I look at the sunset & I think of you - Isabella River - 12 Jul 2012
________________________________
Matt & Isabella
________________________________
"I don't think I'll ever look at another sunset without thinking of you."
- Isabella se uita in jur, la dormitorul gol - toate colegele ei erau probabil in Camera de Zi a Viperinilor, fiind inca o ora pana la stingere. Si chiar si asa, Isabella stia foarte bine ca majoritatea elevilor de la Hogwarts nu respectau programul decat la suprafata - adevarul era ca multi dintre ei se aventurau prin Castel in timpul noptii, incercand sa-i descopere secretele.
Filch murea de nerabdare sa prinda macar pe cineva - insa elevii se dovedeau a fi cu mult mai isteti decat el si pisica lui, Doamna Norris.
Viperina zambi. Isi amintea cu drag de momentele in care si ea, impreuna cu prietenii ei hoinareau noaptea prin Castel, ferindu-se de profesori, Perfecti si, bineinteles, ingrijitor.
Insa cu timpul, multe se schimbasera. Acum nu mai era nevoita sa se furiseze - zambi din nou, ridicand o spranceana - in primul rand pentru ca era profesoara si Sefa de Casa, dar nu numai din acest motiv, ci si pentru ca nimeni nu i-ar fi spus nimic. In fond, sotul ei era un vrajitor capabit ce hotarase sa ramana la Hogwarts chiar si dupa absolvire, iar prietenul lor cel mai bun era insusi Directorul Scolii de Magie, Farmece si Vrajitorii - unii il cunosteau sub numele de Raizen Isildur, Matt si Isabella ii spuneau doar "Raiz".
Se uita in treacat la ceasul de pe noptiera si simti cum inima ii bate tot mai tare - avea sa intarzie din nou, desigur, asa cum ii statea in caracter. Se intreba daca avea vreodata sa corecteze acest lucru.
Isi privi bagheta care se odihnea pe pat, langa ea, si pentru o clipa ezita. Nu avea de ce sa isi faca griji, insa.. pana la urma o lua si o puse in buzunarul pelerinei.
Era deja ora 22:15, asa ca iesi din dormitorul fetelor, uitandu-se cu ochi tristi la dormitorul de alaturi - Matt nu avea sa mai fie acolo in fiecare seara, alaturi de ea, ci undeva mai departe, in Turnul Vrajitorilor. Undeva unde ea nu avea sa intre prea curand.
Se uita plictisita in jur, observand ca fiecare avea cate o activitate - unii citeau, altii stateau la povesti, altii radeau in hohote, insa toti erau in cate un grup compact. Isabella observase acest lucru la Viperini inca din prima clipa si totusi, inca nu stia daca sa-l aprecieze sau nu - erau uniti, insa ceva ii spunea ca nu acesta era modul de a o si dovedi.
Trecu mai departe fara sa spuna nimic si ursca scarile de marmura pana ajunse pe unul din corisoarele Castelului care ducea catre Camera Necesitatii. Era convinsa ca el era deja acolo si ca o astepta. Mereu ajungea primul. Isabella simti cum un zambet ii infloreste in coltul gurii si isi musca buza inferioara.
Abia astepta sa il revada si sa se arunce in bratele lui. Parca trecuse o vesnicie de cand mainile lor nu se mai unisera, de cand buzele lor nu se mai atinsesera.
RE: I look at the sunset & I think of you - Matt I. River - 13 Jul 2012
- Minutele se scurgeau incetul cu incetul, ceasul de la mana baiatului ticaind fiecare secunda, lasand in urma zeci, sute de clipe. Era ora 22:10, Isabella trebuia sa fie deja acolo, insa gandul ca aceasta ar putea ajunge la fix il facu pe Matt sa zambeasca si sa ridice capul, inchizand ochii si stand rezemat de perete.
De cand o stia pe Isabella, aceasta a intarziat, macar cateva minute. Chiar si in prima zi cand s-au revazut, dupa un an in care au fost despartiti, aceasta a ajuns cu 15 minute mai tarziu iar baiatul a fost nevoit sa ii plateasca si taxiul. Gandindu-se la acest fapt, fostul viperin incepu sa rada singur, in linistea sumbra ce acoperea intregul castel.
Un zgomot il facu sa deschida ochii si sa tresara. In dreapta lui, ceva se misca iar umbra acelei creaturi se intindea pe peretele din fata lui Matt, facandu-l sa isi inghita nodul din gat si sa se uite in directia respectiva. Umbra se apropia tot mai mult, pana cand in cele din urma o pisica se ivi de dupa colt. Era Doamna Norris, iscodind ca de obicei holurile Castelului in cautare de elevi ce nu erau in pat sau in camera de zi a casei lor.
