+- Darkmark RPG Forum (https://www.darkmark.ro)
+-- Forum: Hogwarts (https://www.darkmark.ro/f-hogwarts)
+--- Forum: Imprejurimile Hogwarts-ului (https://www.darkmark.ro/f-imprejurimile-hogwarts-ului)
+---- Forum: Lacul (https://www.darkmark.ro/f-lacul)
+---- Thread: Up all night (/t-up-all-night)
Up all night - Calliope A. Dubois - 01 Jan 2013
OCC: Anyone >
<- Isi lua paltonul negru pe ea si cizmele lungi in picioare. Manusile erau puse deja in maini asa ca ii ramanea doar sa plece din Turnul Ods spre iesirea din Hogwarts, avea sa ia putin aer inainte sa se apuce de invatat. Desi era vacanta, trebuia sa nu ramana in urma cu cititul.
Poate ca nu era ea cea mai silitoare fata de la ochi-de-soim insa se straduia, reputatia Ods trebuia sa ramana in picioare orice ar fi, se zicea ca ei ar fi cei inteligenti, fiecare casa avand cate un cuvant care sa ii descrie, iar la ei asta era "istetimea".
Isi arcui buzele intr-un zambet larg cand observa ca inca ningea, isi puse gluga pe cap si porni la o mica plimbare pe langa lacul inghetat. Pasii o dusera pana aproape de el, se lasa pe vine si puse degetele lungi si fine pe gheata care imediat se sparse, iar soimeanca tresari imediat.
- Si daca calcam, cadeam. Se gandi ea ridicandu-se rapid, incepea sa creada ca actiunile ei prea rapide ori o duceau spre moarte sigura ori spre..lovituri bruste care o conduceau spre moarte. Isi scutura parul de zapada si cand se intoarse se izbi brusc de cineva aproape dezechilibrandu-se.
RE: Up all night - Colin Hawkeye Rovson - 01 Jan 2013
- Lacul fusese intotdeauna un loc care ii imprima lui Hawkeye imaginea perfecta a linistii. Si in plus, se intamplasera atat de multe la lac. De cand venise la Hogwarts, reusise sa colectioneze un set minunat de amintiri deosebite. La lac invatase sa faca vraji de fos, la lac primise primul sut, la lac intalnise un suflet nemaipomenit si in lac stia ca zacea, metaforic spus, intregul sau destin. Atata timp cat era acolo, nu mai conta nimic altceva. Putea infrunta orice conditie vitrega. Si poate ca asta facea, zacand asezat pe zapada, in preferata lui pozitie turceasca, cu picioarele trase spre el, fara sa-i mai pese de zapada ce ii decorase parul. Privea in departare, spre apa ce parea sa inghita formele intunecoase ale muntilor. Se intreba ce se intampla dedesupt. Sub stratul mult prea fin de gheata. In lumea sirenelor si a calamarului urias... si a altor chestiute ciudate ce stateau sub apa.
Observa silueta ce se misca la cateva zeci de metri de el, aproape de marginea lacului. O studie un minut, cautand sa vada daca era cineva cunoscut. In cea mai mare liniste, Hawkeye se ridica si pasi incet spre ea. Callie? Era aceea Callie? Zambi cand se apropie suficient incat sa-i auda cuvintele. Fata se intoarse, iar Hawkeye se grabi sa-i prinda bratul cand aceasta se dezechilibra.
" Si daca picai, te scoteam sloi de gheata" zambi.
RE: Up all night - Calliope A. Dubois - 01 Jan 2013
- Tresari scurt cand realiza ca fusese prinsa de mana si isi intoarse privirea sa vada persoana. Colin! Exact de cine avea nevoie ca sa ii imbuneze ziua, sau cel putin asta voia. Zambi larg si ii sari in brate, zicand:
- Colin! Spuse ea razand si apoi se desprinse de el, continuand: Ai mai crescut de ...5 luni de cand nu ne-am vazut. Ea fusese nevoita sa plece in America la rudele ei, cu niste treaba si de aceea lasase scoala balta timp de cinci luni. Insa ii fusese dor de ODS si mai ales de vechiul ei prieten Colin care era mereu gata sa o ajute, si invers.
