Darkmark RPG Forum
Trandafirul Blestemat - Printable Version

+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Coltul Creativ (https://www.darkmark.ro/f-coltul-creativ)
+--- Forum: Writers' Hangout (https://www.darkmark.ro/f-writers-hangout)
+--- Thread: Trandafirul Blestemat (/t-trandafirul-blestemat)

Pages: 1 2

Trandafirul Blestemat - Katya Sokorov - 13 Jan 2010

Trandafirul blestemat

[Image: 53830-bigthumbnail.jpg][Image: dHRLZvNLPkcwt6fsgK3ChDcqo1_400.jpg]

Capitolul I
Trandafirul misterios


Personajele principale:
[spoiler]Jane Jonstone - Jane e o fata blonda, isteata, care adora primejdia. Are cam treisprezece ani.
[Image: annasophiabt2.jpg]

Kamir Norstgey - Kamir e o fata bruneta, care are paisprezece ani. E cea mai buna prietena a lui Jane, deasemenea ii place si ei primejdia.
[Image: csi4.jpg]

Merdanelle Jonstone - Merdanelle, sau cum i se zice, Merda, e sora lui Jane, de multe ori dovedindu-se... foarte enervanta! Are 12 ani.
[Image: Maddison2PCE_468x579.jpg]

Kremian Kamitreat - Kremian e iubitul lui Jane, devenind si el partas la aventura. El are 15 ani, si e in clasa cu ea. I se zice si Krem.
[Image: normal_Matthew_Lewis.jpg]

Maringo - In padure, Krem si Jane omoara mama manzului si cand vad ce au facut adopta iedul si ii dau numele de Maringo. Acesta ii insoteste peste tot si ii ajuta.
[Image: FawnInGrass.jpg]
[/spoiler]



Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!Ding!
Ceasul suna sec, ca si cum nu ar prevesti nimic bun pentru acea zi. Jane se trezi posomorata. Isi arunca repede niste jeansi pe ea, un tricou si, cu sendvisul in mana, porni catre liceu. Se intalni cu Sole si Kamir pe drum spre scoala, care stateau destul de aproape de ea.
- Ce mai faceti?
- ...
- Ne gandim cu groaza la testul de azi la istorie... pfui... nici n-am deschis cartea, ce sa mai zicem de citit! raspunse Kamir in locul lui Kremian.
- Avem test?! Pfui, si eu care credeam ca azi avem lectie noua! Nici eu n-am deschis cartea, zise Jane cu amaraciune.
- Sper ca am timp sa mai trag cu ochiul prin carte sau sa-mi fac niste fituici, adauga Kamir.
- Eu zic doar ce stiu... e mai simplu... cu fituici te poate vedea! o atentiona Krem.
- Pai, da, insa tu esti desteptul clase, cel mai bun, il ironiza Kamir.
- Kamir, te rog, nu mai rade de el! ii spuse Jane prietenei sale, nedorind sa se intample ca atunci cand au reusit sa distruga jumatate din clasa plus catedra intr-o incaierare.
Cei trei adolescenti continuara sa trancane pe drum spre scoala.

-------------------

Peste trei ore, intr-o pauza:
- Oau, Krem! Am reusit sa iau noua la istorie! ii zise Jane prietenului ei.
- Eu am luat noua si o zecime! sari de langa Jane Kamir.
- Hai sa mergem la Sala Recunostintei. Acolo sunt multe trofee si am putea sa ne folosim de ele pentru a relata istoria scolii, spuse Krem.
Jane si Kamir nu se lasara rugate. Inainte sa isi dea seama Krem, cele doua fete erau la jos, la baza scarii.
Sala recunostintei, de la etajul trei, era o sala mare, cu decoratiuni bogat, dar cel mai important, trofee si alte lucruri expuse drept multumire pentru unii profesori cu o mare importanta in istoria scolii. In fiecare trofeu era pus ceva, care a apartinut intr-un timp profesorului care primise trofeul.
Intr-un colt era un trofeu care iesea in evidenta prin cat de mult stalucea. Pe el era incrustat frumos, un trandafir care parea si negru, dar si mov in acelasi timp. Inauntru era un astfel de trandafir.
-Haide sa il luam, ar fi foarte frumos in vaza mea, spuse Jane si il baga intr-o mica gentuta de piele rosie.

