~Viata mea de nicairei,si sufletul meu!~

[Layla Wong]

14th November 2010


Este o zi linistita de toamna.Frunzele cad din copaci dansand tango pana se izbesc de pamant.Nu imi place toamna,insa ador culorile eterne ale frunzelor uscate.Ador cum bate vantul,si imi ciufuleste parul.
Stateam in camera mea intinsa pe spate.Ma uitam la tavanul gol.Deodata am observat o crapatura mica,mica.Nu era asa de importanta,ca doar nu cadea tavanul,dar totusi nu puteam sa imi iau ochii de pe ea.In tot acest timp ascultam muzica,iar boxele mele bubuiau.

'I belive.I see the angels.'

Ingeri.Acest cuvant ce poate sa schimbe tot.Inger.E un cuvant divin ce nu poti sa zici la toata lumea.Nu poti sa zici la oricine "inger".Dar eu am putut.Mereu ii ziceam mamei inainte sa moara
"-Esti un inger mami!"
Ascultam mai departe muzica,dar deja s'a schimbat toamna mea linistita.Era tulburata de vant,dar nu era acel vant care imi place mie.Era un vant mult prea puternic ca sa pot sa fac fata.In lumea mea de vise deja ploua.Lacrimile imi inundau muzica si sufletul.Nici muzica nu se mai auzea clar.M'am uitat la perete si am vazut din nou crapatura,si brusc mi'am amintit tot din trecut.

12th March 2000
[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>

Alergam cat de repde ma tineau picioarele pe campul cu flori.Defapt nu alergam numai asa,concuram cu vantul.Fugeam acasa sa o vad pe mama sa ii zic cat de frumoasa era ziua acea.Vroiam sa ii povestesc ce am visat aseara.Mama mi'a spus ca la miezul noptii primul vis care imi apare,are influenta asupra vietii reale.Si pe 12 Martie era ziua mea.Asta ma facea sa cred ca visul acela se va implini cu siguranta.
Dupa un timp de alergat am ajuns la casuta noastra mica si modesta.Avea mobilele destul de vechi,iar unlele geamuri era sparte din cauza vanturilor si a furtunilor.Eu mereu ziceam ca gemurile noastre de acea sunt sparte pentru ca vantul mereu pierde cand alergam si asa se razbuna.De fiecare data cand vedeam un geam spart,eram sigura ca am castigat cursa.
"-Mami!"
Imi amintesc clar ca o strigam,dar nimeni nu raspundea.Cand am ajuns la camera ei usa era deschisa si o vedeam pe mama cum statea culcata in pat cu o patura subtire pe ea.
"-Mami sa vezi ce am visat la miez de noapte!"
Mama s'a uitat la mine cu ochii in lacrimi.M'a lasat sa ii povestesc visul meu ,desi ea era pe patul de moarte.Pe atunci eram prea mica sa imi dau seama ce se intampla.De ce sta mama in pat si de ce plange des.De ce tata lipseste din ce in ce mai mult din casa.
"-Am visat ca sunt mare.Ca pot sa ating Luna cu degetele,si pot sa pup Soarele pe obraji."
Ea doar zambea si asculta.Atunci i'am zis ceva ce a facut'o sa izbucneasca in plans.
"-Am visat ca te'ai facut bine.Si ca esti sanatoasa si nu ma vei parasi niciodata"
Imi amintesc clar ca am imbratisat'o si i'am sters lacrimile
de obrajii ei rosii.Aceea a fost ultima seara petrecuta cu ea.

'Please never die my angel'

Mi'am amintit tot ce sa intamplat acum zece ani.Aveam doar patru ani cand mama a parasit aceasta lume.Tata nu a mai venit acasa dupa inmormantare,asa ca am crescut o perioada singura.Casa noastra tot modesta a ramas,insa un val de trostete puse stapanire pe ea.
La sfarsitul amintirilor mele numai plangeam.Lacrimile au incetat sa mai curga,si muzica s'a terminat cu ultimul vers.

'I will love you forever.'
'My angel!'

[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>


Floarea vietii mele o sa imi spele inima,ea e pur si simplu ea...MAMA mea!