-Daca picam probabil nu ma mai gaseai intreaga, sau poate doar bucati. Spuse ea gandindu-se deja la ceva sadic, dar isi inaltura imaginile din minte si il analiza din nou pe Hawk din cap pana in picioare.
- Deci, ce ai facut lunile astea cat am fost plecata?
RE: Up all night - Will O'Shea - 01 Jan 2013
- Zăpada era aşternută pe domeniile castelului şi Will nu se putea abţine să nu se bucure de el. Îşi simţea faţa aproape îngheţată şi picioarele îi erau amorţite. Îşi scutură ghetele de albeaţa zăpezii, însă era înapoi în mai puţin de un minut.
Se întoarse cu faţa spre lac, privind a doua oară în două zile perfecţiunea acelei privelişti. Gheaţa era subţire, însă acoperită de zăpadă, lucru care o făcea incredibil de periculoasă în momente de neatenţie.
Nu era greu să îşi dea seama că, printr-un singur pas pe suprafaţa de gheaţă, oricine îşi putea lua adio de la căldura propriului corp. Mereu îl înfricoşase acea perspectivă. Să intri sub gheaţă, nu numai să rămâi în interiorul micului spaţiu pe care l-ar spart, ci să te scufunzi şi să nu mai şti în ce parte trebuie să o iei. Gheaţa îţi bloca ieşirea şi plămânii îţi explodează... Şi apoi mai era şi temperatura apei.
Will îşi scutură capul, alungând acele gânduri, apoi porni spre lac cu paşi lenţi, dar hotărâţi. La ce gânduri avusese, lumea probabil ar fi crezut că voia să se arunce în mrejele lacului adânc. Dar nu. Prefera plimbarea.
Tresări când observă două siluete pe marginea lacului, însă nu încetini. Expresia îi era setată pe 'prietenoasă' şi creierul deja nutrea cîteva ipoteze în legătură cu motivul pentru care se aflau cei doi acolo.
Zâmbi glumeţ când ajunse lângă ei.
'Ceva petrecere de care nu ştiu?' întrebă, privindu-i.
RE: Up all night - Colin Hawkeye Rovson - 01 Jan 2013
- " Mne.... Ma cunosti. Nu mare lucru."
Se stramba si ridica usor din umeri. In cinci luni nu se intampla nimic deosebit pentru unul ca ei. Mereu isi gaseau sansa de a-si demonstra iuteala cand venea vorba de atac si defensiva. Si aproape de fiecare data se intampla ceva.
" Cateva detentii, cateva experiente paranormale si doua vaze sparte. Nimic deosebit."
Tresari. Nici nu bagase de seama cand se apropiase cineva. Hawkeye isi ridica imediat privirea pentru a se uita la chipul strain. Si totusi, nu atat de strain. Il vazuse pe la mese... Parca la Viperini... Daca statea sa se gandeasca, avea trasaturi faciale ca de Viperin. Isi flutura mana, pufnind usor.
" Daca e vreo petrecere de genu', imi pare rau sa te anunt ca nici noi nu stim" rase el. " Dar putem intotdeauna sa ne adaptam, nu?"
Isi freca putin mainile, incercand sa le incalzeasca. Frigul era frig si isi spunea cuvantul indiferent de locatie. Si totusi, in seara aceea era mai bine. De obicei, dupa ninsoare era mai cald. Iar ei, multumiri vrajitorilor, inca stateau in ninsoarea usoara.
" Hawkeye, apropo" zambi Soimeanul, intinzand mana spre pusti.
RE: Up all night - Calliope A. Dubois - 01 Jan 2013
- Eh, detentiile nu erau mare lucru insa daca sparse doua veze si avusese experiente paranormale atunci fusese, inseamna ca avusese parte de actiune cat timp plecase ea, caci in general si ea era un magnet de..actiune.