-------------------

Peste inca patru ore, cand ieseau din liceu, observara cu mirare ca scoala disparuse din spatele lor si stateau intr-o padure. Observara ca si ghiozdanele erau doar niste rucsacele, in care aveau apa si mancare.
Jane avea in ghiozdan si acel trandafir misterios.
- Hai sa cautam apa si sa ne facem o tabara, macar daca nu putem pleca sa traim o viata decenta... pentru nistea oameni ai paduri, rase Krem.
- Kremian, e serios... poate nu ne vom mai vedea parintii niciodata! zise Kamir speriata, pe o voce grava.
- Pentru inceput Krem are dreptate, sa ne construim o tabara langa un raulet sau asa ceva. Hai sa cautam, isi dadu Jane cu parerea.
Si cei trei pornira. Dar nu apucara sa mearga nici patru minute, ca o vazura pe Merdanelle.
- Merda, ce faci aici? isi intreba Jane sora mai mica.
- Am iesit din casa ca sa ma plimb si am nimerit... aici, raspunse fata nedumerita.
- Bine, atunci hai cu noi.
Cei patru adolescenti pornira in cautarea unui rau...



[color=Springgreen]
Capitolul II
In padure




Cei patru umblau de o zi si inca nu gasisera un rau, dar in departare se vedea o linie albastr cu alb. Parea a fi o mica cascada, cu apa involburata la baza. Pornira in acea directie.
Padurea era intunecata; la tot pasul erau animale sinistre, care scoteau sunete care de care mai ciudate. Pana la urma intrara intr-un luminis, cu un rau care trecea pe acolo. Adolescentii urcara dupa cursul apei si gasira un izvor.
- Krem, te duci tu dupa crengute, butuci si bete? Eu o sa caut frunze. Kamir poate ramane aici si sa facaun fel de covor in locul unde vom amplasa tabara.

-------------------

Peste o jumatate de ora, Jane plecase dupa frunze. Se strecura prin padurea deasa, mergea pe pietre din cele mai alunecoase si se catara in copaci. Lua frunzele cele mai mari pe care le gasea si le punea in rucsac...
In acest timp Krem cauta bete si tragea dupa el butuci destul de grosi. Mergea prin padurea acoperita de bete muschi de copac, si ii era teama in adancul lui. Daca Kamir avusese dreptate? Daca nu isi vor mai vedea parintii? Daca vor muri in aceasta padure pustie? Gandurile acestea il framantau in drum spre izvorul unde era Kamir si unde avea sa soseasca si Jane cu frunzele.
O umbra il urmarea. O simtea. O lua la fuga cat de repede putea. Hainele i se sfasiara in cateva locuri. Se zgarie pe maini. Totusi umbra nu-i dadea pacea. Il urmarea, statea langa el. Era ceva imaterial, inchipuit, si totusi era asa de reala... Totusi ajunse in siguranta in mica tabara pe care si-o facusera.
- Jane, cred ca ne urmareste ceva... pare o umbra, imateriala, ireala, desi pare totodata asa reala!
- Nu stiu ce sa facem, Krem. Hai sa ne apucam sa facem cortul.
Krem, Karim si Jane se apucara se ridice cortul. Era destul de mic, dar incapeau toti trei in el plus rucsacele. Petrecura o noapte inficosatoare, stateau cu teama.






