burn them alive! - Kurt F. Malfoy - 09 Feb 2012
- OOC: Me,Ivy and Daria
BIC:
Isi pozitiona mai bine palaria pe crestet,incercand sa isi ascunda pe cat posibil jumatate din fata,lasand obiectul de uz vestimentar sa cada putin peste frunte. Hainele il strangeau ingrozitor iar manusile de culoare verde ii provocau o mancarime ingrozitoare la nivelul mainilor. Nu era nimic legat de materialul din care erau create sau alergii. Toata aceasta senzatie de discomfort era oferita de context,de ceea ce insemna pentru el si pentru altii acea seara. Nu facea acel lucru zilnic si nu avea experienta. Era ca si cum Jerry ar fi sarit in gura lui Tom,strigand ''oh,de cand asteptam sa ma mananci''. Sa fim seriosi,era o nebunie! Dar tocmai oamenii nebuni sunt cei care castiga cel mai mult in viata. Iar lui ii placea sa riste.
Privi de-a lungul strazii,lasand tigara sa ii atarne in coltul gurii. Nu avea chef nici macar sa traga din ea,lasand fumul sa ii invadeze plamanii. Pur si simplu era amortit,nu neaparat din cauza frigului ci din cauza faptului ca devenise indiferent in ceea ce il privea pe el insusi. Celelalte doua - caci erau alte doua persoane - reprezentau insa un factor de risc pentru acea misiune. Da,ii placea sa riste,insa cand nu ii implica si pe altii. Renunta in final la a se mai gandi la acest lucru si se uita la ceas. 21:00. De acum aveau fix o ora ca sa isi puna planul in aplicare. Trebuia doar sa soseasca,daca nu amandoua cel putin una din ele.
RE: burn them alive! - Ophelia Wilde - 09 Feb 2012
- Se uita la ceasul din casuta ei pricajita. Trebuia sa se strecoare afara din Padurea Interzisa si sa ajunga la timp. Mai avea destule minute la dispozitie asa ca se ridica de pe fotoliu,indreptandu-se catre oglinda. Daca nu avea bani,asta nu insemna ca nu se putea respecta pe sine,intr-un fel. Pentru inceput lasa rochia lunga,de culoare neagra sa ii invaluie trupul iar siragul de perle fu asezat la locul sau la cateva clipe dupa aceea. Ochii capatara acea nuanta puternica de galben,ca intotdeauna iar dantura de tip canin era pusa in evidenta de rujul rosu. Te puteai duce la banca imbracat si ca un cersetor,atata timp cat aveai bani la tine insa vroia ca prezenta lor sa fie una de care toti sa isi aminteasca,daca nu din cauza ravagiilor provocate,atunci macar din cauza tinutei impecabile.
Ajunse pe Diagon in mai putin de cateva minute,cu ajutorul vrajilor de Disparitie. Felinarul de abia lumina strada dar cu toate astea isi putu da seama de identitatea barbatului care o astepta la celalalt capat al aleii,imbracat parca in haine de gangster. Nu ii statea rau deloc. Se apropie de el cu pasi marunti,observand din prima faptul ca aveau acum aceeasi inaltime,daca nu cumva ea era mai inalta putin din cauza tocurilor. Cert este ca atunci cand ii stranse mana,nu putu sa nu realizeze ca o trata ca pe un barbat sau cel putin ca pe un egal si ca era mai increzator in planul lor decat ar fi fost nevoie. O caracteristica a lui,din pacate. '' Deci sa inteleg ca jaful o sa fie floare la ureche. Ma tem totusi,intr-un fel,pentru ca ei nu i-ai explicat detaliile.''
RE: burn them alive! - Ivy Thibault - 09 Feb 2012
- Ivy se indrepta in fuga spe Aleea Diagon. Ocolise din cauza ca drumul principal era blocat de acei Incuiati tampiti ce incercau sa repare drumurile. Incercase sa o ia cumva pe langa, dar barbatii ce lucrau chiar si acum nu mai conteneau sa n-o priveasca suspicios. Se intreba daca o vazusera Aparand la cateva strazi departare.