- Oh, crede-ma, ai avut mai multa parte de actiune decat am avut eu. Spuse ea gandindu-se la cat muncise in adevaratul sens al cuvantului, ii ajutase pe parinti sa puna la cale "tara", adica infiintasera o firma si..trebuise sa participe si ea, nu avea doar sa-i lase singur. Tresari cand auzi o voce masculina si se intoarse brusc gluga dandui-se jos de pe cap si in acelasi timp schitand un zambet auzindu-l pe Colin.
-Oh da, ca deobicei. Murmura ea razand si dupa ce soimeanul se prezenta cu baiatul intinse si ea mana la randul ei, continuand: Calliope. Ar fi spus al doilea nume al ei, ca si soimeanul insa..nu o facuse.
RE: Up all night - Will O'Shea - 01 Jan 2013
- Will râse la auzul cuvintelor băiatului. Îi plăcea de el. Părea foarte...plin de viaţă. Aprecia asta la oameni. Mereu îi plăcea când cineva dădea o stare de bucurie şi bună dispoziţie companionilor săi şi Hawkeye părea chial acel gen. Avea un aspect ciudat de slăbănog, un nas ascuţit şi urechi clăpăuge. Era înalt, cu câţiva centimetri mai înalt ca Will, care nu se obişnuise cu dimensiuni atât de mari. Mereu avusese impresia că tot ce era în jurul lui era mult mai mic decât ar fi fost potrivit pentru el.
Îi scutură încet mâna.
'Will,' spuse, încă zâmbind. Se întoarse spre fată, care îşi spuse numele la rândul ei. Nu îl mai repetă pe al lui, însă îi zâmbi în semn de salut. Calliope. O blondă frumoasă. cu un aspect de feminitate vulnerabilă, inocentă şi sinceră. Mereu i se păruse că fetele de genul ăsta erau periculoase, nu ştia exact de ce.
RE: Up all night - Melanie K. Gulden - 01 Jan 2013
- Pentru Melanie, lacul va rămâne întotdeauna mai mult un ocean nemărginit, decât o amărâtă baltă puţin mai întinsă. În orice amintire de-a ei se întorcea, întotdeauna era lacul, acolo pe fundal, fie în micul spaţiu oferit de o fereastră, fie în toată splendoarea lui. Deşi trebuia într-adevăr să recunoască că iarna nu prea îi pria.
Nu-i plăceau apele îngheţate. Îi aduceau sentimente de nesiguranţă, pe care ea le ura. Nu-i plăcea să ştie că era o mică şansă ca în următoarea secundă să se zbată să iasă la suprafaţă cu cuţite de gheaţă torturându-i corpul.
Era ceva sinistru şi în această iarnă la lac, iar Melanie începea să se simtă cu adevărat incomfortabil. Vru să se întoarcă la castel, însă voci ce răsunau din faţă îi atraseră atenţia. Desigur, nu-i observase de copacul gros, dar acum se conturau perfect pe fundalul alb. Trei siluete negre erau pe marginea lacului, la o distanţă considerabilă de ea.
Îşi cântări opţiunile: se putea duce înapoi, fără nimic câştigat, pur şi simplu să-şi găsească o carte de citit. Sau, putea să cerceteze ciudatata întrunire, să-şi facă probabil ceva cunoştinţe noi şi să rămână în nesiguranţa şi entitatea ciudată ce o constituia lacul.
Curiozitatea îi împinse un picior înaintea celuilalt, singurul zgomot pe care Melanie îl auzea fiind frecarea fină dintre roba ei lungă şi zăpada. Când se apropie destul de tare, începu să-şi facă recunoaşterile.
Acolo era Will. Pe el îl ştia sigur: Viperin brunet şi arătos, mereu cu propriile păreri şi cu un zâmbet pe buze.
