+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Hogsmeade (https://www.darkmark.ro/f-hogsmeade)
+--- Thread: Complicated (/t-complicated)
Pages:
1
2
Complicated - Bell Evans - 24 Apr 2011
- Adora lucrurile complicate; se simtea mereu atrasa de mistere nerezolvate sau de intamplari care incalcau legile firesti. De ce? Pentru ca tot farmecul consta in incercarea de a descoperi ce se afla in spatele unui lucru ce pare neobisnuit. Pentru ca nimic nu e lipsit de sens..nimic nu ramane nedescoperit pana la infinit. Toate au un inceput si toate au un sfarsit.
I se parea ciudat..aiurea..de'a dreptul tampit faptul ca nu se mai trezea dimineata sa mearga la ore. Sau pur si simplu sa cutreiere coridoarele castelului. Anul se incheiase totusi si o data cu el, perioada ei ca eleva la Hogwarts.
Furtuna de ganduri si sentimente ce se dezlantuia in interiorul ei o cuprinse din nou; poate pentru a mia oara in ultimele saptamani. Simtise nevoia unei evadari din mediul acela tensionat. Asa ca venise in sat, in Hogsmeade, in cautarea unei clipe de reculegere; sau mai bine spus, de relaxare. Nu prea avea motive sa se reculeaga. Era de'a dreptul absurd.
Clatina usor din cap si se aseza pe singura banca de pe marginea unei alei. Putea fi considerat un gest de slabiciune, dar personal, era doar din cauza oboselii. Aproape nu isi mai simtea picioarele dupa atata mers. Pentru ca se plimbase in fiecare zi prin sat, incercand sa'si gaseasca linistea.
Se schimbase; suficient cat sa ramana si ea uimita de propria persoana. Si poate era normal sa se schimbe. Insa nu era mare fan al acestui fenomen. Comoditate - asa numea ea sentimentul care ii acompania viata, clipa de clipa. Incerca sa nu depaseasca rutina ce ii puse stapanire pe viata, sa nu se aventureze in lucruri prostesti. Dar devenise altfel. Devenise mult mai rece..mai distanta. Pentru ca ajunsese la concluzia ca lumea era prea rea..prea egoista; si nu orice om merita o vorba buna din partea ei sau o mana de ajutor. Fusese buna; poate prea buna. Insa se cam terminase si asta.
Dar cineva o intrerupse din meditatie, asezandu'se langa ea; isi ridica usor privirile din pamantul jilav, abia zvantat dupa plapuma de zapada ce se risipise sub razele uscate ale soarelui si intalni chipul unei foste cunostinte.
RE: Complicated - Ema Snow - 24 Apr 2011
Ema iesi grabita din magazin. Nu ii placea sa stea inchisa acolo, asteptand sa poata pleca. Nu simtea rabdarea.
Trase cu nesat aer in piept, zambind vag. Privi cerul. O mare infinita de spatiu. Si isi dori sa-l poata atinge...
'Copil prostut' isi zise in gand, trezindu-se la realitate. Nu mai era mica, nu mai putea visa intr-un loc public.
Fata incepu sa mearga aiurea, caci nu vroia sa se intoarca inca la castel. Aici se simtea libera precum intr-un concediu. Genul de libertate simtita intr-un peisaj pitoresc.
Isi ridica privirea de la ramurile copacilor si acoperisul caselor pentru a o vedea pe Bell. O respecta pentru toate lucrarile minunate. Bell era o persoana buna si extraordinara, un Sef de Casa adevarat si o prietena de incredere. Ii facu cu mana, dar nu paru sa o observe.
Isi schimba brusc directia de mers, de parca ar fi uitat ca se misca, si se indrepta spre fosta eleva, asezandu-se pe banca, langa ea.
Ema nu spuse nimic, doar zambi bland.
OOC: Sper ca nu te superi ca am continuat eu.