[Layla Wong]

Afara ploua,iar eu stau in camera din nou.As vrea sa ies afara sa ma ploua pe fata si sa pot sa indrept fata spre cer si sa strig :]
"-Tot ce a fost s'a intamplat,nu am ce face acum pur si simplu s'a terminat"
Azi numai scriu pe nici o pagina.Ajunge ca stau in pat si ca imchid ochii.
"-Imi este asa de frica sa inchid ochii incat mai bine as muri de oboseala!"
]Desii ceea mai draga persoana pe Pamant a fost mama au fost si altii.Unii au fost trecatori prin viata mea la care numai chipul le tin minte,dar apoi a fost el...
Imi inchid ochii si inainte sa apara visul apare el in fata mea.Ochii lui imi aduc aminte fiecare clipa de bucurie si tristete care mi sa intamplat cu el.Imi aduc aminte fiecare joc,fiecare artificiu aprins in inima mea.
Iubirea mea fata de el era ca si un drog.Odata ce am gustat acea energie a lui,vroiam din ce in ce mai mult.Dar supradoza mi'a provocat dureri al carui loc va ramane mereu.Chiar daca ma durea enorm tot mai vroiam.Dupa ce ma bagat intr'o iluzie totala realitatea ma trezit.
"-El nici nu ma iubea?"
Nu stiu sa raspund.Nu mi se intampla prima oara ca nu stiu sa raspund la proprile intrebari.Toata aceasta intamplare o sa o i'au ca pe o amintire.Asta e!A fost odata un vis ce acum devine realitate,si a fost odata un adevar ce acum ramane doar o amintire..



[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span> [/img]

Am invatat ca orice lucru are doua fete

[Layla Wong]

12th Septembrie 2010

[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>

Azi este o fi extrem de trista.Este ultima zi de vacanta.Azi m'am trezit,iar primul lucru pe care l'am auzit era mama care povestea ce faceam cand eram mica.M'am uitat la lustra mea rosie si imediat m'am gandit cata vreme a trecut.Ma simteam ca la inceputul vacantei.Mi'am amintit fiecare detaliu din aceasta vacanta.As povestii ce am facut,dar nu ar avea nici un rost.Jurnalul inimii mele le pastreaza bine.
Al doilea lucru important din aceasta zi era prietena mea care a venit la mine.Nu este singura mea prietena,dar mi'am amintit cum am ajuns asa prietene bune.S'a intamplat chiar la inceputul verii.Am ras impreuna si am plans impreuna si pana la urma asta inseamna prietenie adevarata.Imi venea s'o imbratisez si sa ii zic cat de mult inseamna pentru mine.
Cand am iesit afara s'a intamplat si al treilea lucru.Gasca!Gasca mea s'a schimbat de anul trecut.Ne'a intampinat o gasca mare si deabea azi mi'am dat seama ca si eu faceam parte din ea.Pana acum credeam ca era ceva trecator si ca la sfarsitul verii se va stinge,dar nu a fost asa.

Draga jurnalule,azi am ras cat de tare am putut.Azi mi'a scapat o lacrima nevinovata pe obrazul drept.Azi a fost ultima zi din aceasta vara,dar stiu clar ca atunci cand voi privi in urma,imi voi aduce aminte de ziecare lacrima si de fiecare ras zgomotos.

Vara asta s'a schimbat fata de trecut.Prietenii vechi mi'au ramas,iar prietenii noi mi s'au alaturat.Defapt eu m'am alaturat,dar important e ca de cei vechi nu m'am indepartat.In ultima zi s'au intamplat tot ce am vrut in vara asta.La inceputul vacantei alergam dupa papadie uscata sa prin in mana un puf si sa imi pun o dorinta.Ei bine,eu mi'am pus doua.

Vara asta sa fie de neuitat!

Asta a fost prima dorinta,care s'a indeplinit.A doua nu am voie s'o spun ca altfel nu se va indeplini.As lupta ca sa se indeplineasca,dar nu am ce face.Ori se intampla,ori nu!

Azi m'am uitat la cer dimineata si era un albastru profund.Ador culoarea cerului pentru ca e profunda si transparenta in acels timp.Apoi seara m'am uitat din nou la cer si era intunecata,dar stralucea din cauza stelelor.Ciudat a fost ca in ultimele 2 zile i'am intalnit pe toti cei care i'am cunoscut in vara asta,si nu erau putini.