De restul, nu era sigură. Erau cumva familiari, însă nu li se adresase niciodată în viaţa ei. Băiatul era înalt şi slab, cu nişte urechi scoase în evidenţă, păr brunet şi o expresie inteligentă, dar care putea pune un zâmbet şi pe cea mai încruntată faţă.
Fata ce-i stătea alături era o blondină slabă, cu ochii mari albaştri şi o faţă rotundă. Expresia ei inspira putere, contrastând cu trăsăturile inofensive.
Când ajunse destul de aproape de ei, se adresă singurei persoane pe care o cunoştea.
"Cum se face că oriunde mă duc, tot de tine dau?" îl întrebă ea pe Will cu un zâmbet.
RE: Up all night - Colin Hawkeye Rovson - 01 Jan 2013
- Hawk zambi. Will. Scurt si la obiect. Incerca sa gaseasca in mintea sa explicatia numelui. Era convins ca e un nume britanic. Razboinic cu vointa puternica. Il analiza pe Will, simtindu-se putin ciudat pentru mica diferenta de inaltime. Dar nu era nimic care sa-l faca sa se simta incomod si nelalocul sau. Razboinic. Ei bine, nu prea i se parea un razboinic, desi parea tenace. Insa parea genul de om cu vointa de fier. Minte puternica. Fara sa-si dea seama, aproba cu o miscare a capului.
Hawkeye isi intoarse atentia spre figura ce se profila in departare. Inaltuta, delicata si cu ceva personalitate imprimata in mersul elegant. Dupa felul in care se prezenta raportul solduri-umeri, banuia ca e o fata. Si chiar daca puse un pariu cu el insusi ca era o silueta feminina, statu ca pe ace pana cand aceasta se apropie. Bun. Avea dreptate. Se simtea mandru de el.
Cand aceasta se apropie si mai mult si incepu sa vorbeasca, Hawk realiza ca cei doi necunoscuti -vorba vine- se cunosteau. Se intreba care era legatura. Il pocni realizarea si isi alunga repede gandurile chioare ce-i invadasera mintea. Fereasca Merlin si bufnita sa sa-i mai dea astfel de ganduri! Soimeanul avusese intotdeauna o imaginatie bogata si o memorie de te durea capul. Pana la urma, exista un motiv in spatele poreclei sale, ca doar nu o scosese cineva din burta. Inca incerca sa se convinga ca tatal sau nu-i spunea asa pentru ca citise o singura carte Incuiata. Ultimul mohican se putea dovedi interesanta, dar totusi...
" Hei" zambi el scurt, ridicandu-si usor barbia spre fata bruneta.
RE: Up all night - Calliope A. Dubois - 01 Jan 2013
- Tresari din nou cand auzi inca o voce, insa de data aceasta era feminina. Isi intoarse privirea catre tanara analizand-o, era inalta, cu ochii verzi, supla, trasa prin inel, cu ochii mari si bine conturati. La prima vedere parea o fata calculata, putin dura de fire insa probabil avea un suflet mare si cald, sau cel putin asta credea soimeanca. Isi scutura capul ca sa se trezeasca din gandurile ei si sa incerce sa fie cu picioarele pe pamant, desi era mai greu. Saluta si ea la randul ei pe "nou venita" care defapt nu era noua pentru Will, insa Calliope dadu absenta din umeri si intinse mana catre tanara, bunele maniere nu ii disparusera.
- Calliope, Murmura ea cu o voce calda si in acelasi timp mai retrasa de firea ei. Insa acum parca era opusul ei, in general era mai timida si astepta ca altcineva sa faca un pas spre ea, insa de data asta fusese mai increzatoare in ea. Colin stia cum este ea, de aceea mereu venea cu replica "trebuie sa ai incredere in tine", iar ea raspundea " da stiu povestea, tata", insa se amuza pe seama lui. Brusc observa cum gheata de pe lac se topeste brusc, rapid si facand zgomot.
- Aaa, nu vad bine?