asta fusese una dintre cele mai bune Apariţii. Îi zâmbi lui Kurt.

    "Vezi? Curat şi viu, deşi fusese aproape ca ultima parte să nu fie valabilă..." spuse Ivy, bătându-l pe umăr.

    Porniră spre închisoare, deşi Ivy încă nu era sigură ce aveau să facă. Nu avea încă un plan bine stabilit în minte.



RE: one more time - Kurt F. Malfoy - 16 Jul 2012

  • Cativa Aurori ii intampinara,privindu-i totusi taios,mai ales cand dadura cu ochii de el. Kurt recunoscu printre acei oameni o anumita persoana,tocmai barbatul care se ocupase de cazul lui in urma cu sapte ani. Acum Aurorul nu avea ce sa faca deoarece Kurt era un membru al uneia din cele mai influente familii vrajitoresti si deasemeni,era protejatul direct al Ministrului,deci daca cineva incerca sa se ia de el sau oamenii lui,acel cineva avea sa fie ori concediat,ori ucis in foarte scurt timp. Deci Ivy nu avea de ce sa isi faca griji.

    Kurt isi invoca patronusul,un basilisk de dimensiuni surprinzatoare,ce parea aproape real apoi privi in jur dupa Dementori. Cei pe care-i intalneau se dadeau la o parte din cauza patronusului,astfel incat se putea spune ca situatia se rezolva intre ei doi si Aurori.

    '' Au evadat deci trei persoane,nu?'' intreba Kurt
    '' Doua,domnule Malfoy. Desigur,trei,daca il punem si pe Fenrir insa acela este un monstru,nicidecum o fiinta umana.'' se auzi vocea unuia dintre Aurori iar barbatul care il arestase pe Kurt il privi brusc,de parca i-ar fi spus ca nici iubitul lui Ivy nu era un om,ci o bestie

    Ajunsera in scurt timp in dreptul acelor celule. Kurt inspecta gratiile distruse si realiza ca fusese mana lui Lexie. Deja isi facuse exact scenariul celor intamplate: Lexie il scoate pe Fenrir din inchisoare,dar lasa din greseala o cale de acces pentru ceilalti doi care isi aveau celulele aproape iar acestia se strecoara noaptea,invocandu-si fiecare patronusul. Dragut,ce putea sa zica?

    '' Si cum ii cheama pe ceilalti doi?''
    '' Klaus Wildrig si Michel Thibault.''
    Kurt ingheta in loc,apoi incepu sa tremure. Se prinse cu mana de zid. Fratele lui era in viata,la fel si o ruda de-a lui Ivy.



RE: one more time - Ivy Thibault - 16 Jul 2012

  • Ivy merse alături de Kurt, uitându-se curioasă în jur. Această închisoare aproape că îi ajunsese casă de multe ori, când Aurorii o urmăreau. Ceea ce o făcea să se simtă mai bine era faptul că erau şi aici câţiva dintre cei care o voiau moartă cu siguranţă. Şi Ivy ştia foarte bine că nimeni nu o putea atinge cât timp era sub protecţia familiei Malfoy- sau a lui Kurt. Aşa că se bucura în linişte de suferinţa lor.

    Când auzi numele celor doi evadaţi, Ivy crezu că era un fel de glumă. Klaus Wildrig era mort, şi ea nu mai avea nicio rudă în viaţă. Niciuna în afară de Julieta. Toţi erau morţi. Aşa că era sigură că era o greşeală la început.
    Dar îl văzu pe Kurt începând să tremure şi îl prinse de braţ, neliniştită. Dacă Klaus era întra-devăr în viaţă, asta însemna că voia răzbunare, nu? Şi nu cumva tatăl lui Kurt îl plăcuse mai mult pe Klaus decât pe fratele său geamăn? Asta ar însemna că Benjamin Wildrig l-ar susţine pe Klaus? Şi cei doi ar putea cu uşurinţă să îşi creeze o armată ce l-ar distruge pe Kurt.