Oftand adanc, Matt incepu sa rada iar. Aveau obiceiul sa rada mult, chiar si de unul singur, ceea ce era un lucru extrem de bizar. Insa nu ii dadea atentie, cat timp se simtea bine in pielea lui. Se intoarse pe calcaie si un tipat speriat ii scapa..
"- Doamne, vrei sa ma omori ?!" intreba acesta. Fata se multumi sa rada si sa il stranga in brate.
"- Ce motan fricos esti." replica Isabella
Doamna Norris mieuna in dezabrobare si disparu dupa un alt colt.
RE: I look at the sunset & I think of you - Isabella River - 14 Jul 2012
- Isabella isi aseza bratele in jurul gatului sau si capul pe pieptul lui Matt, simtind cum si el isi pune mainile pe talia ei si o trage mai aproape.
Era, fara indoiala, cel mai frumos moment. In bratele lui, stia ca poate fi ea insasi, ca era protejata, stia ca acolo era locul ei - alaturi de el.
Se departa putin si ii mangaie chipul, abia atingandu-i pielea cu varfurile degetelor. El zambea - Isabella il adora cand zambea. Era frumos - fiecare trasatura a chipului sau avea ceva aparte - ceva de care Viperina se indragostise inca de prima deata cand il vazuse.
Amandoi crescusera, se schimbasera, insa ea stia ca inca erau acei doi copii din Anul V care se intalneau in fiecare zi sub salcia batrana de langa lac. Acei doi copii care, in anul VII, se casatorisera in acelasi loc, inconjurati doar de prietenii lor de la Hogwarts.
"- Mi-a fost atat de dor de tine.." sopti fata oftand incet, fara sa-si intoarca privirea.
El o privea drept in ochi, bland si calm, asa cum era de obicei - in acel moment Isabella se simti vulnerabila. Se simti pierduta.
Nu putea sa se mai miste sau sa mai respire, iar inima ii batea tot mai tare. Niciunul nu se misca si nu spunea nimic - dar tacerea nu fusese niciodata ceva rau pentru Matt si Isabella, ci mai degraba ceva linistitor, ceva ce ii caracteza intr-un fel sau altul.
RE: I look at the sunset & I think of you - Matt I. River - 14 Jul 2012
- Dar aveau destul timp pentru a se privi fara sa scoata un sunet alta data. In acel moment, trebuiau sa plece de acolo cat mai repede. Isabella era profesoara, se putea plimba prin castel la acea ora, insa Matt era un pasager clandestin si i-ar fi putut crea probleme.
Totusi, era vrajit de chipul fetei, nereusind sa isi miste picioarele si fiindu-i greu sa si respire. Ii saruta mainile pe rand, apoi fruntea, dupa care o imbratisa si ii sopti la ureche:
"- Haide cu mine, ti-am pregatit ceva special." Se intoarse catre peretele din spatele sau si intinse mana. "Inchide ochii."
Fata se conforma si simti cum Matt o trage incet de brat, inaintand parca prin perete. Isi tinu respiratia si in secunda urmatoare putu distinge prin pleoapele inchise o lumina mai puternica. Baiatul ii dadu drumu la mana si se indeparta putin, vocea lui auzindu-se de mai departe:
"- Gata, poti sa te uiti."
Isabella deschise ochii si paru uimita. Se aflau in Camera Necesitatii, asat era sigur, dar in ce se transformase aceasta? Pareau un fel de catedrala mare, cu tavanul foarte inalt si luminata de sute de lumanari care pluteau, amintind de Marea Sala. Undeva intr-un colt, se afla o masa cu doua farfurii, tacamuri si doua lumanari, asezate pe un suport.
"- Ce e asta?" intreba cu un glas scazut Isabella.
"- Asta este cadoul meu pentru tine." O melodie lenta se auzi parca din pereti. "Imi acorzi acest dans?"
RE: I look at the sunset & I think of you - Isabella River - 14 Jul 2012
- Isabella privi in jur si zambi, vizibil placut surprinsa. In momentul in care Matt ii propusese sa se intalneasca in acea noapte in Camera Necesitatii, se gandise ca avea sa planuiasca ceva special, insa nu se gandise prea mult la asta, fiind captivata numai de ideea de a fi cu el.
