+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Lumea Vrăjitoriei (https://www.darkmark.ro/f-lumea-vr%C4%83jitoriei)
+--- Forum: Azkaban (https://www.darkmark.ro/f-azkaban)
+--- Thread: Damn you're free (/t-damn-you-re-free)
Damn you're free - Will O'Shea - 27 Apr 2012
- Waitin' for Ivy
Nick isi ridica privirea odata la cateva secunde. Nimic schimbat. De fapt, ce se astepta sa fie schimbat? Norma ca nu era nimic schimbat pentru nimic nu putea sa se schimbe. Era prins intr-un cerc vicios care exista doar in mintea lui. Perfect.
Isi fraca absent obrazul, sprijinindu-si una dintre maini pe manerul motocicletei care era langa el. Se plictisea fara Zeus, insa nu voia sa il aduca aici. O lua razna cand venea vorba de Dementori si nu voia sa il speria acum. Oricum il va gasi in acelasi loc in care il lasase cand va pleca inapoi acasa.
Fostul viperin isi lasa casca pe manerul motocicletei cu un oftat prelung si facu doi pasi in fata cu gandul la ororile de dincolo de peretii de piatra. Zgomotul valurilor care se spargeau de mal il dezorientau putin, insa il ignora. Se opri brusc, o umbra facandu-si loc in campul lui vizual. O umbra de femeie.
RE: Damn your free - Ivy Thibault - 30 Apr 2012
- Ivy se dădu jos de pe mătură şi se uită în jur. Mereu i se păruse ciudat locul ăsta, chiar dacă îi plăceau locurile întunecate şi misterioase. Se înfiora când se gândea că în cimitirul de lângă această închisoare erau înmormântaţi Morfin, unchiul Lordului Voldemort, şi Dorlent, bunicul lui. Era Devoratoare a Morţii şi fusese mândră din prima clipă din care fusese numită, însă această închisoare îi dădea fiori prin toate victimele pe care le provocase. Fiecare dintre Devoratorii Morţii pe care Ivy îi respecata petrecuseră măcar câteva luni în această închisoare.
Trase aer adânc în piept şi îşi scutură roba neagră de praf. Se întoarse cu spatele la Închisoare şi se uita spre valurile ce se spărgeau de stânci. Pentru prima dată fu speriată pentru ce avea să facă. Însă îşi promise că nu va da înapoi.
Totul începuse de la vizita ei obişnuită la orfelinat. Fu bucuroasă să afle că orfelinatul primise hârtia de acceptare de la Ministerul Magiei pentru a primi doar copii vrajitori. Acum erau câteva îngrijitoare vrăjitoare, ce îi învăţau pe copii totul despre viaţa de vrăjitori. Mary, una dintre prietenele ei ce mersese la Beauxbatons, îi povestise despre unul dintre copiii ce plecaseră de acolo la Drumstrang. Se pare ca Joe, băiatul despre care era vorba, fusese prins când folosise vrăji în faţa unor Încuiaţi. Şi se părea că acest incident avea şi precedente.
Oricum, Joe sfârşise la Azkaban pentru următorii doi ani, iar Ivy nu putea să nu vină să îl viziteze. Trase din nou aer adânc în piept şi îşi luă atitudinea de Devoratoare înfrcoşătoare. Era conştientă că dacă nu avea să fie dură, nimeni nu o va lua în serios. Se întoarse spre Închisoare şi făcu un pas în direcţia ei. Se opri imediat când văzu un bărbat pe motocicletă, ce evident, o observase.
Gândi repede şi eficient, lucru pe care îl învăţase de la Kurt. Putea să fugă sau putea să vadă ce vrea şi după aceea să hotărască. Alese a doua variantă, mai mult din cauza faptului că prima i se părea o laşitate. Se îndreptă către bărbatul cu pricina, hotărâtă să treacă prin el dacă e nevoie.
RE: Damn you're free - Will O'Shea - 01 May 2012
- Nick nu isi putu retine un zambet cand vazu ca femeia se intoarse spre el, venind cu pasi mari si cu o expresie de genul "vezi ca stiu blesteme". In lumina argintie a lunii, barbatul putea sa desluseasca niste plete blonde care ii cadeau elegant pe umeri. Inaltimea fetei era destul de mare, desi nu suficient incat sa depaseasca un barbat de statura medie.
Nick isi agata casca de manerul motocicletei zburatoare, ca sa fie clar ca nu era una de Incuiati, pff. Bine, nu era chiar asa, de obicei, Nick nu era genul care sa fie impotriva Incuiatilor, celor cu sange impur si asa mai departe. Erau si ei oameni, la urma urmei.