Fiecare privire are povestea ei!

Asta a fost povestea unui intreg cartier.Un cartier in care am copilarit si care imi poarta toate amintirile.Un cartier pe care il voi iubi orice s'ar intampla si oriunde as fi.

Aici eu inchei pagina asta.Nu este scris artistic sau cu atentie apsoluta pentru ca astea nu sunt sentimente ce se pot scrie pur si simplu.Asta e doar o poveste ce poate sa fie povestita de oricine.


[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>

O viata avem de trait si trebe traita la:MAXIM!

[Layla Wong]

Draga jurnalule,

Aici in casa se lasa plictiseala.Nu e genul meu sa ma plictisesc,dar nu am ce face.Am luat telefonul si vroiam sa sun sa intreb cine era disponibil pentru o plimbare sau orice altceva.M'am uitat la ecranul telefonului si l'am pus la loc.
"-Mai bine fac o baie."
M'am dus in baie si am pornit apa.Auzeam cum curge si se varsa in cada goala.
"-Si amintirile asa curg in uitare."
Incet cada incepea sa se umple.Am oprit apa,iar ultimele picaturi s'au rostogolit in apa.
"-Sfarsit!"
Ce bine ar fi sa pot spune si eu "sfarsit" la orice lucru ce as vrea sa se termine.Mi'am dat jos hainele si m'am pus in cada.Pentru cateva clipe apa parea a fi lina,desi eu stiam ca nu este chiar asa.Eu vroiam doar sa ma spal pe cap,dar se pare ca ceva a intervenit in mintea mea deja nelinistita si tulburata de amintiri.Mi'am ridicat mana dreapta si o picatura a cazut inapoi in apa.
"-Asta esti tu!"
Apoi mi'am ridicat mana stanga si inca o picatura aterizase.
"-Si asta sunt eu!"
Ciudat!Noi doi,doua picaturi de apa ce se pierd in aceasi apa si totusi nu se ating.Mergand in doua directii total opuse.
"-Ca Ying si Yang?Daca da,stop pe rosu,eu sunt apa."
Asa vorbeam de parca ar fi fost cineva acolo si am inceput sa rad in sinea mea.Cat de penibil trebuie sa arate cand vorbesc de una singura.
Am mai stat asa cateva clipe dupa care am inceput inr'adevar sa fac baie.

Dupa baia calda pe care am facut'o ma simteam mult mai bine.Am luat din nou telefonul si cand vroiam sa o sun pe prietena mea,parca a simtit ea ceva,a sunat telefonul.
"-Hmmm...telepatia asta!"
Mi'am luat ceva repede pe mine si am iesit pe usa cat se poate de repede.Afara deja ma asteptau fetele.Eram eu si inca doua prietene.
"-Hai sa mergem."

Nu era o zi foarte frumoasa,defapt chiar era o zi posomorata.Sufla vantul si se agata in parul meu,alunecand pe buclele mele.Mergeam la vale cand am vazut o bicicleta care se apropia.Pentru moment am ramas fara cuvinte si ma uitam socata.Apoi nu m'am putut abtine sa nu zambesc,si din cate am vazut nici el nu se putea abtine.
"-Servus,ce faci?"
Imi amintesc exact cum am intrebat.Eram asa de emotionata,si totusi ma simteam in pielea mea.Ma simteam bine sa il intreb.
"-Bine,ma plimb.Tu?"
Numai eu?Ma uitam la el destul de ciudat ca numai de minte intreba.Cred ca a observat ezitarea pentru ca apoi a intrebat repede:
"-Voi?"
Aha,deci noi.As fi vrut sa ii zic ca ma gandeam la el cand stateam si priveam in gol in cada,dar cat de dur ar fi sunat asta.

Ziua asta a fost una buna.Nu a trebuit sa vars rauri pentru munti,cum imi place mie sa spun.Soarele nu a iesit de sub nori,dar eu da.Ma simteam atat de bine,nu prea stiam motivul adevarat.Mi'am indreptat fata spre nori si i'am soptit incet la cer:
"-Te pup pe obrazul tau infinit,si iti doresc sa simti ce simt si eu acum."