Putea sa Apara direct pe Alee, dar vorbise cu Carsten si se temea sa nu fie ceva alarme. O chemase pe Aleea Diagon cu un motiv si Ivy spera ca, oricare ar fi fost, sa fie unul bun. Pentru ca nu s-ar fi dus din super-comfortabilul ei dormitor din Pivnita Viperinilor, in ultima zi libera, pentru oricine.
Rochita rosie dantelata ii era mai scurta de genunchi ceea ce o ajuta putin la alergat. Luase pe ea primele haine pe care le gasise in cufar. Noroc ca fusese inspirata sa-si ia si niste pantaloni scurti din piele neagra lucioasa dedesubt. Daca era Carsten, era cu siguranta si ceva actiune. I se facuse cald si aruncase jerseul pe undeva pe marginea drumului, acum purtand doar rochita cu maneci scurte. Noroc ca era primavara...
Ajunse pe Aleea Diagon, foarte putin transpirata si cu respiratia normala. Avusese destul timp sa se antreneze, iar acum era in stare sa alerge mult timp fara oprire. Il vazu pe Carsten aproape, dar nu era singur. Zambetul viperinei ii pieri intr-o clipita de pe buze. Se dadu inapoi in umbra.
'' Deci sa inteleg ca jaful o sa fie floare la ureche. Ma tem totusi,intr-un fel,pentru ca ei nu i-ai explicat detaliile.''
Asta era vocea celeilalte fete, cea care era cu Carsten. Viperina iesi din locul unde se ascunse, intrigata. Se indrepta spre cei doi cu pasi mari. Ii zambi in sus la Carsten. Era mult mai inalt decat ea si o dezavantaja si faptul ca purta balerini. Nu facu nicio reactie catre fata, doar o privi cateva secunde cu suspiciune.
"Ai spus ca e important..." zise Ivy catre Carsten cu o jumatate de zambet pe fata.
RE: burn them alive! - Kurt F. Malfoy - 09 Feb 2012
- Privi inspre Daria,dandu-si ochii peste cap. Nu putea spune ca era cea mai rea companie,dar nici cea mai placuta.De cand o banuia ca avea o relatie cu propriul sau tata,ii era cam imposibil sa nu fie rezervat fata de ea. Totusi,facea parte din gruparea lui si era unul din cei mai buni luptatori pe care ii cunostea. Era atletica si in plus,un varcolac. Cel mai bun aliat pe care l-ar fi putut castiga vreodata.'' Nu te teme,ii vom spune totul.'' Desi atunci cand spunea 'noi' se referea numai la el. Nu putea imparti placerea unui dialog cu Ivy.Defapt,nici nu credea ca Daria ar fi fost prea prietenoasa,din cauza lunii.Nu era una din fazele potrivite pentru un varcolac,desi nu era luna plina. Totusi,trebuia sa le faca sa se aproprie,pentru ca planul sa functioneze.
'' Draga mea Ivy,eu si Daria te-am chemat aici pentru a ne ajuta. Vezi tu,undeva aici,in aceasta banca blestemata,se afla ceva ce noua ne trebuie. Nu mie,nu ei,ci noua,Sfintilor Mortali. Avand in vedere ca sunteti cei mai buni oameni ai mei,v-am ales special pe voi. Daria este un varcolac iar forta ei fizica este necesara. O duelista stralucita,totodata.Tu insa ar trebui sa faci mult mai multe lucruri decat sa lupti.Toate la timpul lor insa.Deocamdata,accepti? Asa cum ii spuse si in prima zi,nu avea sa oblige pe nimeni sa participe la ceva ce nu si-ar fi dorit. Nu era genul de lider care sa spuna ca totul trebuia facut asa cum vroia el pentru ca ii conducea. Nu vroia sa sadeasca frica in sufletele lor pentru ca nu se facea nimic cu frica. Sclavii se rasculau cand ii loveai insa prietenii probabil te-ar ierta. Ei nu erau sclavii lui,de aceea nu avea sa se supere,indiferent de raspunsul dat de Ivy.