Inspira adanc aer in piept cand fata cu privire dura se apropie de el.
"Buna," spuse, cu un zambet gen "ah, ce bine ca ne-am intalnit intr-o zi atat de insorita" si o privi pentru cateva secunde, cu expresia aceea studioasa cu care intampina orice strain. Hmm... la prima vedere era normala insa nu se stia niciodata daca pur si simplu va atinti bagheta spre el si il va blestema asa ca nu se grabi sa isi faca o parere despre ea. "Ciudat loc de o plimbare, nu?"
RE: Damn you're free - Ivy Thibault - 01 May 2012
- Ivy îşi îngustă ochii aproape imperceptibil. Nu îi răspunse la salut, ceea ce i se părea până şi ei cam nepolicticos, aşa că îşi corectă greşeala precaută.
"Bună," zise viperina pe un ton ce spunea clar de fapt, nu e chiar aşa de bună. Remarcă că bărbatul din faţa lui era drăguţ, cu părul blond ca paiele şi un zâmbet fermecător. Simţi aproape instantneu că nu e duşman şi că, dacă se purta drăguţ, avea să fie un prieten grozav. Aşa se relaxă şi lăsă loc de un zâmbet la remarcă lui.
"Mda, ăsta e motivul pentru care nu am venit aici să mă plimb," răspunse ea şi se apropie mai tare, amintindu-şi dintr-o dată motivul pentru care venise aici. El se pusese între ea şi Închisoare, aşa că nu avea de ales, decât să treacă pe lângă el.
"Vizitez un prieten, dacă vrei hai cu mine," decise ea într-un moment. Ştia că nu era deloc precaută, aşa cum îşi propuse, însă instinctul îi spunea că putea avea încredere în el, şi instinctul nu o înşelase niciodadă până atunci.
"Eu sunt Ivy, apropo."
RE: Damn you're free - Will O'Shea - 04 May 2012
- Nick vazu brusca relaxare cand o lua cu glume si zambi, razand in mintea lui de naivitatea acelei fete. Paruse prudenta, tensionata si foarte atenta prima oara cand o vazuse iar acum se relaxa. Nu era vorba ca nu putea avea incredere in el, sau ca i-ar fi facut ceva rau, insa i se parea putin imprudent sa iti dai drumul unui strain atat de brusc.
Trecand peste asta, invitatia ei il lua prin surprindere, insa stia ca nu avea cum sa o rateze. Nu era genul lui sa refuze o astfel de ocazie. Ii stranse mana asa-zisei Ivy, intrebandu-se daca numele ei se potrivea cu caracterul. Iedera. Otrava. Ciudat, insa nu parea sa ii fie specifica.
"Eu sunt Nick," spuse, strangandu-i usor mana intinsa. Nu prea era el cu clisee gen sa ii sarute mana, sau sa o invite la plimbare in acel loc minunat si totul sa se transforme intr-o poveste foarte interesanta si poate chiar romantica.
Asa ca se multumi sa isi retraga mana, privindu-i mai atent trasaturile. Nu avea o frumusete neobisnuita, insa expresia de pe fata ei era una care o facea sa para deosebita. Pe Nick il prinse bursc un sentiment de protectie, ca si cum Ivy ar fi fost surioara lui de care trebuia sa aiba grija.
"As vrea sa vin cu tine, daca nu te deranjeaza," se auzi spunand, ridicand din sprancene si frecandu-si ceafa cu un zambet usor. "Nu e chiar cel mai potrivit loc in care sa se plimbe o domnisoara singura."
RE: Damn you're free - Ivy Thibault - 09 May 2012
- "Nu mă deranjează doar eu te-am invitat," pufni ea puţin ironic.
Se duse înainte, voind să fie ea 'deschizătoarea de drumuri'. Spera doar să nu dea peste vreun Dementor înfricoşător. Îşi aminti că nu reuşise decât târziu să creeze un Patronus şi, sincer nu se credea în stare să învingă o sută de Dementori cu el.
Îşi dădu seama că ajunsese la intrare şi un om deschise o mică portiţă prin care i se vedeau doar ochii.
"Numele," zise acesta cum îi văzu.
Ivy luă un aer plictisit şi futură din mână.
"Ivy Thibault. El e Nick."
Ochii bărbatului se mutară de la unul la altul.
"Poarta asta are o vrajă de expunere a celor care au folosit PoliPoţiunea sau alte trucuri pentru a pătrunde în Închisoare cu speranţa de a salva pe cineva," zise el. "Aşa că dacă vă recunoaşteţi, faceţi cale întoarsă."
