+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Marea Sala (https://www.darkmark.ro/f-marea-sala)
+--- Thread: Cand ploaia inceteaza #3 (/t-cand-ploaia-inceteaza-3)
Cand ploaia inceteaza #3 - Samantha Hawkins - 23 May 2010
OOC: Continuare de la "Cand afara Ploua...#2"
Samantha Hawkins Wrote:'Ceremonia e gata, puteti intra!' si rotindu-si ochii prin incapere...
' Alas! oh, ce se intampla aici?!'
Si asa s-a declansat un ras general.
*Revin imediat cu edit!*
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Ashley Tisdale - 24 May 2010
- salut eu sunt noua pe aici si ma intrebam daca as putea obtine niste voturi....adica sincer am nevoie...........si daca mai vota de fiecare data tias fi foarte recunoscatoare...........te voi cota si eu mereu.............iti pot promite asta doar daca o vei face si tu........oricum iti multumesc foarte mult
..............................................................................pa
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Samantha Hawkins - 24 May 2010
OOC: Scuze ashley, nu votez pe mita, votez pe merit (sau cel putin in momentul de fata nu am chef sa o fac
) Era indicat sa-mi dai un mail pentru astfel de chestii (Bun venit, by the way)
Reluand povestea:
'Oh, incantata de asemenea de cunostinta. Sper sa... va mai... intalnesc' a raspuns Sam cu jumatate de gura, incercand sa atenueze situatia penibila in care o pusesera fantomele.
Si rotindu-se pe calcaie, fata dispare cu rapiditatea fulgerului printre ceilalti, care pentru prima oara o priveau cu oarecare interes. In scurt timp a facut cunostinta si cu Baronul Sangeros... din fericire, in mod indirect.
Elevii intrau acum, fara a se imbulzi, in Sala Banchetului, condusi de o profesoara ce ii arunca priviri ciudate Samanthei.
Diamante cristaline pareau a pica de pe tavanul incaperii. Bobocul intinse mana. Nu erau ude, nici macar reci, erau doar iluzia unei ploi ce se rarea, iar fata putea simti cum acestea parca se topeau in palma, lasand un usor sentiment de caldura, aproape imperceptibil...
A ridicat capul. Acoperisul era vrajit, asa incat sa imite vremea de afara, iar noanta curenta tindea sa varieze de la un albastru-incetosat pana la negru. Ici-colo, stele sclipinde isi faceau aparitia. Nici nu aveai impresia ca te afli intr-o incapere.
In partea superioara a salii, stateau profesorii. Acela ce parea mai batran dintre toti, se ridica in picioare, si cu o miscare a mainii facu liniste printre randurile de vrajitori deja asezati la mesele...se pare...inca goale.
'Pesemne se bucura de un maaare respect' s-a gandit Sam pentru o clipa, privindu-l fix in ochi, cu respect si curiozitate in acelasi timp.
'Sa inceapa... CEREMONIA!' vocea lui Albus Dumbledore a rasunat prin incapere, si cu totii analizau miscarile profesoarei ce aseza scaunul cu 3 picoare si palaria vorbitoare.
'Ce palarie veche... cam murdara de asemenea... ce o fi suferit in toti anii astia' a susotit la urechea Bellei.
Unul dupa altul, vrajitorii pentru prima oara la Hogwarts erau chemati in fata si pusi sa-si aseze palaria. indiferent de cap, aceasta parea intotdeauna la fel de mare pentru a cadea peste ochii celui ce o purta... Unul chiar s-a impiedicat in drum.
Samantha parea ca nu aude si nu vede. Batea nervoasa din picior, desi suradea sincer si aplauda dupa fiecare elev anuntat.
'Oare unde voi fi sortata?!' isi repeta in gand, pana cand a simtit cum toate emotiile ii sunt diminuate... fusese chemata.