RE: burn them alive! - Ophelia Wilde - 09 Feb 2012
- Cuvintele lui o ranira intr-o oarecare masura. O eticheta ca fiind o femeie usoara,cu un trup puternic. Nimic mai mult,nimic mai putin. Avea sa plateasca pentru asta. Ea isi oferea loialitatea celor care o meritau iar Carsten era o exceptie. Trebuia sa stea pe langa el,ca un animal aparent dragut si cald dar care de abia astepta sa isi vada stapanul mort. Nu intelegea de ce sadea atata fericire in sufletul lui Ivy. Era clar ca tinea la el,intr-un fel. Nimic intim,sexual sau emotional. Era vorba de un sentiment mult mai interesant care implica loialitate,respect si bucuria de a-i fi alaturi. Il admira,intr-un fel. Nu vom lasa ca nici un rau sa ti se intample. - spuse ea pentru a o convinge pe Ivy,desi stia ca si fara cuvintele ei,decizia avea sa fie aceeasi
Nu se vedea ca fiind un sclav ci mai degraba o femeie aleasa. Fusese aleasa pentru ceva. Probabil pentru a-l ucide pe el. Cu siguranta pentru acest lucru caci in ochii lui nu vedea bunatate ci ura,durere. Era nebun,i-ar fi placut sa ii curme acel chin si sa ii faca si pe ceilalti sa il uite. Sa uite de el si de lucrurile pe care le facuse,sa se simta liberi. Dar oare era chiar atat de groaznic? In copilarie era numit Baziliscul Uman si de multe ori o batuse. Ivy vedea numai ceea ce el lasa sa se vada. Ii era mila pentru ea.
RE: burn them alive! - Ivy Thibault - 09 Feb 2012
- Ivy stranse din buze. Nu ii convenea ceva. Simtea ca era ceva in plus... Cineva in plus? Se gandi cateva clipe. Nu se asteptase la asta. Se uita la Daria inca suspicioasa.
"Putem vorbi o clipa, singuri?" il intreba pe Carsten, dar nu astepta ca el sa raspunda, ci il lua de mana si il trase mai departe.
Cand spera ca se afla la o distanta suficienta astfel incat Daria nu ii putea auzi, se opri si se uita la Carsten serioasa. De fapt, incerca sa se uite nervoasa dar nu prea ii reusea.
"Putem sa ne incredem in ea?" il intreba viperina. Trebuia sa recunoasca ca nu avea deloc incredere in noua partenera. Cum putea sa fie sigura ca in momentul in care s-ar fi inrautatit lucrurile, ea nu ii va parasi, dandu-se de partea celor buni si vanturandu-si coada ei de varcolac spre ei. Era atat de evident ca era varcolac. Semana extrem de bine cu un lup. Si parul lui Ivy incepu sa i se ridice pe brate.
Viperina reveni la realitate si se uita in ochii lui Carsten ce erau siguri si sclipitori in intuneric. Ochii ei pe de alta parte, tradau ingrijorarea. Cand va avea garantia ca fata-varcolac nu ii va trada, atunci era gata sa fure orice ii cerea datoria.
RE: burn them alive! - Kurt F. Malfoy - 09 Feb 2012
- Privi inspre Ivy,incercand sa ramana calm. Pana atunci incercase sa nu se teama dar acum era evident. Niciodata nu vorbise cu Daria prea frumos si in anii cat inca mai fusese elev la Hogwarts o batuse aproape zilnic sau o facuse de ras in fata tuturor,discriminand-o pentru ceea ce era. Ura pentru el,daca exista,era ceva normal. Ivy avea dreptate. Probabil un om lup nu avea sa se integreze niciodata in societate. In societatea lor. '' Tine-o sub supraveghere. Ai permisiunea mea sa folosesti Cruciatus,chiar si de mai multe ori,daca e nevoie. Blanosii nu cedeaza usor.'' Ii saruta apoi fruntea,dandu-i cateva suvite de pe frunte.
Ivy intotdeauna fusese foarte precauta si realista. Intotdeauna stiuse ceea ce vrea de la viata,mai putin cand venea vorba de relatia dintre ei doi dar nu puteai sa-i ceri unei persoane sa fie perfecta,mai ales daca avea 17 ani. Totusi,era ceva ciudat cu privire la Daria iar el sesizase acest lucru. Totusi,daca vroia sa scape de ea,acela era cel mai bun moment s-o faca si cel mai bun context.