Facu cativa pasi si analiza camera. De unde stiuse Matt ca ii placeau incaperile cu tavanul inalt ? Simti cum un zambet ii infloreste in coltul gurii si isi opri privirea asupra tanarului.
Cand ii auzi intrebarea rase scurt, se apropie de el si isi lasa mana sa se impreuneze cu a lui, in timp ce el o tinea de talie, iar cealalta mana a Isabellei se odihnea pe umarul lui Matt.
"- Dar tie nici macar nu iti place sa dansezi." spuse Viperina pe un ton scazut.
Si din cate isi amintea, asa si era. Desigur, nu refuzase sa danseze cu ea la balul de Craciun al matusii Quinn - inca isi amintea cat se chinuisera amandoi pentru a-si gasi tinuta perfecta. Dar se distrasera impreuna si fusese primul lor bal.
"- Multumesc." adauga Isabella privindu-l in ochi. "Serios.. pentru tot ce faci pentru mine."
Stia ca nu avea cum sa ii multumeasca in cuvinte pentru tot ce facuse el pentru ea - dar aprecia si incerca constand sa ii arate acest lucru.
RE: I look at the sunset & I think of you - Matt I. River - 15 Jul 2012
- Baiatul privi expresia sincera din ochii Isabellei, privirea de care se indragostise, si stiu ca aceasta vorbea cat se poate de serios, ca nu erau daoar vorbe goale. Insa atmosfera aceasta mohorata nu era in planul lui. O adusese acolo ca sa petreaca cateva ore impreuna si sa se distreze. O apuca dintr-odata de mijloc si o lipi de pieptul lui:
"- Nu ai pentru ce sa imi multumesti. Insa daca vrei sa te revanjezi atat de mult.." facu o pauza.
"- Da?" in indemna Isabella.
"- Danseaza cu mine."
Trecuse o ora de cand cei doi intarsera in Camera Necesitatii, o ora perfecta petrecuta impreuna, dansand si glumind. E adevarat, lui Matt u i-a placut niciodata sa danseze. Dar nu ii vedea nimeni, deci nu avea niciun motiv sa nu o faca. O saruta pe Isabella, apoi ii lua mana si o trase spre masa. Flutura bagheta si mancarea pregatita de el aparu din senin.
"- Ce spui? M-am intrecut pe mine insumi, dupa parere mea." spuse Matt mandru.
Isabella doar il starnse mai tare de mana si il saruta pe obraz, apoi fugi la masa si se aseza, fluturand din gene.
RE: I look at the sunset & I think of you - Isabella River - 16 Jul 2012
- Isabella rase scurt si privi uimita cum, dupa ce Matt roti bagheta, pe masa aparura diferite feluri de mancare - totul pregatit de el.
Intradevar, vrajitorul se intrecuse pe el insusi - Isabella stia ce gusturi avea el in materie de aproape orice si ii cunostea calitatile, dar niciodata nu se gandise ca el mai si gateste.
Se asezara la masa si, ca de obicei, Isabella se opri la scurt timp spunand ca pentru ea este de ajuns. Matt se uita la ea usor dezamagit si clatina din cap - stia ce alimentatie data peste cap avea Viperina si mereu incerca sa schimbe asta, dar si Isabella era prea nepasatoare uneori.
Se indrepta catre unul din fotoliile albe de langa fereastra larg deschisa si cand Matt i se alatura, ii zambi cald.
"- Spune-mi.. ce ai mai facut ? Nu te-am mai vazut pe la Hogwarts de ceva vreme." spuse ea incruntandu-se ganditoare.
Si asa era. Stiuse ca el si Raizen avusesera ceva treaba si ea refuzase sa mearga cu ei, asa ca cei doi plecasera de la Hogwarts pentru timp, iar de curand revenisera amandoi, insa fara a da vreo explicatie despre ce facusera sau unde fusesera.
RE: I look at the sunset & I think of you - Matt I. River - 17 Jul 2012
- Rasul lui Matt rasuna puteric in camera relativ goala. Inchise ochii si se gandi la tot ce facuse cu Directorul in timpul cta au fost plecati. Se hoarasera sa ia o mica "vacanta", sa se plimbe hai-hui si sa faca tot ce le trece prin cap. De la cantat in baruri si adormit pe mijlocul strazii, langa foc sau in cort, la vanat sobolani cu arcul pictati in galben sau enervat dragoni aruncand cu pietre in ei. Desi, banuia Matt, creaturile nu simteau nimic avand piele foarte tare.
