Dear Agony

[Bell Evans]

OOC: Just Bell & Meredith

Bell se trezi cu o durere de cap in acea dimineata de sambata, dar incerca sa o ignore. Stia ca avea de facut ceva important, asa ca se dadu jos din pat si incepu sa se imbrace. O pereche de blugi negri, o bluza gri si roba neagra, simpla, pe deasupra. Lua pelerina de drum de pe marginea unui fotoliu, bocancii de sub pat si bagheta de pe noptiera, dupa care isi prinse parul lung, ondulat, intr'o coada impletita si iesi din dormitor.
Cobori in graba scarile de marmura spre camera de zi a cercetasilor, si observa ca nu era nimeni. Doar Meredith, care aproape dormea pe o canapea.
"-Mai, mai, uite cine s'a trezit inaintea mea" chicoti cercetasa.
"-Mmda..si aproape adormeam la loc daca nu venea" mormai Meredith, cascand.
"-Hai sa mancam" sopti cercetasa, zambind.

[Violet Wilson]

Meredith isi urma verisoara, luandu'si pelerina pentru drum si bagheta de pe fotoliul din camera de zi a cercetasilor. Ii era foarte foame, asa ca o grabi de zor pe Bells spre marea sala.
"-Ce e cu nerabdarea asta?" mormai ea.
"-Imi este foame" replica Meredith, razand.
"-Ok.." chicoti Bell, incepand sa mearga mai repede.
Ajunse in Sala Mare, se asezara la masa cercetasilor si incepura sa manance. Mereidth isi termina repede cerealelel, iar Bell lasa ceasca cu ciocolata calda neterminata.
"-Deci..mergem la Sf. Mungo, da?" murmura ea, oftand.
"-Mdap..trebuie sa'l vizitam pe Jeremy" replica Meredith.
"-Si sa'l intrebam cum a reusit minunata infectie" mormai cercetasa, ridicandu'se..

[Bell Evans]

Cele doua parasira Marea Sala, si iesira in holul rece al castelului; era atat de multa liniste, incat puteai simti fiecare adiere din aer percepand'o ca un zgomot. Iar pasii lor rasunau adanc, parca protestand, in tacerea fantomatica a Hogwarts'ului.
"-Totusi, cum a reusit Jeremy sa ajunga la Sf. Mungo?!" murmura Bell.
"-Sincer, nu am idee; mama mi'a trimis aseara o bufnita, cum ca e internat in spital" ofta Mer.
"-Dar e grav?" intreba cercetasa, ingrijorata.
"-Nu..adica, e constient. Insa nu se stie ce a provocat acea infectie" ofta Mer.
"-Poate o muscatura" spuse Bell, ganditoare.
"-Poate..nu aflam pana nu ajungem acolo" replica Meredith.
Iesira din castel, si fura imediat invaluite de aerul rece de ianuarie.
"-Prea frig" mormai Bell.
"-Mda..abia astept sa vina vara" ofta Meredith, privind cerul intunecat.
"-Sigur va ninge" remarca Bell, urmarindu'si verisoara.

[Violet Wilson]

"-Ce spun eu si ce spui tu!" chicoti Meredith.
"-Ce? Ce'am zis?!" replica Bell, usor incurcata.
Parea atat de adancita in ganduri cateodata, incat parca era de pe o alta planeta cand vorbea; nu avea coerenta cu ce spunea cel dinaintea ei. Pur si simplu vorbea, ca sa nu lase linistea sa'i cuprinda intreaga fiinta.
"-Nimic" sopti Meredith, incruntandu'se.
Nu era normal..nu era firesc sa se comporte asa. Dar nu putea face nimic. Stia ca singura care putea sa'i aline durerea era Rose. Sau poate si Edward. Dar amandoi erau din nou disparuti. Ca de obicei..
"-Mai avem mult?!" mormai Meredith.
"-Aproape am ajuns la portile castelului. Ce e cu nerabdarea asta?" replica Bell, zambind.
"-Nimic; vreau doar sa ajungem la Jeremy" ofta Meredith.

[Bell Evans]

Cerul se intuneca mai tare, lasand sa se vada o ultima raza de lumina; soarele batran nu mai facea fata oceanului nemarginit de nori, care veneau amenintatori spre el, acoperindu'l in intregime.
"-Uite..ti'am zis eu ca va ninge" mormai Bell, cand primii fulgi de nea incepura sa se desprinda din vazduh.
Meredith zambi; ura iarna.
"-Stiu ca nu iti place; dar nu poti sa nu treci si prin iarna" chicoti Bell.
"-..mda, stiu" ofta Mer.
Era ceva de nedescris, cum fiecare fulg isi spunea povestea pana la intalnirea cu pamantul..pana la intalnirea dintre viata si moarte. Acolo era hotarul unde isi incheia scurta calatorie.
"-Am iesit din Hogwarts" ofta Meredith.
"-Dap..acum prinde'te de mine" replica Bell.
"-Iar Aparitie-Ingemanata?!" chicoti Mer.
"-Dap. Pana cand ai sa devi majora" remarca Bell, prinzandu'si verisoara de incheietura mainii.

