+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Imprejurimile Hogwarts-ului (https://www.darkmark.ro/f-imprejurimile-hogwarts-ului)
+---- Forum: Curtea Interioara (https://www.darkmark.ro/f-curtea-interioara)
+---- Thread: I guess that's just the way this story goes (/t-i-guess-that-s-just-the-way-this-story-goes)
I guess that's just the way this story goes - Calliope Walcott - 12 Jun 2012
Christian Halroyd
Era o dupa-amiaza mult prea calduroasa ca sa si-o petreaca in interiorul cladirii, asa ca decise totusi sa mearga si sa se plimbe pe afara. Cand ajunse afara, nu prea se plimba asa mult precum crezuse ca se va intampla, alegand sa stea mai degraba pe o banca si sa continue sa inceapa cartea pe care o incepuse in urma cu cateva zile in urma, dar pe care o cam lasase balta deoarece nu prea mai o atragea atat de tare subiectul acesteia.
Asa ca se aseza pe prima banca goala pe care o intalnise in calea ei, asezandu-se intr-o pozitie cat mai comoda, in asa fel incat sa se simta incomodata de nimic. Isi deschise cartea acolo unde ramase cu cititul, insa isi lua pentru cateva clipe privirea de la text, uitandu-se prin jur. Curtea era destul de plina, dar in acelasi timp, in locurile in care soarele ardea, nu vedea pe nimeni stand ca de obicei in acele locuri. Mai zabovi cu privirea vreme de cateva clipe, iar intr-un final privirea ei se intoarse la cartea sa, iar cu fiecare secunda care trecea, incepea sa se adanceasca si mai tare in lectura.
RE: I guess that's just the way this story goes - Christian Halroyd - 12 Jun 2012
Nu frecventa, ce-i drept, curtea interioara, doar in cazul in care era in trecere. Simtea ca atunci cand avea nevoie de un moment de liniste, cea mai buna alegere era vreo magazie de maturi, in care putea degusta unul din cadourile primite de la surori. Una dintre ele se casatorise cu un vrajitor destul de bogat, astfel ca primea bauturi din cele mai alese si nu merita sa le tina la pastrare.
Curtea era acum destul de goala, spre surprinderea sa. Mai surprins se arata insa atunci cand vazu o tanara care, desi singura persoana din zona, ii atrase atentia mai mult decat de obicei. Inainte, o urmari de la spate si chiar reusi sa citeasca cele cateva randuri dinspre sfarsitul paginii.
Fetele nu ar trebui sa isi traiasca propria poveste amoroasa, in loc sa isi piarda timpul citind despre a altora in carti? Sarutul acela pare promitator, dar sunt sigur ca unul pe viu ti-ar starni mai mult interesul
O spuse scurt, timp in care isi permise sa ajunga in fata sa.
Imi dai voie?
Era educat, nu parea sa se foloseasca de aceasta calitate cu fetele, insa o facea acum, cerandu-i permisiunea de a se aseza pe banca.
RE: I guess that's just the way this story goes - Calliope Walcott - 12 Jun 2012
Actiunea devenea din ce in ce mai interesanta pe masura ce lectura ei avansa, insa se trezi din lumea imaginara, lume in care isi imagina fiecare detaliu pe care autorul cartii il descrisese. Isi intoarse capul spre baiatul care o intrerupse din citit, privindu-l usor incruntata. Nu-i placea ca cineva sa o intrerupa din mica ei lectura atunci cand avea ocazia sa citeasca, insa acum putea face o exceptie avand in vedere ca in sfarsit vorbea si ea cu cineva din acest loc in care de-abia reusise sa se integreze asa cum trebuie.
Se ridica in sezut, deoarece pana atunci statuse culcata pe spate de-a lungul bancii, inchizandu-si usor cartea, nu inainte sa-i puna semnul.
"Ei bine, daca nu am parte de-un sarut in viata reala, banuiesc ca imi este permis sa am unul macar dintr-o lectura. Mie mi se pare destul de corect", ii raspunse ea, incercand sa schiteze un mic zambet, asteptandu-l sa se aseze langa ea.
Chipul lui i se parea cunoscut, deoarece il mai vazuse prin coridoare de cateva ori. Nu indraznise insa niciodata sa se bage in seama cu el si cu atat mai putin nu credea ca cineva ca el va ajunge sa vina singur la ea si sa vorbeasca cu ea. Dar, poate ca nu avea parte de nici un fel de companie in acele clipe, iar ea era poate singura persoana pe care o gasise in acele clipe disponibila sa vorbeasca cu el.
RE: I guess that's just the way this story goes - Christian Halroyd - 12 Jun 2012
Ii asculta acel raspuns cu acelasi interes iesit din comun. In mod normal ar fi gasit acele replici ieftine cu care dadea pe spate oricare fata, insa nu parea sa functioneze acum, nici daca s-ar fi straduit sa le rosteasca. Totodata, era o zi destul de frumoasa, normala, in care nu simtea acea nevoie disperata de a iesi la agatat.
