OOC: Only me and Ainsley.
It's so wrong.
~Your veins run dry

Rasufla adanc, apoi , cu privirea fixata pe focul din semineul lui Hagrid, incepu sa povesteasca tot ce se petrecuse in acea seara. Doar adevarul. Desi ii era greu sa vorbeasca despre el, avea incredere in Hagrid. Si, in plus, s-au inteles amandoi sa nu se minta. Acesta a fost targul.
Ainsley o ajuta cu cateva explicatii, pe alocuri, iar pentru asta ii era recunoscatoare. Realiza ca putea sa se bazeze pe Cercetasa cand nu avea incredere nici in ea insasi; iar asta o bucura.
Uriasul le puse doua cani cu ceai pe masa, si chiar le servi cu vestitele lui prajituri. Desiree nu se atinse de acel platou - stia cum facea Hagrid mancarea. Putea sa-i serveasca scuza cu ora tarzie si cu alergatul prin padure, fiindca era sigura ca el o va crede.

Fu mirata de cuvintele rostite de colega ei. Se asteptase la farame de adevar printre minciuni - nu la adevarul gol - golut. Fusese o surpriza. Probabil ca aceea era prima oara cand Desiree nu recurgea la minciuni ca sa intretina o conversatie.
Lua o prajitura de pe platoul pus de urias pe masa si aproape se ineca cu ea. Era destul de tare, si mai ales uscata. Desiree ii arunca o privire compatimitoare peste masa si vazu ca ea nu se atinsese de platou.
Macar imi puteai da un avertisment, mormai in gandul ei, dandu-se cat mai departe de masa. Ceaiul era insa bun, daca faceai abstractie de canile de marimea unor galeti.
Cand colega ei termina de povestit, Hagrid ofta. Ainsley prevestea inca o discutie ce va urma dupa asta.

Hagrid isi lua un scaun si se aseza la masa, langa ele. Parea ca avea inca multe cuvinte de zis- sau reprosuri. Una din doua. Desiree se astepta la ce era mai rau.
- Deci, incepu uriasul, ati atacat un student doar pentru ca va urmarea. De ce ati facut-o?
Cercetasa isi musca buzele si isi intoarse privirea catre Ainsley. Ar fi vrut sa adauge ca nu ea a avut ideea aceea geniala, dar se abtinu. Situatia lor era deja destul de grava fara sa o inrautateasca si ea.
- Eu am facut-o, ii raspunse Ainsley, calma. Eu l-am atacat si a fost ideea mea, nu a ei.
Facu un semn cu capul inspre Desiree.

Hagrid rase. Era un sunet distant, nu tocmai incurajator.
- Cercetasii, mormai el pe sub barba. Mereu pregatiti sa-si apere prietenii.
Ainsley isi musca buzele. Ce voia sa zica uriasul? Ea nu i-ar fi facut niciodata un favor adevarat lui Desiree.. daramite sa minta pentru ea, punandu-se intr-o pozitie atat de riscanta.
- Cred ca te inseli, Hagrid, ii raspunse Ainsley, rece. Daca voi apara pe cineva, nu cred ca as alege-o tocmai pe ea. Uita de imnul Cercetasilor, e o porcarie.
Uriasul ii arunca o privire curioasa, pentru ca apoi sa se uite la Desiree.

Isi musca buzele ca sa nu tradeze furtuna de sentimente ce se luptau inauntrul ei. Pentru ce facea Ainsley toate astea, daca nu pentru ea? Suferea de dubla personalitate sau ce se intamplase? Ii nimeri piciorul pe sub masa si o auzi gemand de durere. Ranji, satisfacuta de acel sunet.
- Ei, bine, atunci de ce faci toate astea? o intreba Hagrid pe colega ei.
- Exact, atunci de ce esti aici si nu in alta parte? interveni Desiree.
Astepta un raspuns bun din partea Cercetasei. Ainsley ii arunca o privire inexpresiva, apoi incepu sa vorbeasca.

Ofta. Ar fi trebuit sa stie ca, indiferent de ce va rosti, nu va sfarsi prin a le arata celorlalti ce dorea in realitate. O privi calma pe Desiree, apoi hotari sa ii raspunda lui Hagrid.
- Nu te-ai gandit ca poate am un scop ascuns? intreba ea, ridicandu-si spranceana.
O auzi pe colega ei izbucnind in ras si ii arunca o privire iritata peste masa. Chiar trebuia sa strice momentul acela?
- Ainsley, hai sa dam cartile pe fata, ii spuse, inca razand. Adevarul e ca nu ma suporti mai mult decat o fac eu, nu-i asa?
Cercetasa isi dadu ochii peste cap. Exact o scena ca aceea dorise sa evite.

- Nu e vorba de evitat scene, ofta Ainsley langa ea.
Desiree ii arunca o privire sceptica. Orice facuse Ainsley pana atunci, fusese din mandrie si din dorinta pentru atentie; iar vorbele Cercetasei exprimasera exact opusul.
- Parca a fost vorba sa nu ne mintim una pe alta, nu crezi? o intreba, pe o voce rece.
Ainsley dadu sa protesteze, insa Hagrid o intrerupse. Desiree aproape uitase ca uriasul era acolo; fusese atat de tacut, urmarindu-le interesat conversatia, incat nici nu putea spune ca se afla acolo.
- Gata, ajunge, le ameninta el.

Cercetasa isi ridica privirea catre Hagrid. Chipul ii era atins de o cuta de incruntare, iar buzele ii erau stranse intr-o linie subtire. Nu putea sa nu observe o vaga asemanare cu profesoara McGonagall; iar gandul acela aproape o facu sa rada. Un chicot ii zbura de pe buze. Uriasul se uita imediat la ea, pe jumatate iritat, pe jumatate nerabdator.
- Nu glumesc, zise el, pe o voce joasa. Daca se descopera ce ati facut in seara aceasta.. vor urma consecinte.
- A fost ideea ei, murmura Desiree, cu un glas inexpresiv.
Ainsley o privi cu atentie, avand grija sa nu rada din nou.
- Ar trebui sa-mi multumesti pentru asta, remarca Cercetasa.

Desiree izbucni in ras, chiar daca nu era amuzata. Situatia era prea ireala ca ea sa o accepte; inca i se parea ca se afla intr-un vis. Dar durerea surda din pieptul ei o avertiza ca nu se afla in niciun vis... ci intr-un cosmar, exact in mijlocul unei realitati ucigatoare.
- Pentru ce sa-ti multumesc? pufni ea, agasata. Pentru ca ne-ai facut necazuri amandurora?
Il auzi pe urias oftand langa ea. Uitase din nou de el.
- Scuze, Hagrid, murmura ea. Ignora-ne. Continua ce ai de spus.
Ainsley ii arunca o privire iritata peste masa, dar nu ii mai reprosa nimic.

Ofta. Daca noaptea va continua in felul acela, putea sa-si ia adio de la cateva ore linistite de somn. Nu putea sa nu ii reproseze lui Desiree cate ceva; iar la randul ei, Cercetasa nu mai contenea sa ii arunce replici usturatoare. Nu aveai cum sa castigi in ritmul acela, avand in vedere ca niciuna din ele nu se dadea batuta.
Hagrid isi drese glasul, apoi le intreba:
- Cum a fost cu farmecul de memorie? Cine l-a facut?
Desiree ridica mana in semn de capitulare.
- Ma tem ca eu, raspunse ea, ezitanta.
- Si ti-a reusit?
Cercetasa isi musca buzele.