[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>

[Layla Wong]

28th September 2010

Se apropie aceasta data.Un numar format din doua cifre.Normal ca nu este ceva deosebit,dar asta e altceva.Nu este numai un numar,nu numai doua cifre.Sunt doi copii care odata au plecat pe drumurile lor.Asta e o data!Ceva semnificativ,dar pentru ca nu intelegi iti povestesc:

28th September 2009

Amintirea ma face sa sufar,dar tot odata ma face sa ma gandesc la tot ce s'a fi putut intampla si tot ce nu.Un baiat si o fata,un adevar si un fals.Mingea sarea de sus pana jos izbinduse in pamant cu putere,dupa care aruncata in aer.Mingea zbura libera pentru cateva secunde si dupa aceea s'a izbit de cercul de fier al cosului.O fata care statea in mijlocul terenului si un baiat la margine intins pe iarba.Pe atunci nu il cunosteam.

"-Vreau sa dau cos!"m'am gandit eu cu furie."
Dar oare ce gandi baiatul?El numai statea si privea jocul sau cel putin se prefacea ca asta face.Nici eu nu'l cunoasteam,dar nici el pe mine.

"-Cred ca se uita la mine!"
Asta probabil era doar o imaginatie de a mea,dar nu stiu.Imi amintesc clar ca stateam in mijlocul terenului cu mingea in mana,iar el s'a ridicat si mi'a luat mingea din mana subtil.

"-Stii baschet?"

Intrebarea asta inca imi rasuna in cap.Felul,tonul pe care l'a folosit si vocea,imi sunt toate in cap asezate intr'un sertar.Pe loc s'a creat o energie ce nu l'am mai simtit niciodata pana acum,si nici dupa aceea.Probabil ca eu nu'i dateam atentie,dar acum stiu sigur.

"-E tarziua pentru vise defecte!"

De doua ori m'am intalnit cu el si de doua ori am simtit o fregventa ciudata,dar a treia oara.....Pe 28 a plecat definitiv.La auzul propozitie"A plecat!" inca imi tremura inima.Sunt sigura ca nu ne mai vedem inca o data,dar mereu ma rugam la vant sa imi duca vorbele pana la el si odata,candva,oricand...sa ne mai vedem.

"-Ia'ma in aer,si te rog,te rog eu Vant...lasa'ma sa'l mai privesc pentru ultima oara.Si adu cu tine vorbele lui ca sa pot auzi realitatea ca el numai stie cine sunt!"

Cred ca el m'am uitat.Pana la urma eram doar o fata dintre o mie.Poate si el crede la fel,dar eu nu l'am uitat.Din cand in cand imi mai aduc aminte de chipul sau si terenul parca ii mai pastreaza o parte din el.

"-Undeva pe lume doi oameni respira impreuna cu vantul.Desii nu se intalnesc,nu isi vorbesc,nu se ating si nu se privesc,stiu unul de celalalt.Au trecut zile...luni...ani...dar eu inca imi amintesc clar."


[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>

Iubirea e un cantec ce toti il canta des,dar nu la toti are acelas inteles

[Scarlett Soul]

I miss you ....

[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>


O multime de cuvinde ar fi de pisos, asta tu m-ai invatat, asa ca iti voi spune doar atat :
I miss you !

[Layla Wong]

Aerul era rãspândit în toate colþurile camerei lumina-te de suflete cu puteri spirituale nelimitate.Ochii fixau obiectul care arãta noþiunea timpului ºi aºteptam sã se schimbe numerele.Ceasul ticãia încet schimbând numerele una câte una în interval de 60 de secunde.
"-23:56 , încã 4 minute."am zis eu încet ºoptind cuvintele printre dinþi , fixandu-mi în continuare ochii pe ceas.
Aºteptam ca ceasul sã batã aceea orã fixã care pune stampila finalã al acestui an.Un an pe care de acum îl pot numi o altã amintire.
"-00:00 , un alt an pe care trebuie sã o umplu cu cerneala invizibilã a vieþii.Un an pe care am început-o cu râsete sperând ca aºa o voi continua.Un nou început!"

