+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Oglinda lui Erised (https://www.darkmark.ro/f-oglinda-lui-erised)
+--- Thread: turn the page (/t-turn-the-page)
turn the page - Evan F. Lovel - 07 Nov 2012
- OOC: Me and Astrid
BIC:
Evan îşi folosi bagheta pentru a lumina încăperea în care se afla. Era deja de câţiva ani buni la Hogwarts şi încă nu se obişnuise cu dormitorul lui din Pivniţă, şi nici cu colegii săi de casă.
Adevărul era că Evan îşi petrecea majoritatea timpului afară din castel, chiar dacă asta însemna să se strecoare nevăzut pe coridoarele întunecate, sau să lipsească de la cursuri.
Defapt, se înscrise la minimul de cursuri posibile, deşi la acelea se străduia şi avea note demne de laudă.
Aşa că Evan nu prea avea de ce să fie nefericit, şi era extrem de recunoscător pentru acestea, însă tot avea el lucrurile lui care nu îl lăsau în pace şi îi puneau sufletul la grea încercare.
Oftă uşor şi gândul îi zbiră din dormitorul lui, trecând de uşile mari de lemn ale Pivniţei Viperinilor, ieşind în Holul de la Intrare şi urcând scările mişcătoare de marmură, rătăcind, căutând şi răscolind coţurile întunecate ale castelului tăcut.
Noaptea era liniştită şi Evan ar fii dormit mai departe dacă ar fii reuşit să îşi închidă ochii pentru o a doua oară.
Însă gânduri şi gânduri îi străbăteau mintea şi nu îl lăsa să doarmă.
Aşa că, după multe foiri şi întoarcei pe cearşaful alb, Evan se ridică în capul oaselor, îmbrăcându-se de noapte şi ieşind din dormitor, apoi din Camera de Zi cu o dorinţă arzătoare de companie.
Ieşi în Holul de la Intrare şi se gândi unde ar trebui să meargă pentru a găsi ceea ce căuta.
Primul gând fu Camera Necesităţii sau Biblioteca pentru că acolo era mereu cineva care se trezise în mijlocul nopţii sau care se ascundea de Îngrijitor.
Cu toate astea, evită să se ducă în acele încăperi, aşa că urcă scările şi merse tiptil sper camera care conţinea Oglinda lui Erised.
RE: turn the page - Astrid Eir Osmund - 08 Nov 2012
- Nu-si amintea cum ajunsese acolo, dar se bucura ca in sfarsit avea sa gaseasca un loc linistit. Nu voia sa mai fie deranjata de nimeni si se saturase de camera de zi a viperinilor care era mult prea aglomerata tot timpul.
Arunca o privire la stanga si la dreapta ei si apoi pasi fara a se mai gandi la alte lucruri pe pragul usii. Nu voia sa fie gasita acolo de paznicul scolii insa era dispusa sa-si asume riscul.
Observa totusi ca nu era singura ce-si cautase refugiu in camera ce adapostea Oglinda lui Erised. Se asteptase ca acel loc sa fie pustiu. Acesta fusese gandul involuntar ce-o adusese pe acel coridor.
'Buna seara' spuse sfioasa si incepu sa-si traga manecilele puloverului albastru cel purta in asa fel incat sa-i acopere complet mainile.
RE: turn the page - Evan F. Lovel - 08 Nov 2012
- Evan rămase în lumina lunii, privind pur şi simplu Oglinda cu un aer aproape fermecat. Defapt, nu prea aveai cum să te simţi altfel în acea cameră, privindu-ţi cea mai mare dorinţă şi încercând să îţi imaginezi vreo modalitate prin care ar putea deveni realitate.
Uneori, Evan se lăsa pierdut în acea imagine, crezând cu adevărat viziunea minunată pe care aceasta i-o crea în minte şi în suflet. Cu toate astea, se regăsea pe el însuşi. Ştia multe lucruri despre acea oglindă, se documentase în nenumărate rânduri tocmai pentru a evita acea pierdere de sine care ducea mai apoi la nebunie.
Tresări ca trezit din somn atunci când o voce mică şi sfioasă vorbi din spatele său. Se întoarse uşor, privind o fată frumuşică, cu nişte ochi albaştri, puri, şi un păr roşcat dezordonat şi natural.
