+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Aripa Spitalului (https://www.darkmark.ro/f-aripa-spitalului)
+--- Thread: Dreams thrown in the rain ! (/t-dreams-thrown-in-the-rain)
Dreams thrown in the rain ! - Katharina van der Wall - 13 Aug 2011
Deschise ochii şi privi confuză tavanul . Ce se întâmplase ? Tot ce îşi aducea aminte era că se afla pe Terenul de Vâjthaţ şi vroia să zboare , iar apoi nişte băieţi mai mari , probabil din ultimul an , apăruseră , iar de acolo totul era în ceaţă . Îşi duse mâna la cap , simţind o durere de cap , ce o făcu să scâncească şi încercă să se ridice , dar nu reuşi din cauza bandajului avut pe abdomen . Murmură printre dinţi o înjurătură de toată frumuseţea , căci numai de asta nu avea chef acum şi îşi lăsă păgubaşă capul pe pernă . Privi în jur , fără a face prea mult efort , căci simţea câte un junghi de fiecare dată când se mişca şi oftă din toţi rărunchii , dându - şi seama că este singură .
- Păi cine mai e la fel de căscată , cum eşti tu ? întrebă de parcă ar fi putut să - i răspundă cineva . Mda , păi nimeni , tot ea răspunse şi râse , gemând de durere mai apoi . Închise ochii , gândurile ei zburând aiurea şi pentru prima dată , se simţea singură de când ajunsese acolo . " E doar părerea ta . Mai bine încearcă să dormi ! " , gândi şi oftă din nou , căci nu putea să o facă , având în vedere faptul că abia se trezise . Decise însă , că ce o fi o fi , aşa că se ridică în fund , înjurând scurt , din cauza durerii . Nu se aşeză la loc , ci se dădu jos din pat , călcând cu picioarele goale pe betonul rece , lucru ce o făcu să se cutremure . I se făcu pielea de găină şi pentru prima dată simţi frig , aşa că - şi îmbrăţişă trupul , acoperit de nişte pantaloni scurţi şi un maieu nu prea lung , ce permitea oricui să vadă , acel frumos şi roşu bandaj de pe andomenul ei . Îşi duse privirea la badaj , când îşi dădu seama că era roşu şi îşi lovi fruntea , frustrată .
- Genial Jasmine . Te - a mâncat pe tine pielea să te ridici din pat , ca să se deschidă rana , murmură printre dinţi , dar nici atunci nu se aşeză . Se îndreptă în schimb spre ieşirea din spital , mai mult târându - şi picioarele . Se simţea prea ameţită şi fu nevoită să se sprijine de perete , căci astfel ar fi căzut cu siguranţă . Îşi duse din nou mâna la cap , abia atunci observând alt bandaj care era lipit lângă tâmplă . Oftă şi se gândi că avea să devină un obişnuit acel oftat . Se opri la uşa de la intrare , şi scoase capul afară , privind holul lung şi ... pustiu . Strâmbă din nas nemulţumită . Nu - i plăcea să fie singură , nici dacă o băteai , mai ales când nu credea că avea voie să se dea jos din pat . Se întoarse pe călcâie după câteva momente , mergând încet spre patul în care se trezise .
RE: Dreams thrown in the rain ! - Lee Byung Hun - 13 Aug 2011
Abea adormise. Era miezul zilei, dar era extrem de obosit şi în plus îi plăcea să doarmă. Azi noapte, ca de obicei, adormise târziu, pe la vreo trei-patru. Era ocupat cu învăţatul. Îşi luase o grămadă de cărţi şi învăţase mai multe despre magie. Simţea că Jasmine ştia mai multe decât el, şi nu dorea să pară că este chiar atât de slab în ale magiei.
Începuse să viseze şi în vis apăru Jasmine, fata perfectă pentru el care dormea şi ea, dar într-un pat de spital şi imediat se trezise. Îi văzuse rănile, de parcă nu ar fi avut bandaje deasupra lor. Le putea vedea clar, şi se speriase. Ştia că s-a întâmplat ceva, aşa că s-a trezit rapid, tresărind puternic şi s-a îmbrăcat cu nişte pantaloni strâmţi, albaştri închişi şi cu o bluză albă care avea glugă. Era frig în acea zi, deşi nu ştia de ce. Era vară, dar cu toate astea erau doar optsprezece-nouăsprezece grade şi bătea un vânt foarte puternic.
