Darkmark RPG Forum
Lost myself , but I don ' t care . - Printable Version

+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Imprejurimile Hogwarts-ului (https://www.darkmark.ro/f-imprejurimile-hogwarts-ului)
+---- Forum: Hambarul bufnitelor (https://www.darkmark.ro/f-hambarul-bufnitelor)
+---- Thread: Lost myself , but I don ' t care . (/t-lost-myself-but-i-don-t-care)



Lost myself , but I don ' t care . - Katharina van der Wall - 18 Aug 2011

Mai era până la ora de culcare , aşa că se hotărâ să - i trimită o scrisoare mamei ei . O scrisese rapid , căci nu avea prea multe de spus , mai mult întrebând despre ce se petrecea acasă , apoi îşi luă roba pe ea , căci ploua foarte rău şi se îndreptă spre uşă . Ra dădu să o urmeze , dar blonda îi aruncă o privirea serioasă , ce - l făcu pe acesta să se oprească în loc . Fugi înapoi , spre pat şi sări pe acesta , băgându - se cu uşurinţă pe sub pătură . Se ascunse acolo , lăsând doar botul să iasă afară , iar Jasmine începu să râdă uşor , amuzată .
- Panteră nebună , spuse cu blândeţe şi deschise uşa .

Ieşi din cameră , privind holul lung şi apoi închise uşa . Se opri când ajunse în camera mare a Viperinilor , zâmbind larg şi vesel , salutându - i pe cei prezenţi şi după ce schimbă câteva vorbe cu nişte colege , ieşi în subsol , privind cum uşa pe care intra în căminul lor se închidea . Holul era pustiu , iar fata simţea răcoarea prin robă , căci afară era frig şi la subsol la fel . Urcă scările , ajungând la parter şi ochii ei mari şi căprui , analizară împrejurimea . Nimeni , aşa cum se aştepta . Era atât de multă linişte , şi i se părea extrem de ciudat , căci de când venise , se obişnuise ca acolo în orice moment să fie agitaţie . Clătină scurt din cap , iar apoi se îndreptă spre uşa mare , ieşind în curte . Se asigură , că scrisoarea nu se udă şi porni cu paşi lenţi spre Hambarul bufniţelor . Deşi altcineva în locul ei s - ar fi grăbit , sau nu ar fi ieşit deloc afară , ea nu o făcea , bucurându - se de acea vreme .

Ajunse după câteva minute bune , aproape un sfert de oră , la turn , căci mai pierduse vremea , oprindu - se şi admirând diverse lucruri , inclusiv castelul , ce arâta atât de misterios pe vremea aceea . I se părea totul ireal dintr - o dată şi trebui să se convingă singură că era totul adevărat şi nu imaginaţia ei , ce uneori era mult prea bogată . Urcă cele câteva scări şi intră în turn , privind câteva clipe orizontul şi afişă un zâmbet superb şi finuţ , ce - i lumină chipul palid . Scoase scrisoarea din robă şi după ce o verifică , o înfăşură , legând - o de piciorul unei bufniţe . Îşi spuse păsării unde să meargă , iar aceasta îşi luă zborul , pierzându - se în negura neagră a serii . Un fior îi străbătu trupul tinerei , iar aceasta ridică privirea speriată spre cer , observând un Dementor . Începu să tremure .
- Oh nu , spuse în momentul când constată că îşi lăsase bagheta în cameră .


RE: Lost myself , but I don ' t care . - Eliza G. Blest - 18 Aug 2011

Statea intinsa pe spate , sprijinindu.se de coate , catarata pe un pod , deasupra unui lac tulburator . Picaturile reci de ploaie , veneau spre ea , aduse de vantul puternic , atingand.o putin si alinandu.i tristetea din suflet . Pe chipul ei inexpresiv nu se mai puteau distingea lacrimile ce i.au cazut cu putin timp in urma . Privea sus spre cer , cu parul ei fluturand in neant , ridicandu.si apoi mainile spre cer , in semn de indurare .
*Ia.ma ! Te rog , ia.ma odata . De ce mai trebuie sa suport atatea ? De ce mai trebuie sa sufar atata ? Vreau doar sa plec ! Pentru totdeauna ! Cat ma mai vei lasa sa traiesc ? Nu intelegi , nu mai vreau sa EXIST ! E chiar asa de greu de inteles ? Mdah... frumos , nici macar nu ma asculti ! Perfect ! *
Aruncase o privire lacului , visand ca ea sa cada si sa faca cunostinta cu apa rece si cu fapturile ce nu doreau sa fie deranjate .. de nimeni ! Sarise de pe margine , aterizand usor pe piatra tare a podului . O luase incet in lungul acesteia visand la ceva frumos , ceva ce nu apartine lumei umane , si nu se va intampla niciodata acest lucru , dupa cum "spera" ea . Timpul parca nu mai exista . Nu stia cat era ora . Nici macar in ce zi se afla . Nimic . Se simtea complet confuza . Credea ca merge de ore in sir prin acel tunel , si totusi , luminita de la capatul acesteia se vedea vag in zare , ca si atunci cand sarise . Insa , spre surprinderea ei , incepuse sa se mareasca tot mai mult cu cat facea pasi mai repezi . Incepea sa se bucure , stiind ca in curand , ploaia va curge pe ea , udand.o toata . Ii placea ploaia . Ii dadea o stare de bine , de bucurie . O mai facea sa uite si apoi se descarca . Ajunsese pe pamantul moale , sub cerul innorat , iar picaturile reci cadeau cu furie peste ea . Dandu.si seama de prostia ei , fugise repede spre un loc unde se putea apara de apa , si gasise imediat locul . "Hambarul Bufnitelor " . Se strambase usor din nas , insa stia ca nu avea incotro . Intrase repede , trantind usa dupa ea . Urcase scarile in fuga , sarind peste doua trepte odata , se impinsese in usa de lemn si apasase de clanta . Se afla inauntru , in sfarsit . Rasuflase usurata , dar prezenta unei fapturi stranii , o oprise pe loc .
*Dementori ? Aici ? In Hogwarts ? Nu imi vine sa cred ! Si cine e acolo ? Olala ! Unde mi.am pus bagheta ?Sper ca nu am pierdut.o ! *
Scotocise prin toate buzunarele , atat de la roba ei uda , cat si de la pantaloni , pana cand o gasise ,"in ghete". Se gandise repede la o amintire fericita , una destul de puternica pentru a forma un patronus si strigase incantatia . O pantera argintie se conturase in fata ei si muscase din roba peticita a dementorului , pana cand acesta zburase spre geam . Se apropiase de fata ce se afla la fereastra , atingand.o usor pe umar , intreband.o cum se simte .