Evan zâmbi.
- Bună, spuse el, făcându-i semn să intre.
RE: turn the page - Astrid Eir Osmund - 14 Nov 2012
- Pielea de portelan incepuse i se pateze pe alocuri cu urme rosi. Nu obisnuia sa intre in vorba cu alti oameni. Il salutase pe acel baiat ce statea de unul singur langa Oglinda lui Erised fara a-si da seama. Nu se asteptatse ca acesta sa-i raspunda. Nu avea nici cea mai vaga idee ce sa mai spuna in continuare.
Ii simtea privirea analizand-o si isi intoarse capul pentru a nu-i intalni ochii. Ceva din modul in care se uita la ea o facea sa se simta foarte incomod.
'As putea intra?' intreba aproape pierzdandu-si vocea.
Statuse pana atunci in prag si privise inspre coridor. Se decisese insa sa intre in interiorul camerei fara a astepta raspunsul vrajitorului. Nu stia ce era in capul ei, dar un impuls de moment o facuse sa actioneze inainte de a gandi. Lucru ce nu-i statea deloc in fire.
'Esti in ultimul an, nu?' incerca sa afle ceva despre el. Inca nu era foarte sigura pe sine, iar acest lucru putea fi foarte usor deslusit din tremurul vocii sale.
RE: turn the page - Evan F. Lovel - 14 Nov 2012
- Evan încuviinţă la auzul întrebării pe care fata o puse. Chiar se bucura de companie. O uşoară stare de melancolie îl cuprinse atunci când îşi dădu brusc seama că imaginea din oglindă nu se transpunea în viaţa reală.
O privi pe fata necunoscută, admirându-i trăsăturile fine şi uşor copilăreşti. Părea o fire destul de închisă în ea şi Evan se putea abţine să nu zâmbească cu blâdeţe când observă cât de emoţionată era.
Parcă nu era obişnuită să vorbească cu alţi oameni şi Evan avea ciudata impresie că o pusese în înurcătură cu ospitalitatea lui.
- Nu chiar, spuse el, ca răspuns la a doua întrebare a fetei. Evan nu voia să plece de la Hogwarts prea curând, chiar dacă ştia că e în anul şapte şi că firesc ar fii fost să îşi ia viaţa în mâini. Poate că era prea laş pentru asta. Am de gând să mai stau puţin pe aici. Tu ?
Evan simţea o curiozitate sporită pentru fiinţa aceea mică, firavă şi atât de uşor de citit. Se vedea clar faptul că nu trebuia să depui prea mult efort ca să o intimidezi, însă Evan numai asta nu voia să facă.
RE: turn the page - Astrid Eir Osmund - 14 Nov 2012
- Isi inchise strans pleoapele si isi lasa geanta grea intr-un colt al camerei. Se lipi cu spatele de perete si lasa raceala acestuia sa-i cuprinda corpul firav. Avea un umar gol pentru ca puloverul pe care-l purta era cu vreo doua masuri mai mare decat ar fi trebuit sa fie si ii atarna pe langa corp. In jos era imbracata cu o pereche de blugi deschisi la culoare, iar in picioare purta o pereche neagra de tenisi. Nu obisnuia sa fie atat de nepasatoare cand venea vorba de haine, dar se saturase de vesnicile rochii pe care obisnuia sa le poarte. Poate fusese prea feminina, iar acest lucru o facuse sa para o tinta usor de daramat. O simpla femeie ce se lasa intimidata de puterea superioara a unui barbat. Nu stia daca era asa insa se considera mai puternica de atat. Nu era o luptatoare insa nu accepta sa fie calcata in picioare. Prea multi isi batusera joc de ea, iar acum era timpul ei sa stea dreapta si sa se fereasca de orice atac.
'Totusi, pari destul de mare' ii spuse baiatul imediat ce iesi din scurta sa transa. 'Eu am doar cinsprezece ani' continua sa vorbeasca si incepu sa-si simta chipul revenind la culoarea naturala.
RE: turn the page - Evan F. Lovel - 14 Nov 2012
- Evan continuă să o privească pe fată care părea adâncită în propriile gânduri, stare care nu era chiar necunoscută pentru el însuşi. Avea obiceiul de a trece de la un gând la altul gradual, iar asta necesita mult timp şi energie mintală, aşadar la sfârţitul zilei mintea lui era aproape epuizată de atâtea gânduri care se învârtise în ea.