A fugit către spital, nevrând să folosească magia. Dorea să fie mai normal faţă de alţii, aşa cum a mai zis-o de câteva ori. Ajunse rapid, în zece minute, şi se opri la parter pentru a întreba în ce cameră se află o fată pe nume Jasmine. A ascultat atent numărul, ducându-se către respectiva cameră. Mare i-a fost mirarea să o vadă pe fată îndreptându-se către camera sa. De ce se ridicase? Nu avea voie. Şi-a muşcat buza şi s-a dus în spatele ei, îmbrăţişând-o uşor de la spate, nedorind să-i facă rău. Nu spuse nimic, ci doar o îmbrăţişase, lăsându-şi capul pe umărul ei.
RE: Dreams thrown in the rain ! - Katharina van der Wall - 13 Aug 2011
Tresări şi imediat scânci scurt , căci reuşi să se lovească la rană , în momentul când cineva o îmbrăţişă . Se încruntă , fără a şti la început cine este . Trase aer în piept , simţindu - i parfumul înconfundabil şi făcu ochii mari . Nu se aştepta ca el să fie aici , mai ales îmbrăţişând - o . Îşi duse o palmă pe capul lui şi zâmbi deşi o dureau toate alea şi mai degrabă s - ar fi vindecat chiar ea , decât să rămână singură în camera aia goală şi rece . Se strâmbă , căci gândul îi dădea fiori , însă îşi alungă orice gând , concentrându - şi atenţia asupra lui .
- Eşti bine ? Ai păţit ceva ? întrebă îngrijorată , căci i se părea că este speriat .Îi dădu uşor mâinile la o parte , pentru a nu se lovi şi se întoarse cu faţa spre el , prinzându - i chipul cu ambele palme . Îl privi în ochi , zâmbindu - i cald şi dulce . Îşi trecu uşor vârfurile degetelor peste obrazul lui , roşind uşor tot odată . Deja se simţea ceva mai bine , căci el era acolo , dar o deranja starea lui , dându - i chiar ei agitaţie . Se gândi că probabil se întâmplase ceva , de venise aici , dar nu spuse nimic , aşteptându - i răspunsul .
RE: Dreams thrown in the rain ! - Lee Byung Hun - 13 Aug 2011
În visul său părea chiar mai rănită, nu credea că ar putea merge sau ceva de genul, dar era cu totul altceva. În fine, mulţumită visului său îşi dădu seama unde e şi ce are. Însă cu toate că fata putea merge, el tot era agitat şi speriat. Se putea observa pe chipul lui asta foarte uşor. Pupilele ochilor i se dilataseră imediat când o privi, dar mai ales când ea îi prinse chipul cu ambele palme. Când ea zâmbi, aşa făcu şi el. Era un moment special atunci.
-Eu ar trebui să te întreb asta, murmură în şoaptă şi îi îndepărtă mâinile, luând-o în braţe ca pe o mireasă şi o duse în camera sa, întinzând-o pe pat şi se aşeză lângă ea, prinzându-i mâinile în ale lui, strângându-le uşor.
-Ştii, ar fi trebuit să stai în pat, altfel te va durea şi mai tare. A schiţat un zâmbet şi îi sărută fruntea dulce şi scurt. M-ai speriat. Credeam că ai păţit ceva mai grav. Credeam că nu te poţi mişca sau că ţi-ai pierdut memoria şi nu mă mai ştii. Îmi era frică [,] că o să te pierd. Încercă să-şi păstreze zâmbetul pe chip, dar sentimentul de frică [,] că ar fi putut să o piardă puse stăpânire pe el şi îi curse o lacrimă pe care o şterse rapid. Nu dorea să pară slab în faţa ei. Dorea să fie genul de băiat care să o poată apăra, nu care să înceapă să plângă imediat. Dar era sensibil când cineva apropiat lui păţeşte ceva.
