![]() |
Vraja in Amurg - Printable Version +- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro) +-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts) +--- Forum: Imprejurimile Hogwarts-ului (https://www.darkmark.ro/f-imprejurimile-hogwarts-ului) +---- Forum: Lacul (https://www.darkmark.ro/f-lacul) +---- Thread: Vraja in Amurg (/t-vraja-in-amurg) |
Vraja in Amurg - Alice Swan - 09 Oct 2010 ![]() Stateam intinsa pe iarba privind cerul ce parca era din ce in ce mai aproape de mine.Simteam ca daca voi ridica mana il voi putea atinge cu mana.Se facuse de mult toamna,iar in aer se putea simti un miros placut de struguri.Un amalgam de amintiri imi napadii intreaga fiinta facandu-ma sa ma cutremur.Am crezut la inceput ca era din cauza vantului,insa nici o frunza nu se misca.Am crezut apoi ca era din cauza ploii,insa lacul nu dansa in bataia ei.Apoi mi-am dat seama ca era el,cel ce nu ma lasa sa dorm noaptea intrand in visele mele precum un strain intr-o casa frumos decorata.M-am ridicat scutarndu-mi capul de florile din parul meu. M-am apropiat de lac atingandu-l cu o mana,creeand cercuri line,ample,perfecte.Puteam distinge perfect pestii ce treceau pe sub mana mea.Am deschis ghiozdanul scotand un pergament mic de hartie. L-am privit pentru ultima oara dandu-i drumul pe suprafata apei ce se linisti din secunda cand mana mea se retrasese. Puteam vedea din ce in ce mai neclar cuvintele scrise cu cerneala de pe pergament. Doream sa plang,dar nu puteam.Puteam sa plang,insa nu doream. In acele secunde nici macar eu nu mai stiam ce doream. Mintea mea era cumprinsa de o multitudine de trairi,emotii,sentimente.Fara sa vreau o lacrima imi curse pe obrazul rozaliu.Am sters-o repede cu maneca bluzei intepartandu-ma de lac. M-am asezat din nou relaxata pe iarba incercand sa uit de tot si de nimic.In acele clipe de liniste o voce ma smulse din tristetea viselor mele aducandu-ma brusc la realitate. Re: Vraja in Amurg - Rosalie Vivienne Alden - 09 Oct 2010 M-am indreptat spre lac ,ca de obicei. Pur si simplu o plimbare in noapte mereu ma linistea la acel lac. Nu exista zi in care sa nu ma duc acolo,doar probabil cand este ceva foarte important,incat sa ma distraga de la gandul meu de a privi lacul acela care pur si simplu ma fermeca. Pentru mine,cand eram trista era ca un medicament,o alinare,cand eram fericita,imi era ca un prieten mereu aproape,cand eram confuza,imi era ca o indrumare,iar cand eram ca un suflet pierdut in noapte,imi era cel mai bun ocrotitor. Venind spre lac,am observat-o pe Alice,o buna prietena de-a mea stand intinsa in iarba proaspata,de un verde sclipitor. Nu voiam sa o deranjez,parea atat de cufundata in gandurile ei ,dar totusi,acum era pea tarziu,m-a auzit venind... Pasii mei scoteau niste sunete cand calcam iarba,de parca suferea... Cand si-a intors capul catre mine i-am spus : -Buna,Alice! Ce mai faci? Pot sa ma asez langa tine? A dat din cap incurajandu-ma sa ma asez. Nu mai asteptam altceva,m-am intins si eu in iarba,de data aceasta mult mai cu grija.,pierzandu-ma in gandurile mele si cu privirea spre cerul senin care se uita la noi si care reflecta in lac de un albastru incredibil,iar luna pe care eu o adoram