Capitolul III
Magul



"Ooooh! Woooaaah!" cascara Jane, Merdenelle, Krem si Kamir. Iar Kamir iar incepea cu glumele ei proaste de dimineata:
- Ooh.. uite un raton... si ce nume are sor'ta... Merdanelle... banuiesc ca mama-ta nu a facut franceza inainte sa-i dea numele asta...
- Karim, te rooog! ofta June
- Scuze, dar trebuie sa gasesc niste glume sa fac, altfel o sa fiu cu moralul la pamant toata ziua !
- Puteti sa terminati cearta pe baza numelui meu?! tipa Merdanelle enervata.
- Pfui, nu o poti face pe sor'ta sa taca o data? tipa si Karim.
- Mai bine sa plecam sa gasim o civilizatie umana, da? incerca si Krem sa intre in discutie.
- TACI! strigara cele trei fete care se certau.
- Bine, cum ziceti... Dar sa stiti ca cearta voastra nu ne va duce niciodata la un sat ! continua Krem.
- Haideti odata! Abia astept sa vad daca mai au m4p playere la magazin.. aia astept sa ma tolanesc pe un pat si sa ascult muzica, cu caietele aruncate pe jos... spuse Jane
- Eu abia astept sa vad daca mai au creioane 2H, HB, 2B si 6B... abia astept sa desenez! isi facu Merda sperante.
- Eu abia astept sa ajung la ora de Istorie! adauga si Krem.
- Eu abia astept sa-mi pun trandafirul pe birou, spuse si Karim.
Cei trei pornira spre nordul padurii. In scurt timp ajunsera la o casuta prapadita. Intrara in ea.
- Ahhh, buna... aaa... ziua! exclama un om micut ascuns dupa un ceaun care clocotea.
- Buna ziua... in ce regat misterios ne aflam? intreba Jane.
- Pai suntem in regatul Trandafirului Blestemat! Toti care au luat trandafirul blestemat au ajuns aici, dar eu am fost cel care l-a creat... Trandafirul se intoarce mereu inapoi, dar nu si cei care l-au luat. Suntem in anul 1042
- Si cine sunteti dvs?
- Eu? Sunt Rosel Curse. Creatorul Trandafirului Blestemat... a fost o greseala! Am incercat sa remediez problema, dar nimeni nu a vrut sa incerce antidotul care te trimite inapoi! Insa trebuie sa treci dupa cateva incercari: Gura Leului, in care trebuie sa tregi prin gura unul leu de piatra, dar ai niste probe de logica, Lunecarea Sarpelui, in care trebuie sa treci prin multe spatii inguste si Labirintul Inteleptului. In mijlocul labirintului va fi mereu Trandafirul Alb, care te duce inapoi de unde te-a luat Trandafirul Blestemat.
- Si care-i faza? i-o taie Krem, scurt.
- Poftim? intreba magul, care sigur nu era obisnuit cu modul in care vorbesc adolescentii in ziua de azi.
- Adica ce trebuie sa facem si asa mai departe... ii explica Jane plictisita.
- Simplu! Ajungeti la Gura Leului. Astea va vor ajuta sa treceti, zise el dandu-le o hartie cu niste versuri. Va indica unde sa cautati Gura Leului.
Jane desfacu foaia incet si citi:
'De-ntelept vei fi
Tu mereu vei izbandi,
Caci gandirea
Rasplatita va fi.
Examenul acolo loc va avea
Unde vorba mea te calauzea
Din dimineata, pana seara
Unde de toate inveti,
Aceasta e ....'
- Scoala! strigara toti patru in acelasi timp, iar Merdanelle intreba apoi:
- Deci trebuie sa cautam o scoala si sa intram catre Gura Leului de acolo?
- Asa cred, murumura Krem.
- Atunci, haide! zise si Jane.




Capitolul IV
Curse's Village

- Dar unde sa gasim un sat?! Ce sa mai zicem de o scoala... exclama Jane facand dansul ploii [multumesc de idee, Shayera]. Karim striga dupa ajutor:
- Ajutoooooooooor! Stie cineva cum putem ajjunge in anul 2010?
Intre timp, Krem, care nu se prea pierdea cu firea, isi facu arc si sageti.
- Ce faci acolo, Krem? zise Jane.
- Ce crezi ca fac? Nu avem nevoie de mancare?
- Sa inteleg ca vom manca lemn? intra si Merda in discutie?
- Ooohhhh, nu.. cred ca face focul folosind metoda arcul si sfredelul.
- Nu, imi fac arc si sageti si merg la vanatoare ! Ce altceva as putea face? Lemnul nu e comestibil iar focul il fac degeaba daca nu am ce sa pregatesc! spuse Krem, usor iritat, cand tocmai termina de facut a zecea sageata.
- Aaahhh... acum inteleg... zise Merda ganditoare.
- Pot sa vin si eu? intreba Jane.
- Nu. Merg singur. E mai sigur pentru voi. Curatati aici zona de frunze, faceti o groapa si inconjurati cu pietre.
- Ne dai ordine?! sari iritata Merdanelle.
- Nu ci doar sfaturi, ii replica sora mai mare.
- Ooohhh, da.. desigur... am uitat ca e iubitul tau... zise Merda zeflemitor.
- Stiti ceva, eu plec de aici si merg la vanatoarea mea. Jane, mai vrei sa vii?
- Da, desigur! La revedere, ne intoarcem dupa cu o caprioara sau macar un iepure... zise Jane. Ah, stai... sa-mi fac si eu arc si sageti...
- Nu-i nevoie... ia-l pe cel de rezerva i sagetile le luam inapoi dupa ce doboram animalul, ii zise Krem.
Cei doi se indepartara cu arcul pregatit cu o sageata.
'Padurea fosneste,
Inima ti-o simt aproape,
Si as dori...
Sa fii doar al meu...
Totul se simte ca o adiere
Si-un sarut...
Da-mi-l acum...' se apuca Jane sa cante.