RE: Dreams thrown in the rain ! - Katharina van der Wall - 13 Aug 2011
Ce bine se simţise când îi zâmbi la rându - i . Se înroşi şi mai tare când o luă în braţe , inima începând să - i bată mai tare . Îşi muşcă uşor buza , lăsându - şi capul pe umărul lui , până când acesta o lăsă pe pat . Îi strânse mâinile cu ale lui , iar ea profită şi - şi împleti degetele cu ale acestuia . Închise ochii în momentul în care o sărută pe frunte . Îl privi în ochi , uimită . Era acolo pentru ea . Simţi un junghi în piept când văzu acea lacrimă şi întinse mâna pentru a o şterge , dar el fu mult mai rapid . Nu dorea să se ascundă , vroia să fie el însăşi în preajma ei , căci nu l - ar fi judecat , nu pe el . O durea prea rău capul , dar totuşi încercă să pătrundă în mintea lui , pentru a vedea ce - l frământa , căci nu era doar atât . Auzi acel " Îmi era frică [ , ] că o să te pierd . " şi făcu ochi mari , uimită . Îşi muşcă buza , iar mai apoi îi prins chipul între palme , trăgându - l mai aproape de ea . Trase aer în piept , înghiţind în sec , uimită de ce avea să facă , iar mai apoi îşi presă buzele peste ale lui , închizându - şi ochii .
RE: Dreams thrown in the rain ! - Lee Byung Hun - 14 Aug 2011
Dorea să mai zică ceva, dorea să îi zică [,] cât de mult o place şi că începe să ţină la ea. Trebuia să zică asta, nu mai putea ţine în el prea mult timp. De ce ar ţine ascuns faţă de ea care a spus-o încă din prima zi că îi place de el? Se simţea atât de în urmă, dar poate era mai bine aşa cum făcuse el. A schiţat totuşi un zâmbet când ea îşi împleti degetele cu ale lui, dorind acum să o sărute, simţi că e momentul potrivit. Avea nevoie şi el dar şi ea de asta, era sigur. Dădu să se apropie de ea, dar Jasmine îl trase imediat şi îşi lipi buzele de ale lui. Transformase acea micuţă atingere a buzelor lor într-un sărut pasional şi profund. Se afundase complet în sărut, mişcându-şi buzele moi lent peste ale ei. Nu credea că va gusta aşa buze dulci şi moi. Erau perfecte, dorea să le sărute non stop. Îşi puse mâinile de o parte şi de alta a corpului ei, apropiindu-se el mai mult de ea pentru a nu o lăsa pe fată să se ridice şi să simtă durere.
O mână şi-o ridicase mai sus, până la obrazul ei. Era atât de dulce şi el era înnebunit după ea. Îl făcuse să o ia razna doar pentru un sărut. Un sărut care era foarte romantic şi pasional în ciuda locului nu prea plăcut. Avea mai apoi să se revanşeze pentru asta.
RE: Dreams thrown in the rain ! - Katharina van der Wall - 14 Aug 2011
Avu impresia că inima îi va sta pe loc , atunci când îi răspunse la sărut . Reuşise ce nu credea că va face aici , să se îndrăgostească . Dar nu o deranja , ci din contră , se simţea în al nouălea cer , mai ales acum . Îşi deschise doar puţin ochii , pentru a - i vechea chipul şi zâmbi fericită . Îşi puse mâna peste a lui , când el îi mângâie obrazul , iar ceallaltă , şi - o băgă uşor în părul acestuia , adâncind mai mult sărutul . Îi ardea chipul şi avea impresia să dacă nu ar fi stat jos , s - ar fi prăbuşit . Îl mângâie încet pe obraz , lăsându - şi palma pe gâtul lui . Când simţi că nu mai are aer , îşi dezlipi uşor buzele de ale lui , lipindu - şi fruntea de a acestuia . Îl privi în ochi , nepăsându - i că era atât de roşie la faţă , că inima îi bătea mai tare ca niciodată , sau că nu ar fi putut să spună nimic , dar ar fi întrebat - o ceva . Se mulţumea doar să - l privească şi să - l ştie acolo , lângă ea . Nu ar mai fi cerut nimic , ci doar să stea cu el . Zâmbi uşor , arătându - şi gropiţele .
RE: Dreams thrown in the rain ! - Lee Byung Hun - 14 Aug 2011
Era cel mai romantic şi dulce sărut pe care i l-ar fi putut da cineva. Nu ar fi putut cere mai mult de atât. Era un moment superb. Chiar nu îi mai păsa că erau într-un spital, şi că ea era rănită. O acceptase aşa cum era. Nu îi păsa de cum arăta în acel moment. Îi păsa doar de sărutul şi de ceea ce va urma. O relaţie frumoasă, ar putea spune.