ne lumina ,ne ocrotea. Stand asa,mi-am inchis ochii si ma gandeam departe,foarte departe... Probabil la mama si la tata,la cei de acasa, la Jake.. Am tresarit la acest gand,parca mi s-a facut inima mica,aveam o previziune ingrozitoare despre el,dar nu mai doream sa ma gandesc la acest lucru,astfel ca am deschis ochii atat de brusc ,incat m-au durut,dar nu conta,orice pentru a nu ma mai gandi la lucruri rele. -Alice,ce zici de peisajul care este mereu aproape de noi,cei de la Hogwarts,dar nu multi vin sa il admire? Asteptam raspunsul ei,din nou cu ochii inchisi. Re: Vraja in Amurg - Alice Swan - 09 Oct 2010 Inca nu eram desprinsa total de amintirile mele,insa am facut un efort sa ma gandesc la raspunsul pe carei urma sa il ofer Rosaliei.M-am gandit cateva secunde parand ca cercetez intr-un dictionar imens si prafuit. Am privit-o zambindu-i. "Da intadevar nu multi vin sa admire vraja lacului in amurg!" Ma privit multumita de rapunsul pe care tocmai il dadusem.O simteam ca dorea sa comunice,insa o bariera de tristete ma facea sa amutesc.Am incercat sa distrug acea bariera spunandu-i. "Si pe tine te macina ceva nu-i asa?Stii toti care vin aici in fata lacului il considera precum un mentor,un confesor dispus sa asculte orice si sa iti ofere si raspunsuri.Aici simti ca esti singura persoana de pe fata pamantului,dar in acelasi timp esti in compania lacului." Dupa ce am terminat de vorbit am luat o gura mare de aer obligata de plamanii mei ce tanjeau dupa o gura de oxigen.Aceasta isi apleca capul in pamant jucandu-se cu niste firicele de iarba,insa fara sa le raneasca.A ridicat capul din pamant,insa continuand sa se joace atenta cu iarba spunandu-mi. Re: Vraja in Amurg - Rosalie Vivienne Alden - 09 Oct 2010 -Da,intr-adevar ma macina ceva...Adica nu stiu daca acest cuvant este potrivit pentru ceea ce simt eu.Mai degraba as spune..Am o..presimtire,una nu foarte buna ,ca sa zic asa. Vezi tu,nu am apucat pana acum sa iti spun prea multe ,dar incet-incet am inceput sa am cat mai mult incredere in tine ,iar acum te consider o prietena foarte buna ,incat sa iti spun ceea ce ma ,,macina,, , vorba ta.Mie mi s-au intamplat destul de multe in ultimul timp..Lucruri pe care eu le consider rele. Din punctul meu de vedere,bineinteles. Ceea ce vreau sa iti spun este ca ..Stii tu..Off,mi-e atat de greu sa vorbesc,am rostit eu printre suspine amintindu-mi atat de multe lucruri..Ea mi-a spus ca daca nu pot vorbi e in regula,dar eu voiam sa ma descarc acum. Deci..Am inceput eu increzatoare..Un prieten de-al meu din copilarie, pe nume Jake,care mai tarziu a devenit iubitul meu,a ajuns la Viperini si un timp s-a comportat oribil cu mine. De fapt,nu,nu s-a comportat urat,ci m-a ignorat,ceea ce pe mine m-a durut mai mult. Apoi mi s-au intamplat atatea,am suferit un timp,dupa care Jake mi-a spus ca totul a fost o greseala,el nu trebuia sa fie la Viperini,dar nu mai avea ce face. I-a fost frica de...Devoratori..Cel putin asa mi-a zis el..Iar acum ,inchizand ochii,mi-am amintit de el..Si am o presimtire oribila..Nu stiu de ce,dar lui i se va intampla ceva ,cel putin asa imi zice mie inima,ea gandeste in locul meu si ea asa imi spune. Mi-e atat de frica,fiindca ,Alice,eu il iubesc. O lacrima mi-a curs pe obraz,apoi inca una,si inca una,pana cand am inceput sa plang cu adevarat. Nimeni nu ma putea opri din plans. Asteptam sa imi zica Alice ceva,orice,despre ceea ce i-am povestit ... Deodata,am simit ca nu mai am puterea nici sa plang,m-am oprit,ultima lacrima care mi s-a scurs pe obraz,a fost sfasietoare,prevedea o nenorocire. -Alice,ce spui despre ceea ce ti-am povestit?,am intrebat-o putin nesigura gandindu-ma ca nu o intereseaza acest subiect.Poate avea si ea problemele ei,iar eu vorbeam despre ale mele... Re: Vraja in Amurg - Alice Swan - 09 Oct 2010 Am strans-o de mana pe Rose incercand sa o imbarbatez,insa aceasta se descuraja de tot. "Da sa intrii in randul Devoratori intradevar poate fi cel mai ingrozitor lucru pe care il poti face,dar nu stiu cum sa iti spun cunosc Devoratori care sunt persoane bune si au fost obligatii sa i se alatuture lui Cap de Mort." Cand auzi acest nume tresari putin,dar isi reveni repede. "Stii cred ca il cunosc pe Jake,intradevar nu foarte bine,dar pot sa te asigur ca unde este el acum este bine,desi nu este fericit." Rose ma privi si incepu sa planga si mai tare deoarece simtea ca ii confirmasem ca Jake era un Devorator.Am strans-o in brate lasand-o sa imi transmita mie toata tristetea ei. "Nu iti fa griji cu privire la el o sa fie bine crede-ma stie bine sa manuiasca o bagheta.Stii nu esti singura persoana trista si eu am unele tristeti ale mele de care nu pot sa scap,dar nu vreau sa te incarc si mai tare decat esti" I-am spus lasand-o un pic sa isi revina dupa amalgamul de ideei pe care i le spusesem. Re: Vraja in Amurg - Rosalie Vivienne Alden - 09 Oct 2010 -Deci,Alice ..Nu ,nu ai inteles ,mie mi-e teama de altceva! Am o presimitire urata,tresar numai cand ma gandesc la acest lucru. Acum cateva secunde cand am tresarit ma gandeam la cu totul altceva.. Stii tu,temerile mele sunt altele..Jake nu vrea sa devina un Devorator,asta este problema. A fost o greseala cand el a intrat la Viperini,el nu voia acolo,am lamuri asta. Dar cel mai mult mi-e frica pentru faptul ca eu stiu ca el se va impotrivi si il vor... Nu stiu,dar nu as dori ca presimtirile mele sa se indeplineasca niciodata... Dar hai,te rog spune-mi ce te macina pe tine,ce ai patit? Ai incredere in mine... Cand Alice voia sa zica ceva am vazut-o pe Sabri ,bufnita mea apropiindu-se.. Tot ce am putut sa rostesc a fost: -Oooo,nu,nu,nu,nu,nu! Sabri isi deschise ciocul si imi inmana o scrisoare .Era de la mama: Quote: Draga mea,nici nu stiu cum sa incep ,dar vezi tu...Jake..s-a impotrivit...Cuiva ...foarte puternic..Si...Off,nu vreau sa fiu tocmai eu care iti zice acest lucru,dar...Au aruncat spre el..Blestemul ..Avra Kadevra si nu...S-a mai putut face nimic,Jake a ..ei bine,a murit.. Cand am incheiat de citit aceste randuri m-am zvarcolit prin iarba urland ,plangand,tipam ...Alice se uita la mine nedumerita si i-am dat scrisoarea. Apoi revenindu-mi putin i-am raspuns mamei: Quote: Ma voi razbuna. Nu eram in stare sa scriu mai mult.I-am dat scrisoarea lui Sabri si i-am facut semn sa plece.Apoi am continuat sa strig de durere. Re: Vraja in Amurg - Alice Swan - 10 Oct 2010 Nu imi venea sa cred ca Rose