Lily se plimba prin faimoasa Padure a lui Dean, unde trebuia sa se intalneasca cu o buna prietena de la Ochi-de-Soim, Ema Snow. Cine ar fi crezut ca o viperina ca ea sa se imprieteneasca cu o soimeanca. Ei bine, da! S-au imprietenit si au lasat deoparte rivalitatea dintre ele, defapt nu dinre ele ci dintre casele la care erau. Trebuiau sa caute prin padure un nenorocit de Horcrux, care apartinea unui om... nu nu-l putea numi om. Ema si Lily primisera acest pont cum ca prima lui bagheta pe care si-o transformase intr-un Horcrux era acolo in acea padure. Acum trebuia sa o mai gaseasca pe Ema si sa inceapa sa caute. Spera doar sa nu fie vreo capcana. Trebuia sa se intalneasca cu Ema langa un mic lac. Si tot prin zona aia, daca nu chiar in lac, trebuia sa se afle Horcruxul.
Ajunse dupa cateva minute langa lacul cu pricina dar Ema inca nu era acolo. Se uita la ceas... ajunsese cu douazeci de minute mai devreme. Isi scoase bagheta pentru orice eventualitate si se aseza pe jos asteptand.
"Expelliarmus!" se auzi deodata si fata nici nu avu timp sa clipeasca, si bagheta ii zbura din mana aterizand in mana unui barbat pe care nici nu il cunostea.
Se ridica in picioare. Si ce daca nu avea bagheta asta nu insemna ca acum va implora sa fie crutata sau o va lua la fuga.
"Daca ai deja o bagheta, de ce o mai vrei si pe a mea?" intreba Lily pe un ton batjocoritor.
Omul aborda o figura crispata si o privi cu ura. Isi indrepta bagheta spre pieptul sau si striga 'Stupefy!' dar fata fu rapida si se arunca la pamant.
"Crucio!" striga barbatul si de data aceasta Lily nu mai apuca sa se fereasca. Un tipat prelung facu cateva pasari sa-si ia zborul apoi barbatul o intreba:
"Unde e bagheta?"
"La tine in mana, prostule." raspunse Lily chicotind apoi un alt val de durere o facu sa tipe.
Desi era torturata nu-i pasa, nu avea sa zica nimic. Nici despre Horcrux, nici despre Ema.
"Cealalta fata unde este?" intreba iar.
"Care fata?" intreba Lily incercand sa faca pe proasta, in speranta ca Ema avea sa para cat mai repede acolo, dar trebuia sa o avertizeze cumva.
Barbatul continua sa o tortureze punandu-i fel de fel de intrbari, dar fata raspundea de fiecare data cu o alta intrebare sau cu o injuratura. Unde era Ema trebuia sa apara, doar cele douazeci de minute trecura, sau cel putin asa parea. Lily reusi sa se uita pe furis la ceas si vazu ca mai are de indurat zece minute. "Am supravietuit zece minute, mai pot inca zece." isi spuse viperina in gand.
"Vad ca nu-mi esti de folos." spuse barbatul apoi arunca asupra ei blestemul Sectusempra.
"Sa vedem in cat timp mori, sau poate va ajunge Ema sa te salveze." spuse el chicotind.
Lily inchise ochii asteptand sa se termine odata totul. Nu mai simtea durere nu mai simtea nimic. Daca asa era sa mori, sa te pierzi in intuneric, printre umbre, atunci nu era chiar atat de rau.