Isi aminti ca erau in Romania, tocmai scapasera ca prin urechiel acului de un dragon si alergau mancand pamantul, razand in acelasi timp. Se oprira sa isi traga rasuflarea iar Raizen scose din rucsac un pai si il aprinse. Reactia lui Matt fu, nici mai mult, nici mai putin: "LA NAIBA ! Ai spus ca l-am terminat pe ultimul ieri ! Trebuia sa il folosim inainte sa fugim de dragon, nab !"
Revenind in prezent, baiatul deschise ochii si o privi pe Isabella, care statea in bratele sale.
"- De ce razi ? Ai de gand sa imi spui ?" intreba aceasta, amuzata si usor suparata.
"- Ah, stii tu." replica Matt. "Lucruri normale."
RE: I look at the sunset & I think of you - Isabella River - 18 Jul 2012
- Isabella ofta lung, dandu-si ochii peste cap, dar inca zambind. Stia ca Matt nu avea sa ii povesteasca prea multe despre calatoria lor, iar sa-l intrebe pe insusi Raizen nu era o optiune, pentru ca nici el n-ar fi facut mai mult decat sa rada cu subinteles.
"- Mmmda, sunt convinsa." replica isabella privindu-l neincrezatoare si impingandu-l usor cu pumnul in umar.
Insa nu insista. Fusese calatoria lor, iar ea fusese invitata, dar refuzase sa li se alature, asa ca nu mai era treaba ei.
Insa fusese o perioada lunga in care nu-l mai vazuse pe Matt si nici nu mai vorbise cu el - din cate isi daduse seama, azi erau intr-un loc, maine erau in alta parte si tot asa, niciodata nu stateau.
Insa Viperina ar fi mintit daca ar fi spus ca nu se grijorase macar putin pentru cei doi. Era drept ca erau vrajitori Adulti, printre cei mai priceputi, insa.. Scutura usor din cap si se sprijini de umarul lui Matt, gandindu-se la cat de repede trecuse timpul, totusi.
Nu ii venea sa creada ca in sfarsit el era acolo, langa ea. Acolo unde ii era si locul.
Isi aminti de Warro si se ridica brusc de pe fotoliu, lasandu-l in urma pe Matt, care o privea cu ochii mariti de uimire. Se indrepta spre usa, cand brusc isi aminti ca avea bagheta la ea. O scoase din buzunarul pelerinei pe care o asezase pe spatarul scaunului si o roti de cateva ori, soptind vraja, iar Rottweiler'ul aparu in fata ei, stand intins pe podea.
Zgomotul il trezi si se uita amtit in jur, iar cand o zari pe Viperina, se ridica dand din coada si se indrepta spre ea.
Isabella rase si il privi pe Matt:
"- Sper ca ti-a fost dor de el."
RE: I look at the sunset & I think of you - Matt I. River - 18 Jul 2012
- Matt era uimit si foarte, foarte speriat. Isabella sarise ca arsa din bratele lui, aparent fara motiv, ceea ce era foarte ciudat. Desi baiatul stia ca se sperie usor uneori, mai ales de anumite insecte, nu credea sa ii fi intrat pe sub haine sau ceva asemanator. Nu, nu parea ca vrea sa scape de un micut pasager clandestin de pe corpul ei. In schimb, aceasta scoase bagheta grabita, facandu-l pe baiat sa sara si el in picioare.
"- Isabella, ce s-a intamplat ?" intreba acesta, precaut.
Aceasta nu raspunse, nu se intoarse si nu misca niciun alt muschi, doar mana in care tinea bagheta. Din senin, o silueta mare, neagra, aparu cu un pocnet in fata celor doi. Warro, cainele Isabellei, care dormea linistit era acum treaz si se uita derutat in jur, dupa care isi observa stapana.
"- Sper ca ti-a fost dor de el." spuse viperina in timp ce il mangaia pe Warro.
"- Pe bune ?" intreba Matt, bagand bagheta la locul ei. "Asta a fost ceea ce te-a facut sa sari din loc de parca ti-a luat foc fundul ?" Tonul lui era unul amuzat si usor exasperat, dar expresia era calma si vesele, vazand cum fata si cainele sunt fericiti in micul lor joc. "Hai aici, Warro."
Cainele il asculta si veni langa el. Matt il mangaie pe cap, ii apuca botul si stranse putin, dupa care isi indrepta privirea spre Isabella si o intreba vesel:
"- Si tu ce ai facut pana acum, ametito ?"
|