plangea asa de tare langa mine cu siguranta durerea din sufletul ei era mare.Am strans-o in brate incercand sa ii dau curaj,insa in acele momente de tristete chiar nu stiam ce as putea sa ii spun ca sa o linistesc.I-am oferit un servetel aceasta luandu-l imediat. "Rose te rog linistete-te!Ce s-a intamplat?Ce te-a daramat asa de tare?" Amintrebat-o gandindu-ma ce ar putea sa o afunde in acest ocean de tristete asa de mult.Nu cred ca mai putea scoate nici un sunet asa ca nu am mai intrebat-o nimic.Am lasat-o sa planga in fata lacului mangaind-o pe par. Scena parca era desprinsa dintr-un film dramatic a carui final este moartea.In acele momente aveam o presimtire a ce se petrecea,insa nu doream sa ma pronunt inainte de a afla adevarul. Aceasta isi reveni cat de cat incercand sa vorbeasca. Re: Vraja in Amurg - Rosalie Vivienne Alden - 10 Oct 2010 I-am inmanat scrisoarea lui Alice si i-am spus: -Doar citeste! , si am inceput din nou sa plang...Nu ma mai puteam opri ,parca cineva aruncase un blestem peste mine. Incercand cat de cat sa ma ridic ,sa ma apropii mai tare de lac am scapat medalionul in care era o poza cu mine si Jake,dar nu puteam sa ma aplec nici macar putin,dar nicidecum pana unde zburase medalionul. Printre suspine ,inainte ca sa pierd si amintirea cea mai de pret daruita de la Jake am strigat cat de tare am putut: -Accio!,iar medalionul se intoarse la mine inainte de a cadea in apa care l-ar fi inghitit probabil pe veci. Apoi amintindu-mi ca i-am dat scrisoarea lui Alice ma uitam la ea sa ii astept reactia. Intre timp tot murmuram pornita:,,Ma voi razbuna,ma voi razbuna!,,... Acest gand era singurul care ma mai hranea acum! Setea de razbunare! ... Re: Vraja in Amurg - Alice Swan - 10 Oct 2010 Am citit scrisoarea dintr-o privire deoarece ma asteptam ca asa ceva sa se petreaca Devoratorii erau implacabili cand se aflau in fata unui refuz probabil si eu as fi avut aceasi soarta,insa Jake fu mai curajos decat mine. M-am ridicat oferindu-i scrisoarea cu grija auzind-o cum soptea cuvantul "razbunare" . "Rose gandeste-te ca Jake a fost un om curajos si ca a reusit sa ii tine piept Lordului Intunecat si acum ar trebuii sa fii mandra de el ca nu s-a injosit sa poarte semnul intunecat doar ca viata sa ii fie crutata." Avea o privire plina de ura ce tanjea dupa razbunare si intr-un fel ma temeam sa stau langa ea deoarece eu eram fix acea persoana pe care sa isi descarce nervi,pana la urma avea toate motivele. Re: Vraja in Amurg - Rosalie Vivienne Alden - 10 Oct 2010 -Da,Alice intr-un fel ai dreptate! Sunt foarte mandra de el. Eu stiam,banuiam ca se va intampla o asa nenorocire! Stiam ca se va impotrivi,stiam ca va pati ceva! DE fapt,subconstientul si sufletul meu stiau. Vezi tu,intre noi era o legatura puternica,mai presus de fire. Noi ne iubeam,adica ne IUBIM... Nu stiu exact cum sa iti explic ,dar crede-ma ca fac tot ce pot acum incerc sa fiu destul de explicita... Oricum,gandul meu este razbunarea acum! Nu stiu daca voi fi in stare vreodata,de aceea vreau sa imi scot acest gand din minte. Jake nu ar fi vrut ca sa patesc si eu ceva,cu siguranta! Dar de un lucru eram sigura,foarte sigura! Lucrurile acestea nu vor ramane asa! |