"Hawkins, Samantha"
Incercand, totusi, sa-si pastreze "demnitatea", s-a apropiat cu pasi calmi de palarie. In scurt timp, i-a cazut peste ochi. Intuneric total. Liniste. Dupa aproape 3 minute pline ce au parut ca dureaza luni, o voce a inceput sa soapteasca. Sam si-a dat seama cumva, ca orice ar fi spus, putea fi auzit numai de palarie si invers.
"Um, ma scuzi..." a inceput fata adunandu-si putin curaj, dar palaria parea sa o ignore.
"Hmm..mmm, interesant, foarte interesant. Ciudat, cu siguranta."
Au urmat alt minut de asteptare. Sam credea ca aude niste murmure prin clasa. Dura prea mult.
Ce se intamplase? Oare nu era demna de Hogwarts? Oare incalcase vreo regula? Oare nu avea nicio calitate pentru a fi aleasa la o Casa? Oare...
Si alte sute de intrebari pareau sa-i inunde mintea deja confuza cu ganduri din ce in ce mai pesimiste.
"Multe calitati cu siguranta. Ai avea un viitor la Viperini..."
'Nu Viperini! Nu Viperini...' isi repeta fata exasperata in minte. Cum sa fi suportat infumurarea lor?
[i]"Dar vad loialitate si curaj. Astropufi... sau poate mai bine Cercetasi..."
Aici nu avea nimic impotriva nimanui. Putea doar sa taca, neutra.
"Nimis nu suna satisfacator? Oare... Ochii-de-soim reprezinta adevarata alegere?"
Intrebarea venise ca o flacara calduroasa in mijlocul potopului.
O pauza scurta a urmat.
"OCHI-DE-SOIM SA FIE!" a strigat brusc palaria, cu o voce ce parea sa se izbeasa in ecou de peretii Salii. Aplauze au izbucnit din randurile elevilor, si cu mainile deschise a fost primita printre ODS, cativa chiar ridicandu-se si dand mana cu ea. Se imbujorase. Bell si celelalte fete intalnite o aplaudau la randul lor. Samantha, insa, a fost pentru un moment trista, gandindu-se ca va trebui sa o ia de la capat cu prieteniile...dar...ei.. nu in totalitate.
A ales masa ce despartea Ochii-de-Soim de Cercetasi.
Dumbledore a batut din palme, si mesele s-au umplut pana la refuz.
Parea ca traieste un vis... unul frumos.
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Bell Evans - 25 May 2010
Bell arunca o privire scurta spre locul unde se asezase Samantha. Avea sa'i simta lipsa, bineinteles. Incepuse sa o cunoasca si i se parea o fata foarte draguta, care se putea transforma in prietena perfecta. Dar totusi, in ciua faptului ca erau in case diferite, asta nu le impiedica deloc sa vorbeasca in continuare. Si in plus, nu picase la Viperini, deci Cercetasii se intelegeau de minune cu Ochi-de-Soimii. Un zambet jucaus si o privire incurajatoare o trezira pe cercetasa din visare, Sam facandu'i cu mana de langa noii sa prieteni. Era inconjurata de cateva fete galagioase, care vorbeau intr'una cu ea.
"-Alo, Bell, nu mananci??" o intreba Anaella, chicotind.
"-Aa, ba da" zise fata, incercand sa se cocentreze asupra mancarii din fata ei. Masa era incarcata cu sute de feluri, de la cartofi copti pana la tofu si salate mexicane. Nu era prea sigura de ceea ce vroia sa aleaga, dar in cele din urma alese un gratar de pui si niste salata cu ananas.
"-Mereu mananci salata" o tachina Anny.
"-Dap, e sanatoasa" raspunse Bell, razand. Lua o inghititura din sucul de portocale din fata ei, incercand sa nu se inece.
La masa Cercetasilor, domnea voia buna. Fiecare era fericit ca revenise la castel. Prietenii se reintalneau, regasindu'se dupa o vacanta in care statura despartiti. Lucrurile aveau sa revina la normal..