O urmari inca, cu o usoara seriozitate, dupa care zambi discret.
Imi dai voie?
Spera si poate ca stia sigur ca ea avea sa isi dea seama ca acum isi cerea din nou permisiunea, insa, aflat pe banca, dorea altceva si anume sa o sarute, sa o faca sa renunte la acea poveste din carte si, de ce nu, sa aiba parte de o atingere delicata si in viata reala.
Cu toate ca decorul nu e chiar atat de potrivit si, hmm, sarutul acela parea destul de intens. Nu vreau sa par prea indraznet sau deplasat, insa mi-ar placea sa ma ridic cat de cat la acel nivel.
RE: I guess that's just the way this story goes - Calliope Walcott - 12 Jun 2012
Isi arcui usor o spranceana, amuzata, atunci cand ii auzi vorbele. Ce-i drept se asteptase ca sa se dea la ea, deoarece era chiar si ea constienta ca era o fata frumoasa, dupa care un baiat poate ravni, insa nu se asteptase nici macar o clipa ca el sa fie atat de direct.
"Faptul ca esti politicos nu te scuza de prea marea indrazneala de care dai dovoda acum. Si ai nimerit fata gresita daca ai venit cu ganduri nu tocmai cuminti... Asa ca va trebui sa mergi la alta ca sa obti ce iti doresti in clipa asta de la mine", ii raspunse, zambindu-i usor.
Se ridica in scurt timp de pe banca, incepand sa mearga incet. Ar fi vrut sa-i asculte raspunsul, insa nu vroia sa-i arate ca vrea sa-i dea vreo sansa, asa ca cea mai buna varianta pe care o vedea era cea prin care se indeparta de el, inainte sa fie prinsa in jocul lui.
RE: I guess that's just the way this story goes - Christian Halroyd - 12 Jun 2012
Nu o urma, insa isi dadu seama ca este la o distanta destul de mica incat sa se faca auzit. Nu obisnuia sa alerge dupa fete, ci fetele dupa el si cu toate ca avea sa regrete, tinea de ea acum daca avea sa ii raspunda.
Nu stiu daca o invitatie la cafenea este un gand nu tocmai cuminte, insa sunt sigur ca asta aveam in minte. Aveam poate si un refuz, de aceea incerc sa nu fiu surprins de un "nu" din partea ta.
O studia din priviri, nu o lasa practic nicio secunda fara sa o urmareasca si poate ca da, ochii sai nu dadeau dovada de cumintenie absoluta, insa acel zambet usor fermecator facea pe oricine sa ii ierte privirile sau gesturile. Spera ca acesta sa aiba efect si in cazul lui.
RE: I guess that's just the way this story goes - Calliope Walcott - 12 Jun 2012
Se opri din mers atunci cand ii auzise acea invitatie. Nu regreta faptul ca se ridicase de pe banca si vroia sa renunte la acea discutie cu el, ba din contra. Se intoarse totusi cu fata la el, privindu-l cu un zambet pe buze din nou.
"Nici macar nu sti cum ma cheama si deja ma inviti la o intalnire... Dragut din partea ta, insa raspunsul meu ramane tot nu", ii raspunse, suficient de tare inca sa o auda fara ca ea sa strige.
Se intoarse din nou, continuandu-si drumul in acel ritm incet, negrabit, neavand inca vreo destinatie clara unde vroia sa ajunga. Oricum, in acea clipa nu vroia sa-si faca nici un plan mare. Dar, cu toate aceastea, stia ca intr-un final va sfarsi intorcandu-se inapoi in camera ei, unde avea sa se plictiseasca de moarte.
Reflecta pentru cateva clipe insa asupra propunerii lui, din nou, vrand parca totusi sa o ia in considerare. In fond, ce avea sa se intample rau? Avea sa scape cu viata, in mod sigur, insa nu orgoliul sau cel mare nu vroia sa o lase sa se intoarca si sa-i raspunda totusi cu un raspuns afirmativ.
RE: I guess that's just the way this story goes - Christian Halroyd - 12 Jun 2012
Zambi atunci cand o auzi. Nu obisnuia sa se simta bine in prezenta unei fete, bine intr-un sens diferit fata de vreo satisfactie trupeasca. Ea reusise sa ii ofere acea senzatie placuta doar din cateva replici, replici nu prea in favoarea lui, insa potrivite.
Se ridica in cele din urma, caci simtea ca acel raspuns nu il convinsese.
Nu stiu cum decurg intalnirile in viata ta sau in acea carte, insa o simpla invitatie la cafea este destul de subtire pentru a cunoaste o persoana si, deci, pentru a avea o iesire in sine. Si speram ca, cu aceasta ocazie, sa iti aflu numele...nu am insa nevoie de el ca sa-mi dau seama ca esti o prezenta placuta.
Ridica din umeri, facand pe nevinovatul.