Băiatul ridică din umeri.
- Eu am optsprezece, spuse el, cu un mic zâmbet. Dar nu e mare diferenţa. Trei ani încep să conteze tot mai puţin, însă la urmă vor fii mai preşioşi decât la început.
Evan pbservase acea ciudăţenie în viaţa unui om, fie el vrăjitor sau nu. În tinereţe, şi mai ales în adolescenţă, anii contează extrem de mult. Asta pentru că atunci, fiecare persoană se dezvoltă, moral sau fizic, foarte repede. Cu timpul, devin adulţi şi nu mai contează atât de mult pentru că au caracterul format şi şi.au căpătat fizicul pe care, în mod firesc, îl vor avea aproape tot restul vieţii. La bătrâneţe însă, fiecare an părea un dar, iar diferenţa de trei ani dintre doi bătrâni pare extrem de mare.
- Eu sunt Evan, spuse iperinul, întinzându-i mâna fetei.
RE: turn the page - Astrid Eir Osmund - 14 Nov 2012
- Incepu sa zambeasca fara a se mai putea controla si isi lasa corpul sa alunece de-a lungul peretelui pana ce atinse podeaua si se aseza pe suprafata rece a acesteia. Ii placea acest baiat pentru ca parea genul de persoana de la care putea sa "fure" anumite informatii. Vrajitoarea avea o sete de cunoastere pe care abia putea sa si-o stapaneasca si era uluita de fiecare data cand avea ocazia sa vorbeasca cu cineva care cunostea un anumit domeniun mai bine decat ea.
'Eu sunt Astrid' ii raspunse de data asta fara a-i mai tremura glasul sau a se inrosi la fata.
Era dintr-o data mai increzatoare si nu mai credea ca tot ceea ce spunea era o greseala. Baiatul nu parea sa o judece si nici nu incerca sa-i gaseasca defecte, iar acest lucru o linistea.
'De la viperini' completa ea.
RE: turn the page - Evan F. Lovel - 15 Nov 2012
- Evan îi zâmbi.
- Deci se pare că avem aceleaşi rădăcini, spuse, privind-o admirativ.
Îi plăceau viperinii. Erau persoanele ei preferate şi nu avea nicio legătură cu faptul că era în acea casă. Nu era atât de plin de sine încât să spună că el a fost repartizat în cea mai bună casă. Toate casele erau bune, însă Evan prefera viperinii.
Îi plăcea mult caracterul celor ce gândesc înainte să acţioneze. I se părea că Ochii de Şoim gândesc prea mult şi logica lor îi conduce. Cercetaşii se lăsau conduşi de emoţii mereu, mai ales impulsiviotatea, iar Astropufii îi păreau puţin prea naivi. În opinia lui, viperinii gândeau înainte să acţioneze, însă luau în calcul şi emoţiile, părerile şi sentimentele lor. Îşi păstrau ideile şi idealurile.
- Deci, ce cauţi aici atât de târziu în noapte ? întrebă Evan, revenind la realitate.
RE: turn the page - Astrid Eir Osmund - 25 Nov 2012
- Isi pozitiona picioarele turceste si incepu sa se joace absenta cu o gaura ce-si facuse loc in tesatura blugilor cu care era imbracata. Isi zgaria usor cu unghia pielea frageda, acest lucru facand-o sa se concentreze mai bine pe ceea ce avea de spus.
'Incepi cam mult propozitii cu deci. Nu-i asa?' intreba fara a se gandi la reactia tanarului. Nu stia de ce, dar se simtea bine in preajma lui. Nici macar nu-l cunoastea insa putea simti ca nu este o persoana ce-i vrea raul.
Obisnuia sa treaca peste greselile de vorbire ale oamenilor pentru ca stia ca nici ei nu i-ar fi placut daca altcienva s-ar fi luat de modul in care vorbea. Voia insa sa vada cum avea sa reactioneze Evan. Ceva din interiorul ei aproape ii urla sa se imprieteneasca cu el si sa reuseasca sa-i desluseasca personalitatea.
'Am venit sa citesc' raspunse ridicand in mana dreapta o cartea groasa si veche. 'Tu?'