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Helena Daphne Rose - 25 May 2010
OOC: sper ca nu e nici-un deranj daca scriu si eu
Helena inca manca la locul ei. Nici macar nu se uita sa vada langa cine statea ( totusi , toti Cercetasii erau prietenii ei ) si facu obisnuitul "ritual" de a se uita pe tavanul inalt si vrajit din Marea Sala. Desigur era noapte , stelele abia se vedeau de ploaia ce pusese stapanire pe cer in locul unei nopti senine.Apoi reveni la farfuria ei.
"-Buna seara , Sir Nicholas!"saluta fata.
-Buna seara Helena! Ma bucur sa te revad intr-un nou an scolar!"ii spuse Nick Fara-De-Cap zambind. Apoi fantoma simpatica a Cercetasilor se intoarse si pleca spre celelalte fantome care erau intr-o discutie aprinsa. Apoi band din sucul dulce de dovleac din pocal , le observa si pe Bell si Anaella cu cateva randuri langa ea.Erau vesele , toata lumea era vesela , in ciuda vremii de afara.In spatele sau statea o fata din anul intai la Ochi-De-Soim. Respecta aceasta casa , dat fiind ca si mama sa fusese repartizata in ea pe vremea cand studia la Hogwarts. Helena se intoarse si zise :
"-Buna , esti din primul an?"
"-Da si sunt la Ochi-De-Soimi , unde si vroiam sa fiu. Ma cheama Samantha Hawkins."raspunse aceasta voioasa.
"-Sa fii mandra de casa ta . Apropo , eu sunt Helena Granger , in anul trei la Cercetasi."spuse Helena.Bell si Anaella le observara pe cele doua fete vorbind si luara si ele parte la conversatie.
"-Samantha vad ca deja ai cunoscut-o pe Helena! Ai sa vezi ca o sa-ti faci o multime de prieteni aici!"zise Bell Samanthei.
"-Fetelor , scuzati-ma ca intervin , dar unde e Plesneala?Lipseste de la masa profesorilor.."zise Anaella privind in directia profesorilor de la masa. Dumbledore ca de obicei avea un zambet intiparit pe chip si discuta vesel cu profesorul de Farmece.
"-Ma rog , nu e mare paguba daca lipseste , din partea mea m-as bucura sa aud ca si-a dat demisia..."zise Helena chicotind.
"-Nu , l-am vazut pe profesor la inceput..doar ca mi se pare cam suspect. Nu credeti?"intreba Anaella cu acelasi glas de scepticism in el.Cele patru fete privira spre masa profesorilor apoi se intoarsera din nou la masa , ca sa nu-si dea nimeni seama de ce faceau ele , mai exact , se holbau. Bell mai intoarse inca o data privirea discret si apoi lasand la o parte asta , fetele incepura din nou cu glumele si chicotele iar Marea Sala rasuna de rasete...
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Anaella L. Hathway - 25 May 2010
-Sper sa imi faceti un tur al castelului si imprejurimilor. spuse vesela Sam.
-Pai... stii nimeni nu cunoaste tot castelul. Ma rog eu daca is in anul IV stiu o parte din castel si as fi incantata sa iti arat imprejurimile. spun eu.
-Ce zici sa o ducem maine la lac sau poate langa Padurea Interzisa? ma intreba Bell.
-E o idee minunata si daca vrea ne poate insoti si Helena. zic eu cu ochii inca pe masa profesorilor.
-Anny, nu te mai tot uita acolo. Daca te vede cineva te vor suspecta ca ii spionezi pe preofesori.
-Ma rog, stiu asta dar nu vi se pare cam ciudat ca Snape nu e. Eu chiar si singura imediat dupa masa ma voi duce sa il gasesc pe Snape!
-Anaella, nu te pune in pericol chiar din prima zi! ma indemna Sam.
-Bine, maine am potiuni daca nu-l vad la ora chiar merg in cautare. Fie ca vreti sau nu.