[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>

Briza rece a iernii îmi mângâia încet obrajii aducând tot odatã un sunet melodios care fãcea sã-mi aparã un zâmbet subtil.Mi se pãrea ca iarna era acel anotimp cu care am început visul meu , dar nu puteam sã fac diferenþa între rece-cald sau fulg de nea-flori de primãvarã.Pleoapele mele au fluturat mirate la vederea unui copac care face parte din trecutul meu , prezentul meu ºi viitorul meu care se apropia cu pas alergãtor.
Mi-am plimbat încet degetele peste scoarþa copacului apãsând mai tare pânã am fãcut miºcarea de a mã urca.Spatele cãdea încet spre o ramura din tot capitolul "copac" pânã încet m-am culcat pe ea uitându-mã la cerul invizibil ºi profund.
Timpul perinda rapid galopînd peste întîmplãrile nesemnificative care se petreceau la acea orã în parcul care mi se pãrea pustiu , deºi era înconjurat de oameni necunoscuþi.Stãteam în reverie pânã strigãtul numelui îmi izbi urechile fãcându-mã sã tresar încet lãsând paginile cãrþii sã se strecoare în rãsuflarea mea.Mi-am întors capul spre sursa singurul zgomot pe care îl auzeam între mii de zgomote.În faþa mea îmi apãruse trei persoane dintre care numai pe una o cunoºteam cu adevãrat.Sãrisem jos cu stil din copac apropiându-mã de cei trei cu zâmbetul pe buze.
"-Îl cunoºti?"întrebã vocea deja cunoscutã facând sã înceapã o conversaþie între mine ºi ei.
"-Îl ºtiu , dar nu îl cunosc."am zis eu fãrã ca sã clipesc mãcar o secundã.
Privirea mea fugea de la o persoanã la alta jucându-mã cu feþele celor trei analizând , dar mereu se oprea la aceeaºi persoanã pe care simþeam cã o cunosc din veºnicie.
O peliculã de nea cãdea încet din cer,dar pânã ajungea la pãmânt se transforma într-un parfum fin care mã îmbãta în decursul vremii.Toatã conversaþia se petrecea cu persoana respectivã care în vis durea câteva ore bune , dar la sfârºitul discutiei ceasul bãtea doar câteva minute.
Fiind "primul vis" din an tot visul pãrea ceva real , ceva ce se poate întampla ºi ceva care era doar o iluzie.Câteva secunde care au trecut printre degetele mele ca nisipul , cãzând toate spre dãmbul de nisip de speranþe.Încet pleoapele mele se dezlipeau pânã când lumina puternicã a dimineþii mã izbi pe neaºteptate.ªi atunci mi-am dat seama cã toata iluzia era visul meu , era hatsu yume al acestui an.

[Layla Wong]

○ I ♥ Rock ! ○

Pãi da. Este muzica cu care eu am crescut ºi cu care voi creºte pânã am crescut destul.Dupã aia îmi voi continua viaþa pânã mor in stil rock!
Când începe muzica , se aude aceea bubuiturã care bate aceeaºi ritm cu inima mea fãcând contra-bas cu sufletul. De ce acest gen de muzicã? Simplu. Este muzica care duce o întreagã istorie , care rezistã ca munþile contra vânturi.Este ca o seringã care injecteazã în continuu o doza mare de adrenalinã fãcând sã mã simt ca un cal sãlbatic pe câmpul de luptã.Dar tot odatã te poate liniºtii ca o cantitate de nicotinã în organismul unui independent , te face sã trãieºti în propria lume cu proprile reguli.
Când auzi notele muzicale , care parcã intrã în urechea mea cu intruziune , ºi mã atinge în cel mai mic colþ al corpului care nu are nici o valoare fara suflet.Sufeltul are proprile puteri nelimitate care face ca eu , ca persoanã , sã simt în vene trãsnetul muzicii .
Ce aº putea sã spun despre simturile mele , decât cã mã face sã simt cu adevarat libertatea al cãrui motto ar putea fi : "Orice prost poate sã facã reguli ºi orice prost le va respecta."

"God gave rock and roll to you
Put it in the soul of everyone."
Rock On! \m/