- Jane, nu te supara, dar fug caprioarele...
- Scuze... ma mai apuc din cand in cand sa fredoneeez... zise ea.
Deodata, se auzi un fosnet usor. O usoara adiere... Un zgomot de copita... era o caprioara... Jane incorda arcul, ochi si ' Vjjjjjjt!' 'Vruut! Buuf! Crash!'. Caprioara cazu. Jane se duse dupa ea. Ii scoze arcul si-l spala cu putina apa din plosca sa din rucsac si il puse in tolba lui Krem inapoi. De alaturi aparu un manz, care, se vedea, era in prima lui luna de viata.
- Uuuuh... uite ce adorabil! zise Jane. Hai sa il crestem si sa-l luam ca amintire... e asa adorabil!
- Abia daca gasim hrana pentru noi... zise Krem inainte ca Jane sa-i aminteasca:
- Caprioarele mananca iarba!
- Ahhh, da, sigur... am uitat... Insa e un manz care are nevoie de lapte!
- Hmmm... asta e o problema... Hai sa lovim o caprioara in picior, o rana superficiala si o luam si pea ea?
- Da... mai bine sa mulgem cateva caprioare sa avem lapte! zise Jane si se ridica cu arcul incordat.
Peste o ora Jane si Krem ajungeau inapoi in tabara, cu vreo 10 litri de lapte in plostile care apareau mereu fara sa-ti dai seama, un ppui de caprioara langa ei si mama lui moarta in bratele lui Krem.
- Inteleg ca ati venit cu o mama-caprioara moarta si cu lapte de baut, dar la ce foloseste acest pui de caprioara? zise Karim cand desfacea o plosca cu lapte.
- Ia-ti mana de pe plosca asta! E a iedului. L-am numit Maringo. zise Jane smulgandu-i din mana plosca si inchizand-o
- Si de cel l-ati luat?
- Ar fi ramas singur altminteri!
- OK, dar la ce foloseste laptele?
- E inca manz de lapte.
- Putem sa ne apucam sa frigem caprioara? MOR DE FOAME! striga Merda.
- Da, dar nu sub ochii manzului! O sa-l iau sa ne plimbam. Hai si tu Krem.

-------

Era apus.... Krem si Jane ajunsera intr-o poienita, pe un deal...
- Ce frumos e apusul... ooohhh... e asa de romantic, Krem... spuse Jane visatoare si isi lasa capul in poala lui Kremian...
Manzul pastea iarba putin mai incolo dar inca avea nevoie si de lapte.
- Mereu am vrut sa-ti zic asta... Te iubesc! spusera cei doi in acelasi timp...
Tocmai cand se sarutau sub apusul sorelui insa...
- Noi ne muncim sa pregatim caprioara si voi stati aici sub soare si va pupati! V-am cautat in toata padurea! tipa Merda exasperata dupa ce iesi de dupa un copac. Jane si Krem rosira.
- Acum ai putea sa ne lasi putin singuri? intreba Jane pe un ton poruncitor.
- Bine... dar sa veniti repede...
Dupa ce Merda si ceilalti pornira inapoi catre locul unde isi fripsesera caprioara Jane isi ceru scuze:
- Imi pare rau pentru sora mea... strica mereu momentele cele mai frumoase...