[Violet Wilson]

Un vartej de culoare, dupa care Spitalul Sf. Mungo aparu in fata lor, ca o cladire abandonata. Stiau ca Incuiatii nu o vedeau, iar simplul motiv ca ele erau vrajitoare schimba totul.
Intrara in cateva minute, si se indreptara spre lifturi. Coborara la parter si mersera direct la Vindecatoarea care statea in spatele unei tejghele.
"-Jeremy Granger?" intreba Mer, cu o voce mica.
"-Cine sunteti?" murmura Vindecatoarea, cu un glas tainic.
"-Sora lui, Meredith Granger, si verisoara sa, Bell Evans!" spuse Bell, senina.
"-Etajul IV" replica Vindecatoarea. "Salonul 193" continua ea, dandu'le mai multe indicatii.
Cele doua se intoarsera spre lifturi, si asteptara pana ajunsera la etajul unde era fratele, respectiv verisorul lor..

[Bell Evans]

Spitalul era plin de vrajitori, insotiti de o Vindecatoare sau un Vindecator. Vedeai la tot pasul afectiuni grave, care te ingrozeau, sau te bagau de'a dreptul in sperieti.
"-L'ai vazut pe ala?!" murmura Meredith, aratand spre un baiat din anul ei de la castel.
"-Da..Sper ca Jeremy sa nu arate tot asa!" replica Bell, tacuta.
Numarara saloanele, care se intindeau de o parte si de alta a holului, si ajunsera in cele din urma in fata unei usi din mesteacan, care avea un medalion micut incrustat in lemn, cu numarul 193.
"-Haide!" sopti Bell, impinag'o de la spate.
Batura la usa, iar un glas vioi le raspunse sa intre.
"-Jeremy?!" sopti Mer, intrand in salon.
"-Heyy..credeam ca nu mai vii la mine" ofta fratele sau, asezat intr'un pat si acoperit pana la gat cu o patura mare, groasa. Bell nu vroia sa afle ce se ascundea sub ea..

[Violet Wilson]

Meredith isi imbratisa fratele, iar acesta gemu usor. Fata se sperie si se indeparta. Il privi cu neincredere, dupa care trase patura de pe el.
"-Hey, nu era nevoie sa faci asta" mormai Jeremy.
"-Ba eu cred ca da" ofta Mer.
Avea o rana plina de puroi pe piept, care nu arata tocmai bine.
"-De unde Dumnezeu ai luat asta?" sopti Bell, socata.
"-Nu conteaza" mormai baiatul.
"-Jeremy!" striga Mer.
"-Da..aud" chicoti el.
"-Ai tu 20 de ani; dar ce e cu rana asta?!" se enerva Meredith.
"-Pai..un mic accident" recunoscu baiatul.
"-Unul mai mare" concluziona Bell.

[Bell Evans]

Cercetasa privi atenta infectia lui Jeremy; era ceva ciudat la ea. Faptul ca nu era pansata, chiar daca reprezenta o plaga deschisa, era inca un lucru care ii dadea de banuit.
"-Cum a fost accidentul ala totusi?" intreba ea.
"-Eh..nu mai conteaza" murmura Jeremy.
"-Sincer..pare destul de grav" replica Bell.
"-Stiu. Toata lumea imi tot spune asta" raspunse tanarul, dandu'si ochii peste cap.
Meredith o privi ingrijorata, iar Bell clatina usor din cap; il inveli la loc, si se aseza pe un fotoliu mic de langa patul sau. Chiar era ceva ciudat.
"-Haide, Jeremy!" insista ea.
"-Ce e?" mormai baiatul.
"-Spune'ne ce e cu rana aia" odrona Meredith.
"-Nu e nimic" insista Jeremy.
"-Ii vom intreba pe Vindecatori" spuse Bell, senina.

[Violet Wilson]

Jeremy reactiona ciudat cand auzi vorbele cercetasilor. Probabil ascundea ceva grav, din moment ce nu vroia sa le marturiseasca ce s'a intamplat cu adevarat.
"-Nu" sopti el.
Bell il privi cu sinceritate.
"-Haide, Jeremy; putem indura" chicoti ea.
"-Dar nu stiti" ofta el.
"-Nu stim ce?!" intreba Bell.
"-Nu stim ce ti s'a intamplat..asta e adevarat" mormai Meredith.
"-Dar putem afla.." incepu Bell.
"-..cu putina buna-vointa din partea ta" chicoti Mer.
Jeremy paru incurcat.
"-Haide!" mormai Bell.
"-Spune o data" insista si Meredith, iar Jeremy se pregati sa vorbeasca.