    "El nu e-?" începu Ivy, dar nu putu să continue cu atâţia oameni ce îi priveau şi ascultau.

    Ceea ce o deruta şi mai tare era Michel Thibault. Habar nu avea cine era şi o parte din ea era chiar curioasă să afle. Din câte ştia ea, pe mama ei o chemase Edie, deci nu putea fi ea. Însă posibilitatea de a se putea întâlni cu o altă rudă de-a ei îi dădea o senzaţie de speranţă şi frică.



RE: one more time - Kurt F. Malfoy - 16 Jul 2012

  • O stranse de mana pe Ivy si incerca sa se calmeze. Oh,la naiba! Tocmai prima crima nu fusese savarsita cum trebuia,tocmai el lasase cel mai mare inamic al sau in viata. Si toate acele amintiri cu privire la tendintele sale canibalistice,chiar si momentul in care ii scosese inima din piept,ce erau? Ce era tot trecutul sau de criminal,una din partile vietii sale pe care o iubea cel mai mult. Pentru ca il definea din toate punctele de vedere. Isi linse incet buzele,ca si cum ar fi gustat sange proaspat,apoi intreba,calm si totusi,avand privirea de asasin intiparita deasupra orbitelor:

    '' Ce spune dosarul despre cei doi evadati,domnule?''
    '' Wildrig a venit aici mutilat la nivelul fetei si a trupului si a fost necesar sa ii fie pusa o masca,caci speria restul detinutilor. A fost inchis aici pentru ca a dat foc mai multor case de pe Diagon''

    Kurt ranji larg,semanand si mai mult cu un nebun - defapt,asta si era. In sinea lui incepu sa rada zgomotos,infricosator. Desi fratele sau se interesase de resedintele sale,de toti cunoscutii lui. Macar il mutilase,macar nu mai imparteau acelasi chip perfect. El nu impartea nimic cu nimeni,mai ales cand venea vorba de lucrurile care ii ofereau avantaje.

    '' Si Thibault?''
    '' Oh,el spunea intr-una,ca un nebun ca isi cauta nepoatele. A ucis o tanara crezand ca e una din ele si ca il renega. Isi cauta familia desigur.''
    '' Ciudat,asta cauta si celalalt'' spuse Kurt fara a-si da seama
    Acum totul se lega. Tatal lui ii trimisese fix in ghearele lupului. Trebuia sa isi dea seama ca impacarea cu mama lui si toata acea atentie pe care i-o oferise erau doar de fatada. Culmea,dupa ce intelesese asta,tot isi mai dorea o impacare,tot vroia sa vorbeasca cu amandoi si sa le spuna ca tinea la ei. Intr-un mod nebunesc si cam sadic,dar totusi tinea la ei. Acum era sigur ca nu mai avea cauta in acea familie,ca apartinea Malfoy-lor si ca singura fiinta care te poate iubi neconditionat este propria mama,urmata fiind desigur de partenera de viata. Avea nevoie doar de fiinta care i-a dat viata si de Ivy.

    '' Va asigur ca nu au parasit inchisoarea. Daca as fi un fugar mutilat si un nebun familist,unde m-as ascunde? Ivy,idei?''



RE: one more time - Ivy Thibault - 16 Jul 2012

  • "Probabil că fugarul mutilat ar încerca să mutileze orice i-ar putea aduce aminte de propriul chip," spuse Ivy.
    Ştia că, cu Klaus în libertate, Kurt nu era deloc în siguranţă. Fata ştia că el îşi putea purta de grijă, dar totuşi, Klaus era fratele lui. Ştia cum gândeşte, ştia ce iubeşte şi ştia cum acţionează. Un avantaj foarte mare.

    "Iar nebunul familist şi-ar căuta familia," sfârşi ea.
    Asta însemna că ei erau prăzile. Deţinuţii veneau după ei. Aşa că n-avea rost să meargă să îi caute. Şi cel mai probabil, veneau împreună. Dacă au evadat împreună, înseamnă că îşi creeaseră un fel de grup. Şi era sigură că amândoi ştiau că Ivy şi Kurt veniseră în Azkaban, că erau împreună şi veneau după ei. Ceea ce le stricase elementul surpriză.