-Nu te opresc, ba vreau sa te insotesc. spuse Bell. Toata vara nu am avut parte de actiune acum sunt dornica de aventura, si apoi nu te las sa induri singura pedeapsa daca de va prinde cineva.
-OOOO, multumesc Bell! Esti tare draguta! Ni se mai alatura cineva?
-Pai vreau si eu. spuse...
OOC: Dak nu vrei sa il urmarim pe Snape, Bell, exista si butonul Edit
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Samantha Hawkins - 25 May 2010
'Hey, aici! Deci ce se intamplase intre tine si fantome?'
'Chiar asa, hai sa ne povestesti!'
'Salutare, te-am vazut pe holul de la intrare! Si eu sunt tot in anul I'
'Hey, fetelor, mai usor! Nici nu va cunoaste! Uite, eu sunt Layla, incantata'
Sam intindea si strangea mainile in toate partile, incercand din rasputeri sa se concentreze numai asupra unei persoane. Un potop de intrebari si exclamatii ii inunda mintea... si sufletul. Nu mai fusese atat de frumos intampinata in viata ei!
Ca si cand nu era de ajuns, din spate a rasunat o voce, evident a unui Cercetas, din moment ce Samantha se asezase tocmai la masa despartitoare.
Quote:"-Nu , l-am vazut pe profesor la inceput..doar ca mi se pare cam suspect. Nu credeti?"intreba Anaella cu acelasi glas de scepticism in el.Cele patru fete privira spre masa profesorilor apoi se intoarsera din nou la masa , ca sa nu-si dea nimeni seama de ce faceau ele , mai exact , se holbau. Bell mai intoarse inca o data privirea discret si apoi lasand la o parte asta , fetele incepura din nou cu glumele si chicotele iar Marea Sala rasuna de rasete..."
Desi intoarsa sa stea de vorba cu ceilalti ªoimeni, Samantha a tras cu urechea fara sa vrea la aceasta fraza. Primul lucru ce i-a venit in minte, a fost discutia din tren, cu Anaella, despre planurile ce pare-se ca se pun la cale si dementorii.
Un tremur usor a facut-o sa se scuture, silentios.
Uitandu-se, inca nehotarata, la masa plina de delicatese, a ales pestele prajit preparat cu patrunjel si lamaie, salata verde si la sfarsit piept de pui. A avut grija sa nu rateze nici celelalte feluri de salata, piureuri, sosuri sau alte bucate, degustand moderat din fiecare si luand inghitituri zdravene de apa sau suc. Nu era o idee prea buna sa incerci sa vorbesti si sa mesteci in acelasi timp...
Quote:"-Ce zici sa o ducem maine la lac sau poate langa Padurea Interzisa?"La intrebarea neasteptata a Anaellei, Sam a lasat capul in jos, incercand sa respire adanc si batandu-se cu pumnul in piept. Se inecase.
'Padurea interzisa?' a repetata intrebarea, intorcandu-se cu fata la noile prietene Cercetase.
'Parca nu aveam voie...?' a intrebat Samantha, fara sa observe sclipirile din ochii fetelor
'Ei...da... s-ar putea ca cei din anul I sa nu poata merge...' spuse Bell, facandu-i cu ochiu Samanthei.
'... neinsotiti...' a completata apoi bobocul intr-o maniera retorica, realizand "jocul" fetelor. Avea sa incalce o regula... Una mica, isi spunea sam, poate ca nu conta chiar atat pana la urma. Profesorii aveau oricum o tactica ciudat de eficienta de a te baga in sperieti. In anul I, sam avea toate motivele sa fie precauta.
'Iar tu vei fi insotita' completase la randul ei Helena.
'Oh, cred, totusi, ca pentru azi mi-a ajuns' le-a comunicat fetelor, infatisand silita un zambet si scarpinandu-se dupa o ureche, ca si cand se fortase sa adauge cuvintele.
Chiar si asa, dialogul o inviora pe fata. Nici nu se compara colectivul magic cu cel din vechea tara, si nici chiar cu cel de la scoala la care fusese in Londra. Aici putea comunica deschis cu ceilalti.