RE: Complicated - Bell Evans - 24 Apr 2011
- Un zambet firav, intiparit pe un chip ce parea de portelan. Tanara se intoarse in timp, la anii in care fusese la castel, incercand sa'si aduca aminte de persoana care statea langa ea. O stia; o vazuse de atat de multe ori. Chiar statuse la masa cu ea si participase la anumite intalniri. Insa amintirile erau prea invalmasite, mult prea incetosate de trecerea timpului. Facu un efort, si in cele din urma reusi sa gaseasca numele ei.
"-Ema Snow" spuse tanara.
Si sunase ca o afirmatie, nu ca o intrebare; fusese destul de sigura pe ea.
Sefa casei Ochi-De-Soim; cum putea sa nu isi aduca aminte. Ei bine, nu prea intrase in vorba cu ea. De fapt, nu o cunostea aproape deloc. Doar asa, ocazional, mai schimbau cateva cuvinte.
De obicei nu era prea vesela in ceea ce privea strainii si posibile noi cunostinte. Era multumita cu prietenii pe care ii avea, pentru ca mergea pe tiparul putin si bun, decat mult si prost. Insa realiza ca Ema era una din putinele si rarele exceptii. Faptul ca avea ocazia sa o cunoasca acum, si nu de'a lungul anilor petrecuti la castel era ceva care o facea sa se gandeasca putin la soarta si la intorsaturile ei.
"-Cred ca ma mai tii minte" continua Bell, afisand un zambet palid.
Nu era prea sigura de asta; insasi faptul ca ea isi aduse aminte de soimeanca cu greu o facea sa ezite. Dar Ema aproba usor din cap, continuand sa zambeasca. Parea o persoana cu un suflet bun, asta daca o luai dupa zambet. Insa era convinsa ca nu zambetul descria un om; ci faptele si caracterul lui. Iar in ceea ce priveste ultimele doua, era destul de sigura pe ea. Ema fusese o sefa de casa dedicata, lucru ce starnea automat respectul si admiratia ei in ceea ce o privea.
OOC: E ok ^_^
RE: Complicated - Ema Snow - 24 Apr 2011
Ema isi incurca degetele, parca nevenindu-i sa creada.
" - Cred ca o sa fie imposibil sa nu te tin minte" zambi ea.
Realiza ca, desi o vazuse aproape zilnic pe Bell, pe coridoare sau la ore sau in tot felul de situatii, nu prea stia nimic despre ea. Profesional, da.
O privi cateva clipe. Simtea ceva tensionat, dar familiar, si totusi atat de relaxant. Tanara clipi si se intreba ce era gresit, desi probabil stia raspunsul.
" - Prinsa in ganduri si-n amintiri?" intreba Ema.
Isi muta privirea spre micul colt in care se aflau. Privi cativa muguri minusculi de iarba, parca dorindu-si sa le simta mirosul. Mirosul de iarba cruda...
" - Stii... Cateodata nu e bine sa traim din amintiri. Ne impiedica din drumul vietii" sopti Ema. "Dar e bine sa le avem. Ne arata cine suntem"
Ridica din sprancene. I se mai intamplase sa se trezeasca vorbind, dupa ce gandea aiurea, fel de fel.
Zambi scuzator. Nu dorea sa para nepoliticoasa. Dorea doar sa fie atenta si sa ajute.
" - Cum este dincolo de granite?" continua fata, desenand ghilimelele cu degete-i lungi si subtiri. "Presupun ca se simte un alt grad de independenta"
RE: Complicated - Bell Evans - 24 Apr 2011
- O urma de zambet aparu pe chipul palid, incadrat usor de suvite de par lungi si ciufulite; era o lume noua. Si totusi, avea unele clipe cand voia din rasputeri sa isi ia vechea viata de la capat. Sa mearga din nou la castel..sa mearga din nou la ore, in Turn; sa'si petreaca timpul cu Cercetasii ei.
Realiza ca inca tacea, desi gandurile ii navalisera iar printre amintirile incetosate.
"-E ciudat" raspunse ea, scurt.