-----------------

Dupa un timp cei doi impreuna cu iedul se inapoiara, ambalara in servetele, batistute si ce mai aveau bucatile ramase si mai mancau pe drum.
- Haide sa cautam satul...
- Haide...
Astfel pornira spre casa magului...
Dupa un timp ajunsera la acolo.
- Domnule....
- Mag! raspunse omuletul de dupa ceaunul care scotea bulbuci.
- Asa, domnule Mag...
- Nu cred ca ati inteles... Eu sunt un mag, nu domnul Mag!
- Bine, magule. Unde gasim un sat?
- Mergi spre vest de aici, raspunse magul cand se ridica de pe scaunul din spatele ceaunului; se vedea ca nu era cu mult mai inalt in picioare.
- Multumim, domnule... ãããããã... magule! spuse Merda.

--------------------------

La un moment dat ajunsera intr-un mic sat, denumit Curse's Village.
- ªtuaul Blºemlui! Ããºã i ºtaul! spuse Jane cu gura plina de friptura de caprioara si cu manzul langa ea.
- Prima oara sa gasim o camera de inchiriat... si un loc sa muncim.. dar cum o sa avem motiv pentru cum aratam, modul in care vorbim, accentul si de unde venim si identitatea? zise Karim ironica.
- Pai... ne cheama Jane Jonstone, Merdanelle Jonstone, Kamir Norstgey si Kremian Kamitreat, iar pe ied il cheama Maringo. Venim de peste noua sute, saizeci si trei de ani si am ajuns aici nu stiu cum... raspunse si Jane ironica.
- Da... si sa adaugam ca inca nu ne-am nascut! chicoti Kamir.
- Acum e serios! Poate nu vom mai ajunge acasa.
- Bine, bine... taci si tu o data cu parintii tai.. ne-ai mai zis de... incepu Merda
- O mie doua sute trei ori! zise Jane.
- Bine, bine...

-------

- Buna ziua. Suntem Jane Jonstone, Merdanelle Jonstone, Kamir Norstgey si Kremian Kamitreat, iar iedul e Maringo. Dorim sa inchiriem o camera mare, zise Jane cand ajunsera la un han.
- Anul nasterii?
- Eu in 1996, ceilalti inafara de cea mica in 1995, iar cea mica in 1998, continua Jane
- ?!
- Din viitor... din cauza astuia! zise Kamir si scoase Trandafirul Blestemat.
- Ooofff... bietii de voi... spuse hangita. Au mai venit multi, dar niciodata copii pana acum... cu ce va pot ajuta?
- Am dori o camera mare pentru cinci persoane...
- ?!
- Si pentru ied, o lamuri repede Merda.
- Si eu am fost candva acolo... vin din anul 1815... am ajuns in 852 aici.
- Si cum de inca mai traiti si aratati asa tanara?
- Aici timpul nu are efect asupra ta. Nu mori si ramai ca atunci cand ai venit. Iar copii nu isi modifica fata de la 27 de ani, cu o posibila diferenta de cinci ani...
- Aha...
- Uitati cheia de la camera!
- Multumim! zisera ei si urcara catre camera.