RE: burn them alive! - Ophelia Wilde - 09 Feb 2012
- Cand Ivy ii ceru lui Carsten sa se retraga,atentia ei deveni ceva mai sporita asupra tinerei din fata lor. Fata era draguta si era sigura ca daca nu ajunsese deja in patul lui,avea s-o faca. Cat mai curand posibil. Nu il vedea ca fiind un tip prea dragut,defapt i se parea scarbos. Nu ar fi stat langa el daca nu ar fi simtit ceva pentru tatal lui. Ar fi fost amuzant sa ii spuna 'mama' peste cateva luni. Dar nu. El trebuia ucis. Privi in final catre cei doi,spunand:
Mai barfiti mult? E 21:10. Inca 50 de minute si nici n-am intrat.
Ii arunca planul bancii,sprijinindu-se de zid. Ura sa intre acolo si ura faptul ca trebuia sa ii ajute. La urma urmei,de ce o facea? Doar ca fure un lucru care oricum ar fi adus beneficii gruparii lui? Sa fim seriosi,era ceva nepotrivit. Sa nu uitam ca n-ai voie sa intri acolo,Carst. Si dupa ultima patanie,esti alergic la Polipotiune. Tipul nu facea decat sa le incetineasca. Ivy era atat de mica si de fraiera - in opinia ei- deci o alta veriga slaba iar coasta ei era usor fracturata. Erau un trio jalnic.
RE: burn them alive! - Ivy Thibault - 09 Feb 2012
- Ivy ramase blocata.
"Cum adica nu ai voie sa intri acolo?" il intreba viperina pe Carsten.
Deci trebuia sa intre acolo doar cu doamna eu-stiu-tot-eu-sunt-varcolac? Deci trebuia sa intre acolo singura cu ea? Si Carsten? Nu avea parte de nici un pic de suport?
Si Carsten e alergic la PoliPotiune. Oare ce mai facuse de data asta? Ar fi putut-o anunta si pe ea, totusi, sa nu se trezeasca ca planuieste ceva ce implica PoliPotiune. Ivy isi inregistra ultimul amanunt in minte.
In acelasi timp, se mai gandi la un lucru. Care o facu sa maraie in gand. Varcolac sau nu, nu-mi spui tu mie cand cum si cat sa vorbesc cu Carsten, da?? gandi ea nervoasa.
Deci abia ajunse ca Daria o calca pe nervi. Se mira de faptul ca Carsten era atat de calm in preajma ei. Viperinei ii venea sa-si scoata bagheta si sa o provoace la duel. Si nu statea prea bine cu rabdarea.
Inspira adanc si incerca sa se calmeze. Spera ca Daria sa-si tina pliscul [sau botul?] in urmatoarele minute, altfel viperina din ea castiga si s-ar putea sa sara la gatul ei. Si nu stia pentru cine se va termina rau in cazul asta....
RE: burn them alive! - Kurt F. Malfoy - 10 Feb 2012
- Stia ca Ivy avea dreptate suta-n suta. Nu te duceai singur intr-o misiune riscanta cu un varcolac instabil fizic si psihic. Dar era doar vina lui daca uneia dintre ele i se intampla ceva. Defapt,ar fi fost ceva sublim ca Daria sa moara acolo si o tragedie daca Ivy ar fi sfarsit rau. Asa ca trebuia sa cantareasca bine toate lucrurile.
Am incercat sa jefuiesc Gringott's de doua ori pana acum. Ultima oara am facut o mica prostie si a trebui sa reconstruiesc banca din banii mei. Sunt alergic la PoliPotiune de atunci pentru ca am baut prea multa si corpul meu nu se prea mai obisnuieste cu aceasta,nu mai are nici un efect daca beau si mi se face rau daca doar vad PoliPotiune. Nu vroia sa isi aminteasca de primul jaf cand fusese la Azkaban,de unde evadase. Apoi,a doua oara intrase alaturi de Bell Evans pentru a o ajuta intr-un safe care nici macar nu ii apartinea.
Privi apoi inspre Daria si mainile ei acoperite de ceva alb si uscat. Se apropie de ea si ii lua mainile. Ii placea sa picteze cumva sau vopseaua era luata pentru un plan doi? Isi dadu palaria jos din cap si ii puse mana ei pe crestetul sau. Mai ai vopsea la tine?
|