Subiectul discutiei s-a schimbat rapid, spre usurarea ªoimariþei. Glume si rasete au inlocuit atmosfera serioasa, si Samantha s-a vazut nevoita sa se abtina sa nu izbucneasca in ras.
Cand sa deschida capacul pus deasupra unor bucate, pentru a impiedica racirea, bobocul a tras o sperietura grozava. In loc de mancare, a gasit ... capul fantomei Cercetasilor!
Zambitoar si binedispus, ca si cand nu ar fi observat linistea lasata in jur, de cei ce au observat haioasa scena, s-a ridicat desupra mesei, plutind alene mai departe.
S-a intors brusc, si a facut o plecaciune in fata Samantei, ce incepea sa-si vina in fire. Considera, asadar, ca i-o platise inapoi pentru "ofensa" adusa in hol.
Pentru a doua oara, rasete izbucnisera, antrenate si de tonul sarcastic al Samanthei:
-Cand eram mai mica, si incercam sa-mi imaginez cum ar putea fi viata la Hogwarts, imi repetam un lucru in minte: nu voi fi doborata de creaturile magice, nici de pericolele ca dementorii, nici de profesori sau elevi. Acum m-am razgandit.
Nu mai promit nimic. S-ar putea sa ajung la doamna Pomfrey din cauza lui Sir Nicholas. Diagnosticul? durere acuta de burta datorata rasului excesiv..."
Vocile au fost rapid temperate de vocea rasunatoare a lui Dumbledore. S-a lasat linistea. Urma un discurs. La mese, susoteli.
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Helena Daphne Rose - 31 May 2010
Dumbledore se ridica din nou si batu din palme. Linistea se asternu peste mesele studentilor care acum il priveau atenti pe directorul scolii.
"-Acum ca v-ati desfatat cu aceste bunataturi si sunt pregatiti de anul nou scolar , as vrea sa va aduc aminte unele lucruri ce le spun in fiecare an. Pentru a instiinta pe cei din primul an , Padurea Interzisa este Interzisa iar acest lucru este valabil si pentru unii elevi din ani mai mari."spuse Dumbledore cu privirea spre "anumiti" Cercetasi.
"Si desigur trebuie sa va mai spun ca D-nul Filch va transmite mesajul ca vrajile folosite pe coridoare sunt interzise . Deasemenea , anul acesta avem un capitan nou la echipa Cercetasilor si Perfecti noi la fiecare casa in parte. Noul capitan al echipei de Vajhat a Cercetasilor este Jack Marrison.Acum sa revenim la Perfecti. Perfectii de anul acesta sunt : la Astropufi , Daniel Colin si Constance Turner , la Cercetasi Michael Williams si Amy Teryl , la Viperini Gelbert Fenwel si Tress Weylin iar la Ochi-De-Soimi George Terence si Penelope Hamlet. Va doresc pofta buna in continuare." iar acesta se aseza din nou pe scaunul sau.
Helena era ganditoare si se mirase cum de Dumbledore nu observase ca profesorul Plesneala lipseste. Sau poate ca stia dar nu vroia sa atraga atentia asupra acestui lucru.
"-Helena , mai esti treaza?"intreba cineva care se dovedi a fi Anaella.
"-Umm , da , sunt. Stii , acum pare si mai ciudat ca Dumbledore nu a mentionat si faptul ca Plesneala nu a putut fi prezent la Sortare si discurs. Sunt sigura ca stie."spuse Helena pe un glas soptit cercetasei.
"-Hei , ce tot susotiti acolo?"intreba Bell iar apoi vazand privirile vinovate ale prietenelor sale , spuse : "Stiu , stiu...prea bine ce vorbeati.Daca Anaella ne spune ca Plesneala nu va veni maine la prima ora , o sa fie si mai ciudat. Insa , haideti , nu va mai umpleti mintea cu asemenea ganduri!"zise zambind Bell.