Capitolul V
Gura Leului

Jane statea impreuna cu ceilalti in camera devastata.. adica nu era vina hangitei... ea isi trantea peste tot hainele, Krem lasa pe jos toate cartile pe care le devora cu o viteza uimitoare, Merdanelle avea desenele imprastiate pe jos... mai exact, camera arata absolut oribil... cand intrai nu aveai loc sa pui un ac, trebuia sa iti faci cararuie printre ele.
- Nu mai suport! sa facem curat! tipa Kamir exasperata intre timp ce incerca sa gaseasca valiza sub tonele de haine, hartii si carti de acolo.
- Dar pe nimeni nu-l deranjeaza, spusera Merda, Jane si Krem in acelasi timp.
- Ooohhh, da, numai pe voi nu va deranjeaza ! Mie mi se pare o camera oribila !
- Vin imediat, spuse Merda si iesi pe usa. Intra pe coridorul intunecat, cobori la parterul hanului si o ruga pe menajera sa faca ordine la ei. Desigur, aceasta nu putea sa se impotriveasca si veni... insa cum intra incepu sa tipe de exasperare si sa-si smulga parul din cap.
- Oh, dar acesta este un dezastru total! zicea ea in timp ce arunca o soseta rupta la gunoi.
Menajera aceea chiar nu avea simt estetic dupa parerea Merdei. Adica arunca bunatate de soseta la gunoi?
Dupa tone de sosete murdare fara vreo speranta de curatare aruncate la gunoi, sute de desene sortate, cele nereusite aruncate la gunoi, mii de carti aranjate frumos in teancuri... in spatele hanului erau treisprezece saci de gunoi uriasi !
- Da... trebuie sa recunosc ca arata mai bine acum... spuse Merda fara tragere de inima, fiindca tocmai isi pieduse mai mult de jumatate dintre desene.
- Da.. dar nu imi mai gasesc cartile... spuse Krem putin enervat fiindca nu reusea sa gaseasca Aventurile lui Tom Sawyer.
- Uuf! Nu-mi mai gasesc bluza rosie!
- Asta fiindca era mugecaita, Jane... zise Kamir.
- Bine, bine! Daca asa doresti acum e mai bine! Multumita?
- Da...

--------------------

A doua zi pe la pranz Jane, Krem, Karim si Merda cautau o scoala si nu gaseau nimic.
- Hei... noi ar trebui sa cautam locul de unde am plecat! am trecut prin toate alea atunci cand am venit aici, dar in ordine inversa... si fara pericole... hai sa mergem acolo!
Pana la urma ajunsera acolo.
- Ia citeste mai departe, Merda!
" Leul are colti puternici,
Cere ii aduc multe vicii.
Fara ei nu poate fi cum este,
Au fost multe teste.
Urca sus si trei pasi cu dreptul
Si primul obstacol e trecut.
Apoi..." citi Merda dar fu intrerupta de Jane.
- Stop! Asta ne trebuie ! Dar ce poate insemna?
- Puterea ii sta in coltii... poate daca nu facem ce trebuie de sectioneaza corpul inchizand gura.
Maringo ii atrase atenti. Desenase o linie si deasupra sase puncte centrate deasupra linie. Cel mai din dreapta era foarte accentuat.
- Asta e! Iedut destept, spuse Jane si al mangaie si ii mai dadu niste lapte.
- Ce sa fie?
- Trebuie sa ii scoatem al treilea dinte de la dreapta mijlocului.
- Cum? Ai innebunit? E o statuie!
- Ar trebui ca acela sa fie mai usor de scos... si daca tragi de altul sau pasesti fara sa il tragi te sectioneaza... zise Merda si il scoase.
- Uite, vezi? zise Merda si pasi inauntru. Haideti si voi!
Cei trei dinafara pasira in interiorul leului. Ajunsera in interiorul leului. Era o mica campie cu animale in curs de digerare.
- Continua sa citesti!
"Apoi e nevoie
Sa nu aiba voie
La mancare-a ajunge
Ca asta va las' pe voi
Si mai departe."
- Deci cam asta? Simplu! zise Merda si trase animalele prin gura inapoi.
- Stai! Nu pasi pe acolo, doar arunca animalele afara.
- Bine... cum zici!
Deodata li se deschise o usa din neant si scria:
"Daca esti viclean ca un sarpe intra fara a mai astepta. Daca nu, fa cale intoarsa."
- Citeste-ne mai departe!
"Siret ca un sarpe sa fii
Viclean ca o vulpe
Caci de aici de nu stii
In neant vei ramane
Caci nu poti sa mai faci cale intoarsa."
- Asta nu ne zice nimic. Mai e ceva?
- Nu. Asta-i tot.
- Atunci haide!

Cei patru inaintara...