Cei doi stătură pe loc, iar bărbatul aşteptă câteva secunde pentru a vedea dacă vreunul se răzgândeşte şi apoi deschise uşa.
RE: Damn you're free - Will O'Shea - 10 May 2012
- Nick ridica din sprancene auzind remarca portarului, insa ramase pe loc, gandindu-se cat de ciudata era situatia in care tocmai se bagase. Adica, nu era chiar normal ca un Devorator sa intre in cea mai perisculoasa inchisoare alaturi de o femeie blonda, vizibil inselatoare, pe care nu o cunostea decat de cateva minute. Detalii, detalii.
Isi aranja jacheta usoara de primavara inainte sa intre dupa ea pe portile mari de fier. Avea bagheta in buzunar. Patronusul lui era puternic si era destul de convins ca putea in oice moment sa infraneze cati Dementori era nevoie pentru a putea iesi in siguranta.
Inchisoarea pe dinauntru era chiar mai intunecata si sinistra decat pe dinafara. La prima vedere, nimeni nu era acolo. Nici la a doua, nici la a treia, deci fu destul de convins ca imprejurimile erau pustii in afara de prizonieri si Dementori.
"Deci, de unde incepem? Nume, celula, orice, cu care sa putem sa iti localizam prietenul," spuse barbatul. intorcandu-se spre Ivy.
RE: Damn you're free - Ivy Thibault - 14 May 2012
- "Îl cheamă Joe, dar nu asta e important. Ştiu eu numărul celulei," răspunse Ivy.
O luă înainte, conducându-l pe Nick pe coridoarele sinistre. Simţea peste tot prezenţa Dementorilor, aşa că în aer domina disperarea. Auzea ţipete sfâşietoare din Închisoare. I se păru ciudat că nu se auzeau şi de afară, însă presupuse că asta era din cauza unei vrăji.
Coti de câteva ori la dreapta, cu ochii pe numerele de deasupra celulelor. Din câteva celule se auzeau gemete, sau se zărea vreo faţă întunecată slăbită. I se păru că mersese o veşnicie, iar coridoarele erau atât de sinstre şi de întunecate încât i se păru că nu se mai termină.
În sfărşit, celula 1368. Se opri în faţa ei, însă înăuntru era întuneric beznă cu excepţia unui geam cu grilaj ce împrăştia o oarecare lumină pe o bucăţică din podea. Ivy se întrebă ce ar trebui să facă pentru a-l face pe Joe să se arate.
"Joe?" întrebă fata nesigură.
RE: Damn you're free - Will O'Shea - 14 May 2012
- Nick o urma pe Ivy, cutremurandu-se de fiecare data cand un urlet sfasia aerul, lasand un ecou ciudat in urma lui. Mai fusese aici, insa niciodata cu companie si acum se simtea intr-un fel responsabil si pentru Ivy. Nu o cunostea inca, insa daca i s-ar fi intamplat ceva sau ar fi intrat ea aici in acele momente, ar fi avut asta pe constiinta toata viata.
Dupa ceva timp, mai exact o ora, patru minute si treizeci si cinci de secunde de mers, fata se opri in fata unei celule. Nu era deosebita fata de celelalte tot bare ruginite in spatele carora nu se deslusea decat intuneric si umbre. Aceasi poveste, cu chestii sinistre si un lacat vrajit aruncat pe usa aceea care dadea fiori oricarui Devorator. Nu ii place ce vedea insa se gandi ca ar fi fost ciudat daca ar fi sarit in bratele lui Ivy si si-ar fi acoperit ochii.
Isi scarpina absent obrazul, vazand numarul 'extrem de mic' de deasupra usii celulei. Cat naiba strabatusera din inchisoarea aceea. Mai mult ca sigur nici macar un sfert, insa se multumi cu atat. Poate isi va lua intr-o zi un bilet cu un tur complet al celei mai temute inchisori a lumii vrajitoresti si la sfarsit cadou un sarut al Dementorilor. Foarte tentant. Cand vocea lui Ivy se auzi sovaielnica strigand numele prietenului ei, dintre bare aparu chipul slab al unui barbat. Avea ochii adanciti in orbite, fata ii era murdara si transpirata si era neras de cateva luni. Expresia fetei ii era destul de lucida, hainele destul de curate in comparatie cu un cos de gunoi, deci nu parea ca statuse de mult timp acolo.
"Sunt Nick,' spuse barbatul, cu un zambet.