Ridica usor din umeri, privind'o pe Ema; ii era destul de greu sa vorbeasca despre asta. Inca nu reusise sa se obisnuiasca cu noua ei viata. Poate pentru ca era mult prea..noua.
Se simtea ca un strain in propria viata; desi era constienta ca e tot Bell Evans. Pentru ca pe plan fizic nu se schimbase mai deloc. Ramasese aceeasi; dar pe plan emotional, intampina destul de multe probleme. Era insa mandra de ea ca trecuse peste momentele dificile, peste despartirea de Edward si plecarea uneia din surori de la castel. Dar ramasasera unele rani care inca nu se vindecasera. Care erau acolo, adanc ascunse intre faldurile inimii, gata sa elibereze durere in fiecare moment de vulnerabilitate.
"-..am asteptat atat de mult clipa asta si mi'am facut atat de multe planuri, incat acum am ramas surprinsa de simplitatea cu care imi traiesc viata. Mari sperante, cam asa le'as numi. Pentru ca nu am facut nimic care sa imi schimbe rutina de zi cu zi. Probabil ca atunci cand va incepe anul la Hogwarts, totul va fi diferit" continua ea, cu un glas usor absent.
Se simtea vinovata fata de Ema; pentru ca nu se straduise niciodata sa o cunoasca. Iar acum facea eforturi destul de mari sa nu spuna ceva gresit, sau nepotrivit. Era insa constienta ca soimeanca stia destul de multe lucruri despre ea. Poate mult mai multe decat stia Bell despre ea.
RE: Complicated - Ema Snow - 25 Apr 2011
" - O sa treaca... Trebuie doar sa ai curaj si sa crezi."
Ema isi puse prieteneste mana pe umarul fetei, zambind in continuare.
" - Bucura-te de prezent, Bell. E ciudat pentru ca e nou si de obicei, sta in firea umana de a ne fi teama de necunoscut. Nu-ti regreta alegerile, caci nu exista drum gresit"
Ema se incrunta. Vorbise atat de mult, incat i se paru ca e galagioasa. Se rezema cu grija de banca. O pasare micuta ciripi vioaie pe o creanga, iar Soimeanca chicoti.
" - Imi dau seama de ce tot ne spuneau bunicii povestile acelea seci cand eram mici. Nu am realizat pana acum cat de pe fata e adevarul din ele. Pasarea care isi paraseste cuibul pentru a calatori in cealalta jumatate a lumii... "
RE: Complicated - Bell Evans - 26 Apr 2011
- Isi ridica privirile si zambi; se simtea bine in prezenta ei, desi nu o cunostea intratat incat sa spuna ca ii e cea mai buna prietena. Insa timpul avea sa'si spuna cuvantul si de data aceasta. Timpul mereu avea de spus ceva in viata oricui. Era natural, obisnuit..totul se rezuma la existenta cuiva, intr'un anume loc, pentru o anumita perioada de timp. Timpul, timpul si iar timpul.
Devenea ca un cuvant din acela pe care il repetai de atat de multe ori, incat dupa o perioada incepea sa'si piarda din inteles. De parca nu ar mai fi valorat nimic..
Totul era atat de usor cand priveai din perspectiva altcuiva propria viata. Te simteai mai bine, asa ca repeta experienta de cate ori avea ocazia. Iti dadea un sentiment de control absolut, pentru ca puteai sa'ti imaginezi orice. Ok, poate nu chiar orice, totusi. Pana si visele au limitele si regulile lor. Isi aminti de un vechi citat si chicoti slab.
In visul meu, joci dupa regulile mele!
Adevarat. Sau poate nu; insa nu prea avea importanta asta. Stia doar ca visele nu deveneau realitate daca nu le ajutai. Trebuia sa te straduiesti si tu, macar putin.
"-Ce zici de o plimbare?" intreba ea brusc, ridicandu'se.
RE: Complicated - Ema Snow - 27 Apr 2011
" - Ce zici de o plimbare?"