    Erau în încurcătură. Era sigură că niciunul dintre Aurorii din jurul lor nu îi vor salva de grabă. Mai bine aşteaptă până Ivy şi Kurt sunt morţi şi apoi îi prind pe deţinuţi. Deci nu se puteau baza pe ei. Ivy se gândi că probabil nu vor ajunge până afară pentru a putea Dispărea. Sigur i-ar fi prins pe drum.

    "Un Thibault şi un Wildrig, după o Thibault şi un Wildrig/Malfoy," spuse Ivy. "Asta da premieră."



RE: one more time - Kurt F. Malfoy - 16 Jul 2012

  • Ridica din sprancene,surprins,ca si cum ar fi intrebat-o '' tu te auzi vorbind macar?''. Ofta scurt si in final se decise ca ar fi fost de mii de ori mai bine daca ar fi ramas pe loc. Sau sa scape de Aurori ceea ce si reusi sa faca intr-un final,spunandu-le ca cel mai probabil cei doi sunt in aripa de est a inchisorii. Ce putea sa spuna,cei care se ocupau cu Azkabanul si Vrajustitia in general nu erau prea draguti sau prea inteligenti. Stia doar foarte putine exceptii. Nici nu se mira cum de Kennya si Devoratorii Mortii conduceau practic Lumea Vrajitoreasca. Acum,trebuiau sa continue ceea ce se parea ca au inceput.

    '' Eu vreau sa imi vad fratele iar tu vrei sa iti vezi unchiul. Se pare ca vom avea o reuniune de familie superba astazi.''

    Ii facu semn sa il urmeze apoi se indreptara catre sectorul nordic al inchisorii,avand grija sa foloseasca fiecare patronusul sau daca ar fi fost nevoie. Un paianjen si un basilisk tarandu-se pe coridoarele infecte ale acelui Iad de piatra. Dupa cateva minute bune de mers,in care doar o tinuse strans de mana,ca si cum cineva sau ceva ar lua-o de langa el pe Ivy,se opri brusc si incepu sa fluiere. Era ciudat cum de putea exprima atatea lucruri. Acesta era talentul lui. Kurt reusea sa te sperie sau sa te inveseleasca doar arcuindu-si buzele si lasand sunetele sa iasa parca de la sine.

    Acel ritm era ciudat. Semana cu un tren care se apropie,cu o pasare in colivie,cu un fulger ce lovea pamantul. Era disperare,tensiune,frica. Era el. Era Klaus. Erau cei doi gemeni,aproape,dupa paisprezece ani. I se raspunse prin acelasi fel si atunci totul devenise clar.
    ''Oh,dragii de ei...Doar cativa metrii si ne vom imbratisa!''



RE: one more time - Ivy Thibault - 16 Jul 2012

  • Ivy tresări atunci când auzi din faţă acelaşi ritm pe care îl fluiera şi Kurt. Klaus o cam înspăimânta. Habar nu avea de ce, poate că o înspăimânta faptul că Kurt ar putea să aibă un fel de clonă. Poate că îi era frică să nu îi încurce şi să îşi petreacă restul vieţii lângă un Kurt fals. Însă îşi aminti că asta nu mai era posibil acum, pentru că Klaus era mutilat. Îşi dădu seama că asta o uşura într-o oarecare măsură. Ar fi fost mult prea înspăimântător să îi vadă trăsăturile perfecte ale lui Kurt copiate pe o altă faţă.

    Ştia că în faţă o aşteaptă o rudă de-a ei. Era greu de acceptat, însă era adevărat. Şi vroia cu disperare să nu îl omoare pe acest Michel. Însă nu prea credea că avea de ales. Instictul îi spunea că el nu evadase din Azkaban ca să devină o familie. Două umbre se conturară în faţa lor şi Kurt şi Ivy se opriră. Fata îşi scoase bagheta într-o fracţiune de secundă, însă nu o ridică. Umbrele veniră din ce în ce mai aproape, până deveniră două persoane.

