Quote:Cat de plictisitor trebuia sa fie in mintea unora! Dar nu putea sa ii condamne. Pana la urma, existau multe evenimente care puteau goli rezerva de energie si de emotie a unui om. Intotdeauna presupusese ca moartea unei persoane dragi va fi partea grea. Si era, nu exista niciun dubiu, insa s-a clarificat destul de repede ca viata ce venea dupa moarte era cu mult mai dificila. Cand venea vorba de morti, exista o suspendare a tot ce era normal, macar pentru o vreme. Emotiile puteau sa nu fie ascunse, treburile si responsabilitatie puteau sa fie usurate sau amanate pentru putin timp. Dar apoi venea trairea vietii. Miscarea inevitabila inainte, intr-o lume care, in ciuda tuturor asteptarilor, isi continua cursul cam cum si-l continua si inainte. Trairea era ceea ce el gasise dificil. Si uneori rasul. Si uneori sa respire. Erau momente in care era mai simplu, iar el incepea sa creada ca poate va putea continua asa cum o facea inainte. Dar apoi venea durerea -uneori in momente neasteptate- si gasea din nou dificil sa creada ca lucrurile vor fi iar normale. Pentru ca nu vor fi. Nu in maniera veche de normal, oricum. Un nou, gol normal incepuse sa se formeze pentru el.