"-Exact. De obicei cand sunt concentrata pe ceva anume am obiceiul sa il visez iar eu nu vreau sa am cosmaruri la noapte cu Plesneala!"adauga Helena razand.
"-Iar maine vom face turul castelului impreuna cu Samantha , poate mergem si prin Padurea Interzisa...Sper ca o sa fie vreme buna si nu o sa ploua..."spuse Anaella .
"-Insa daca ploua , nu merg!"zise Samantha cu o privire in care se citea speranta.
"-Hei , dar putem folosi oricand vraja Impervius asupra pelerinelor noastre , asa-i Bell?"intreba Helena.
"-Asa-i. Si sa imi aduceti aminte ca trebuie sa il vizitam si pe Hagrid la un ceai.."
"-Cu prajituri impietrite.Yummy! Desigur ca o sa-l vizitam."adauga chicotind Anaella...
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Samantha Hawkins - 01 Jun 2010
"-Prajituri... impietrite?" a repetat intrebarea Samantha. Dupa tonul vocii, se pare ca mai avusese de a face cu astfel de... "delicatese".
"-Desigur! Hagrid, ingrijitorul, le face super bune!" a adaugat rapid Anaella, fara sa observe cum fetele se uitau stupefiate la ea.
"-Anny" a inceput Bell "desigur ca astea nu sunt urmarile unei Vraji de Memorie nu-i asa? Sau ai jucat Vajhat de curand si te-ai ciocnit in plin aer cu un balon ghiulea?" si pe un ton cat mai bland, incercand sa evite eventualele ofense, a continuat, chicotind "Ultima oara era sa-mi sparg o masea
" "-Iar eu ultima oara chiar am facut-o" a spus Samantha chicotind la randul ei "Am luat odata o muscatura zdravana din "Prajiturile Impietrite" ale unor prieteni de-ai parintilor, tot vrajitori bineinteles...
Urmatoarea zi eram la dentist. Nu a fost o experienta placuta" si a inghitit in sec amintindu-si. "De atunci nu am mai pus gura pe asa ceva"
BANG!
Usa salii de banchet a fost deschisa cu putere, izbindu-se de peretii laterali. Toti elevii au intors capul in mod reflex, teama si nesiguranta instalate scazand, pe masura ce figura intunecata, cu par negru si slinos si nasul incovoiat se indrepta cu pasi repezi pe coridoarele dintre mese, catre cea a profesorilor.
Avea o figura inimaginabila. Pesemne ca lucrurile nu mergeau prea bine prin imprejurimi...
"-Sigur l-a intrebat cineva cum se face o potiune a dragostei" s-a auzit printre mese si cativa au inceput sa rada.
"-Nuuu, sigur s-a uitat pentru prima oara in oglinda si si-a vazut nasul supra-dimensionat"
Masa Viperinilor tacea malc.
Cu o smucitura a pelerinei sale lungi, s-a asezat la masa si si-a rotit acea privire, printre mese, de "primul care indrazneste sa comenteze va fi fortat sa manance otrava" atat de caracteristica . Cativa au lasat capul in jos. Samantha insa avea ochii albastrii-fumuriu larg deschisi, si, probabil, fara sa-si dea seama, a inceput sa se holbeze intrebatoare la profesorul ce a lasat o impresie atata de puternica asupra tuturor. Nu stia cu cine are de a face, desi auzise de el in discutia fetelor.
Plesneala i-a prins privirea.
In acel moment, s-a simtita parca strapunsa de bucati de gheata. Ceva inghetat, rece, i-a deschis cutia craniana si parca vroia sa patrunda inauntrul mintii. Era atat de ciudat, atat de neconfortabil. Simtea cum ceva o gadila, dar nu putea sa-si miste mana, caci fiinta i se concentra asupra altui lucru. In acel moment, a stiut doar ca si-a smucit tare capul, pletele negru-roscat, usor ondulate, biciunindu-i fata. A scos un tipat scurt, imperceptibil pentru cineva neatent, dar fetele, de fata fiind si uimite de comportamentul ciudat al Samanthei, l-au auzit.