    Ivy îşi dădu seama din prima cine era Michel. Tipul fără mască. Cu un chip sălbatic şi nişte ochi albaştri ca şi a ei o privea de sub părul negru, lung şi murdar. Era foarte slab, dar muşchi îi pulsau pe sub piele şi purta nişte haine jegoase, zdrenţuite. Bărbatul o fixa cu o privire care spunea clar că nu o voia vie.

    Cu toate acestea, Ivy făcu cel mai imprevizibil lucru: zâmbi, un zâmbet blând, ca un zâmbet de bun-venit.



RE: one more time - Kurt F. Malfoy - 16 Jul 2012

  • Il vazu pe unchiul lui Ivy si zambi deasemeni,pregatind totusi sa rosteasca un Blestem de Neiertat daca viata femeii pe care o iubea era pusa in pericol. Pe de alta parte,el avea o alta treaba. Ceva mai important,de care stia ca Ivy nu s-ar fi putut ocupa pentru ca ea nu cunostea cel de-al doilea dusman.

    '' Salut,fratioare'' ii spuse el lui Klaus,pe un ton neutru

    Barbatul isi dadu jos masca iar Kurt tresari. El nu mai tresarise niciodata de scarba,frica si furie in acelasi timp. Scarba fiindca fratele sau arata ca monstrul lui Frankenstein. Frica pentru ca realizase ca era astfel din cauza a ceea ce se intamplase in urma cu atatia ani,ca el ii muscase fata,ca el ii luase carnea de pe corp.El crease acea creatura. Simtea furie pentru ca nu ii venea sa creada ca pana si parazitul acela ii trezea mila. Nu trebuia sa simta mila decat fata de familia si prietenii lui. Iar Klaus nu era nici una,nici alta.

    '' Eu sunt foarte frumos,nu? Iar unchiul tau,Ivy,vrea o imbratisare. De ce nu i-o oferi?''
    '' Pentru ca o sa va ducem de unde ati plecat. Nu esti asa de inteligent pe cat te crezi. Tu ai fost frumuselul,eu ala destept. Obisnuieste-te cu asta.''

    Si isi indrepta bagheta catre ei,rugand-o pe Ivy sa faca onorurile.



RE: one more time - Ivy Thibault - 16 Jul 2012

  • Ivy nu mişcă niciun muşchi facial atunci când Klaus îşi dădu jos masca. Era scârbos şi fata prefera să şi-o pună înapoi, dar era sigură că asta nu se va întâmpla. O uimi peste măsură cum acele trăsături fine pe care le văzuse acum câteva luni într-o poză se transformaseră în acea figură contorsionată. Încercă să se focuseze pe oponentul ei. Bărbatul era mai solid decât ea, dar era sigură că îl poate pune la pământ.

    Când auzi semnalul lui Kurt, Ivy aruncă aproape imediat o vrajă de împietrire. Ştia că trebuia să se mişte repede, aşa că în haosul care se cree, se prinse de tavan şi se mişcă silenţios până la locul unde stătea Michel. Făcuse toate astea atât de repede, încât bărbatul nu-şi dăduse seama decât atunci când Ivy îi sărise în spinare. Se feri de câteva vrăji mortale, însă nu reuşi să se salveze de cuţitul pe care bărbatul i-l înfipse în coapsă.

    Îşi înnăbuşi un ţipăt, apoi scoase şi ea artilierea grea. Era destul de greu să mânuiască cuţitele cât timp Michel se zbătea ca un taur sub ea, încercând să o dea jos şi aruncând vrăji. Totuşi, reuşi să îi înfigă adânc lama în umărul stâng şi bărbatul căzu pe jos. Ivy se dădu jos de pe el, şi gâfâind, îi aruncă o vrajă de împietrire.