Ema isi ridica privirea, mai degraba din cauza miscarii bruste decat din cauza sunetelor. O privi o clipa pe Bell de parca nu ar fi inteles ce zisese. Cuvintele isi facura greu loc in mintea tinerei. Clipi de doua ori si intelese.
" - Sigur, mi-ar face placere"
Se ridica si ea si isi scutura blugii intunecati. Isi inchise camasa in timp ce facea pasi mari pe langa Bell. Ii placea ca in sfarsit venise vara, desi ii parea rau pentru zapada topita. Neah, nu-i parea rau... inca. Stia ca va avea timp sa regrete gerul cand va veni vara dogoritoare.
" - Ai vreo preferinta? Vreun loc pe care iti doresti sa-l vezi primul?" intreba Ema.
RE: Complicated - Bell Evans - 29 Apr 2011
- Clatina usor din cap, cu o urma de zambet intiparita pe chipul obosit; se simtea rau. De fapt, nu era o stare care sa se mai deosebeasca de cea zilnica. Pentru ca senzatia de slabiciune se instalase in interiorul sau de cateva saptamani bune. Era doar vag constienta de lucrurile ce se intamplau in jurul sau, dar stia ca daca ar fi trebuit sa isi gaseasca concentrarea pentru a iesi dintr'o situatie limita, ar fi reusit. Mereu gasea puterea sa se adune, chiar si atunci cand avea impresia ca mai bine ar muri decat sa scoata bagheta din buzunarul robei si sa lupte. O numea comoditate - desi altii i'ar fi spus mai simplu, neputinta. Nu era capabila sa accepte aceasta trasatura ca facand parte din caracterul ei. Nu era lenesa, nici incapabila. Doar avea momente in care voia sa nu faca nimic; doar sa stea si sa se gandeasca la vremurile trecute.
"-Ce zici totusi de barul La trei Maturi?" spuse ea, intr'un sfarsit.
Avea nevoie de o cafea, sau macar de o ciocolata-calda. Insa adevaratul motiv pentru care ar fi dat orice sa mearga acolo era Alice; inca lucra, ajutand'o pe Madam Rosmerta. Iar frenezia care ii cuprinse intreaga fiinta cand gandul i se strecura in furtuna de idei o facu sa grabeasca pasul si sa zambeasca, involuntar.
Ema o urma in tacere; era atat de bine ca nu vorbea prea mult. Niciodata nu agrease persoanele care gaseau mereu ceva de spus, chiar daca vedeau ca nu ai chef de vorba sau de barfa. Ura barfa, situandu'se printre lucrurile aflate pe lista ei neagra. O considera ceva las, lipsit de demnitate. Mergea pe principiul infruntarii adevarului, chiar si atunci cand parea mai greu ca o minciuna. Pentru ca partea grea a celei din urma se dovedea a fi mai complicata ca recunoasterea unui lucru. Era in natura umana sa se foloseasca de viclesuguri si minciuni ca sa se salveze de anumite situatii; dar tinea de principiile tale morale daca te foloseai de asta sau nu.
RE: Complicated - Ema Snow - 03 May 2011
Ema aproba din cap. Ieri fusese in tura, iar acum era sigura ca o va intalni pe Alice la bar. Si se vazu nevoita sa recunoasca ca nu i-ar prinde rau o cana de ceai cald. Ceaiul o ajuta sa se linisteasca, se simtea in largul ei. 'Un englez patriot' ii veni in minte, facand-o sa zambeasca.
Mergea alaturi de Bell, bucurandu-se de liniste. Nu era genu' acela de tacere incomod; era ceva relaxant.
Ema se opri o clipa, privind un afis cu culori sterse de soare, ploi si zapada.
" - Oferte de vise, in curand" citi ea cu voce tare.
isi continua drumul. Nu prea avea incredere in astfel de anunturi si reclame, iar despre acesta nu avea un sentiment prea bun.
Zambi vag cand se vazura in fata cafenelei.