Îi plăcea modul în care fata îl săruta. Era seducător şi extrem de perfect, iar în momentul când fata îl mângâie pe obraz şi cealaltă mână şi-o băgă în părul lui, colţurile gurii lui se ridicaseră şi se formase un zâmbet frumos, în timp ce o săruta. Dar în scurt timp a rămas şi ea, dar şi el fără aer şi şi-au dezlipit în acelaşi timp buzele. O mai sărută o dată pe buze dar scurt de data asta. Se îndepărtă puţin, prinzându-i mâna.
-Ştii, nu am apucat să termin în acea seară. Voiam să spun că şi eu te plac, dar... pot zice că am ajuns să ţin la tine mai mult decât ar trebui, spuse zâmbind şi cu cealaltă mână o mângâie pe obraz. A rămas tăcut pentru puţin timp, privind-o doar. Era aşa de plăcut să o privească, dar peste ceva timp a hotărât să spargă tăcerea şi să zică ceva.
-Cât trebuie să rămâi în spital, my love? întrebă, punând accent pe ultimele două cuvinte şi adoptă un zâmbet suptil.
RE: Dreams thrown in the rain ! - Katharina van der Wall - 14 Aug 2011
Clipi uşor când o sărută din nou , de data asta însă mai scurt şi zâmbi dulce . Îl privi ascultându - l atentă când pomeni de prima seară când se întâlniră , iar când termină de vorbit îşi simţi din nou inima bătând să - i spargă pieptul . Îşi lăsă uşor capul într - o parte când îi mângâie obrazul , zâmbetul devenind ceva mai larg pe chipul roşu . Ardea de parcă ar fi avut febră , iar dacă madam Pomfrey intra şi o vedea în halul ăla , o ţinea internată pentru următoarele câteva zile , lucru ce - i dădea fiori . Nu vroia să rămână acolo , nu - i plăceau spitalele . Avea o reală teamă de spitale , mai ales de cele Încuiate , căci până să ajungă aici le cam frecventase , intrând mereu în belele cu Derek şi Melissa . Gândul la cei doi îi aduse pentru o clipă lacrimi în ochi , amintindu - şi de zilele bune în care stăteau împreună până târziu râzând şi făcând mici prostioare datorită magiei . Însă îşi reveni rapid , căci nu dorea să - l îngrijoreze . Zâmbi dulce când o întrebă , şi ştia că dacă ar fi putut roşi mult mai mult decât era , cu siguranţă ar fi făcut - o .
- Ia - mă de aici , te rog , Byung Hun , spuse afişând o faţă de căţeluş plouat , lăsându - şi în acelaşi timp buza în jos . Îşi puse ambele palmele pe chipul lui şi se ridică , stând acum în genunchi . Îşi lipi fruntea de a acestuia , atingându - i nasul cu al ei şi îl privi în ochi . Ea nu vroia să stea acolo , ci să meargă la ea în cameră , iar el să - i ţină companie .
RE: Dreams thrown in the rain ! - Lee Byung Hun - 14 Aug 2011
A chicotit când ea se înroşi. Îi plăcea aşa mult când se înroşea, era atât de drăguţă! O privi atent, dându-i câteva fire de păr după ureche pentru a-i vedea chipul mai bine. Era frumoasă dar în clipele următoare ochii ei se umeziseră cât de cât, revenindu-şi mai apoi .Se întreba ce se întâmplă, dar a decis să tacă, nu dorea să trezească amintiri neplăcute. Va afla în timp, aşa că nu dorea să o streseze cu întrebări sâcâitoare. A privit pentru o secundă în altă parte, atenţia fiindu-i atrasă de draperiile care se mişcau din cauza vântului de afară, iar când reveni cu chipul la fată, o văzu stând în genunchi şi îşi lipi fruntea de a lui, rugându-l să o ia de acolo. Ce ar trebui să facă? Cum să o ia de acolo fără să fie văzuţi? Oh, o să spună pur şi simplu că o să aibă el grijă de ea şi gata. Simplu, nu?
-În regulă, acceptă el în final şi se ridică, ducându-şi o mână pe spatele ei iar cealaltă sub picioare, ridicând-o astfel în braţe. Îi luă tot el geanta sa de pe măsuţă şi ieşi din cameră.
A decis totuşi să nu zică nimic doctorilor şi a ieşit pe ascuns din spital cu ea în braţe, nevăzându-i nimeni. O lăsase puţin jos şi îşi scoase acea bluză, rămânând într-un tricou subţire, dar nu-i păsa cât de frig era atâta timp cât ei îi era cald.
-Îmbracă-te cu ea, zise, şi o privi cu nişte ochi blânzi şi dulci.