Capitolul VI
Lunecarea Sarpelui si Labirintul Inteleptului

- Deci? Ce facem?
- Stam si ne intrebam care intra primul.
- Eu! zise Krem cavalereste si intra.
- Nu ! spuse Jane si il opri.
- Atunci toti odata, spuse Merda.
Cei patru intrara pe usa. Adica incercara. Era un zid imediaat dupa usa si nu puteau trece pe acolo.
- Hai sa ne urcam unul pe umerii celuilalt si sa vedem daca ajungem sus.
- Bine, zise Krem si se aseza langa zid. Ai grija cum te strecori, sa nu te ranesti.
Pe umerii lui se aseza Jane, urma Kamir si apoi Merda.
- Cred ca ajung. Poti sa ma ridici putin cu mainile tale? intreba Medanelle.
- Toti ridicatil pe celalalt de deasupra de picioare, zise Krem.
- Gata. Sa va trag acum, zise Merda.
- Cred ca de aici ajungem la labirint. Suntem in labirint! exclama Merda in timp ce lega toate tricourile [si pantalonii OMG] ca sa il ridice pe Maringo.
- Hai mai departe, spuse Jane imediat ce Maringo fu ridicat.
- Chiar nu mai scrie nimic? intreba Krem.
- Ba da. Vad acum o notita mica in josul paginii. Ia-o mereu la stanga in labirint.
- Ooohhh, ce folositor. Un mag batran si ticnit ne spune s-o luam mereu la stanga.
- Nu, poate chiar are dreptate. Haide!

-----------

Cinci ore mai tarziu...
- Ce bine e... ma intreb cat e ceasul si unde suntem, zise Jane si is lua telefonul pe care il scapese din mana la iesirea din liceu.
- Oau! A trecut doar o secunda!
- Cred ca aici timpul trece mai incet...


SFARSIT

Re: Trandafirul Blestemat - Shayera Holl - 14 Jan 2010

E frumos...Imi place ideea...dar totul se petrece mult prea repede,parerea mea Thinking?
Adica...ideea chiar imi place (L)
Adica pur si simplu...cum ajung in padure,isi si fac tabara.Eu mai intai as fi alergat in jurul unui copac,as fi tipat si as fi facut dansul ploii.Dupa care m-as fi uitat in jur sa vad daca e real,daca nu m-am tampit si am halucinatii,dupa i-as fi intrebat pe tipi unde suntem,as fi cautat o iesire.Nu gasesc...se face noapte...si deabea atunci m-as fi pus sa'mi fac tabaraKamir e prea....nu stiu...Adica e prea repede pentru ca sa zici "Aoloooo...nu imi mai vad maleficii mei parinti!"
Parerea mea...se petrece totul prea repede.Dar in rest imi place Smile Krem arata bine? 8->
Deci in ansamblu imi place.Mai multa descriere si e "OK"

Re: Trandafirul Blestemat - Bella Emily Rose - 14 Jan 2010

Asa
Uite-ma si pe mine aici
Ce sa zic ...Imi place ideea ta si cred ca urmatorul capitol o sa fie interesant...
Mi-ar placea si mie sa descrii putin mai mult,in rest totul e ok
Aaa..da.. imi place ideea cu sondajul


Re: Trandafirul Blestemat - Katya Sokorov - 14 Jan 2010

pai ideea ca's obisnuita cu compunerile tip scolar si RPG-ul magic prea mult... din moment ce ei nu sunt vrajitori si in lumea lor nu exista asa ceva, nu prea e stilul meu.. cel mai bine ma descurc la chestii cu magie HP, dar tocmai asta fac.. ma antrenez ^^

Re: Trandafirul Blestemat - Katya Sokorov - 17 Jan 2010

scz de dublu post, am ps inca doua capitole

Re: Trandafirul Blestemat - Bella Emily Rose - 17 Jan 2010

E interesant capitolul 4
Si mi se pare ca ai descris putin mai mult
Astept next-ul Love

Re: Trandafirul Blestemat - Katya Sokorov - 18 Jan 2010

capitol nou

Re: Trandafirul Blestemat - Bella Emily Rose - 18 Jan 2010

Imi place felul tau de a scrie
Numai ca mi-ar fii placut mai mult ,daca ai fii descris mai detaliat actiunea din capitolul sase..Happywide
Anyway...oricum imi place
Deci neXt Love

Re: Trandafirul Blestemat - Katya Sokorov - 18 Jan 2010

nu prea ma descurc la astfel de descrieri.. citesc aproape doar SF de actiune harry potter, tara duncan, trilogia baartimeus, cartea timpului ...

Re: Trandafirul Blestemat - Lizzie Craig - 21 Jan 2010

Okz... Te descurci cat de cat bine... Asteptam celalalt capitol