Atunci Bell, s-a rotit pe scaun si a apucat-o de mana pe Samantha, tragand-o in jos, asa incat sa rupa contactul vizual dintre fata si profesor. I-a dat o palma peste fata, cat de usor era posibil sa fie nevoie in acest caz. Sam s-a ridicat si si-a sprijinit capul in maini. Ii pulsa si o durea. Parca ar fi cazut de la inaltime.
Plesneala a facut aceleasi gesturi de "durere", dar si-a revenit mult mai rapid.
Probabil ca Samantha si-a dat seama ce se intampla, caci a intors capul, aruncand o privire fugara pe feþele comesenelor. Fetele priveau ingrozite, iar intre toate, Bell arata cea mai revoltata. Vroia sa stie ce se intampla, dar cuintele nu ii ieseau din gatlej. S-a concentrat asupra farfuriei, incercand sa alunge durerea ciudata. In nici un caz nu mai avea pofta de mancare. Cativa Ochi-de-soim se uitau ingrijorati; Helena si Anaella la fel.
Vorbele si susotelile au inceput din nou, pe masura ce aerul tensionat a inceput sa scada si elevii sa se sature. Incidentul a trecut aproape neobservat, insa 3 fete pareau sa ramana ingrijorate.
Samantah s-a intors, incercand sa-si ceara scuze
"-Sincer, nu stiu ce a fost cu mine... " Dar bell a intrerupt-o, suierand aproape revoltata.
"-Nici nu ai de unde sa stii! Vorbim in drum spre camere" iar discutia urmatoare a avut un subiect normal. Nimeni nu a mai mentionat nimic de incident.
OOC: Binee, deci, urmatorul care posteaza, poate mentiona espre incident dar sa nu intre in detalii. Tot cel care va posta sa-si mai descrie umpic propriile idei sau "sentimente" despre cele intamplate, sau sa descrie banchetul care "e pe terminate astfel ca elevii devin nerabdatori sa se indrepte spre camere".
Nu stiu daca cineva si-a dat seama ce s-a intamplat de fapt, dar voi clarifica eu lucrurile dupa ce mai posteaza cineva
P.S. De ce am vazut pe mai multi spunand "Perfecti"? Eu citesc cartile in eng si traducerea e "Prefect". faza cu "Perfect" era una din glumele fratilor Weasley ca sa-l cicaleasca pe Percy
Re: Cand ploaia inceteaza #3 - Jenny Spring - 01 Jun 2010
"De ce mama se repetau zilele astea plictisitoare mereu?" ma gandesc eu "Sa staau, sa ma uit, cum ii sorteaza Jobenul pe niste pusti din anul I. Deeesi, daca ma gandesc bine si eu am fost in anul I".
Ma ridic de la masa si ma duc spre cateva prietene, adica Bell, Anny, si doua fete pe care nu le cunosteam asa de bine, adica Helena si Sam(antha, in cazul in care iti place pe numele intreg).
- Ce faceti fetele?
- FETELOR! imi spune raspicat Bell. Esti in anul VI si tot asa vorbesti ?
- Esti mai rea ca mama. Asa imi place sa vorbesc.
Atunci in sala, Dumbledore vorbi cu glas raspicat : SUNTETI LIBERI!
"Ce usurare! Credeam ca ziua asta nu se mai termina." zic eu in minte.
Ma uit spre fete care au o fata putin incruntata si tintita spre Sam.
- Ce e fetelor?
- Hmm, iti dam detalii mai incolo, in timp ce ne plimbam, spuse Helena.
"S-o fi intamplat ceva? Rareori le-am vazut pe ele asa de posomorate."
In timp ce parcurgeam etajul I, am auzit-o pe Sam vorbind.
PS1 : Nu te deranjeaza ca m-am bagat si eu,nu?
PS2 : Te deranjeaza daca iti spun Sam ?