The last book.

[Rosalie Vivienne Alden]

Ma bucurasem foarte mult ca Luke acceptase sa mergem in Sectorul Interzis. Hmm,un loc Interzis...perfect! Acum va trebui sa ne ferim de Mrs. Norris care mereu observa un elev cand merge unde nu trebuie. Oricum de aceea aveam la mine Pelerina pentru Invizibilitate mereu cand veneam in biblioteca. Nu imi propusesem sa merg astazi acolo insa se pare ca viata iti ofera lucruri imprevizibile. Mi-am intors privirea catre Cercetas spunandu-i pe o voce joasa:
"Haide,sa mergem!"

Nu ne-a luat foarte mult sa ajungem acolo si ne-am indreptat spre un raft care mi-a atras atentia de atatea ori: stiam ca aici vom gasi ceea ce avem nevoie.
"Hei,uite!",am rostit eu entuziasmata aratandu-i titlul scris cu rosu pe o coperta neagra care dadea senzatia ca este sange: "Cele trei blesteme de neiertat"...

[Luke Donaghan]

"Nu cred ca mi-ar face bine daca as folosi blestemele astea ... " rase baiatul. Atmosfera era una misterioasa si sumbra.
"Rose, mi-ar placea sa invat vraji noi. Am auzit ca Raizen a luat de aici o carte in care a invatat acea vraja foarte rea. Nu am idee cum se cheama, dar poate o gasim aici. Tu ce crezi ?"
Baiatului ii place companiai lui Rosalie. In ciuda faptului ca fusese la ODS, se intelegea foarte bine cu ea, iar in acel moment, nu ii pasa de nimeni si nimic.

[Rosalie Vivienne Alden]

Ma intrebam oare ce mai putem afla astazi aici. Ceva in legatura cu vrajile dupa cum voia Luke. Se pare ca era foarte interesat de aceasta lume din care faceam parte cu totii care sunt la Hogwarts,inclusiv el. L-am privit zambind dupa care i-am spus pe o voce blanda:
"Hm,nu stiu daca o vom gasi insa putem cu siguranta sa incercam. Ce parere ai? "
Luke aproba usor din cap iar in timp ce ne indreptam spre unul dintre rafturi am auzit ceva foarte aproape de noi. Am ramas inghetata gandindu-ma cu siguranta ca a venit cineva sa verifice daca este zarva in Sector.
"Repede,sa folosim pelerina!",i-am spus eu baiatului putin cam alarmata.

[Luke Donaghan]

Cei doi se ascunsesera sub pelerina, si se uitau mereu sperand sa vada cine vine. Luke insa nu era asa de speriat. Era mai degraba concentrat. Se simtea putin stanjenit, stand acolo sub pelerina cu acea domnisoara.
Se uita de sub pelerina la o silueta ce se indrepta spre ei. Nu putea sa-si dea seama cine era. Putea fi oricine. Acum Rose respira ceva mai greoi. Luke se uita la ea parca adresand-ui cuvinte incurajatoare, iar fata aproba din cap cum ca se mai linistise. Baiatul era putin in extaz, abia isi tinea chicotelile in frau. Avea pofta sa rada. Nu ii pasa nicidecum de cine se apropia.

[Rosalie Vivienne Alden]

Il priveam pe Luke,apoi mi-am mutat privirea spre persoana care statea in fata noastra. A plecat exact la timp inainte sa ia pelerina de pe noi si sa ne descopere. Asta chiar ar fi fost periculos. Nu mi-am putut da seama cine era si imi era ciuda de acest lucru insa cand ne-am asigurat amandoi ca am plecat ne-am mai linistit.
Am observat atitudinea Cercetasului si i-am spus chicotind:
"Hei,de ce razi?"
Am chicotit in continuare gandindu-ma ca am scapat ca prin urechile acului de acea persoana care cu siguranta stia ca cineva se afla in Sectorul Interzis.

[Luke Donaghan]

Luke incerca sa incheie cu chicotelile, insa se simtea mult prea bine. Cei doi se asezara la masa, se calmara si incercau sa respire normal. Amundoi privind in alta parte, deodata privirile celor doi se intalnira. Acum se uitau fix unul la altul.
Luke habar nu avea ce se intampla. Se intreba de ce i se pare asa interesant si se uita fix la el. Se simtea putin ciudat, simtea ca roseste, dar nu avea nici o idee de ce continua si el sa se uite in ochii fetei, iar Rose in ochii lui.

[Rosalie Vivienne Alden]

Ne-am asezat la o masa lasand cartea ce o aveam in mana deoparte. Inainte sa iesim va trebui sa imi amintesc sa o pun in acelasi loc altfel voi avea parte de cateva probleme neasteptate. Intr-un mod ciudat,nu prea voiam sa plec inca. Imi facea placere sa stau in Sectorul Interzis printre atatea carti si alaturi de Luke.

A ramas o liniste intre noi uitandu-ne ambii in alta parte insa apoi mi-am mutat privirea spre el si el spre mine si am ramas asa pentru cateva momente. Habar nu aveam de ce faceam asta insa ne uitam unul in ochii celuilalt.

[Luke Donaghan]

Deodata fiecare isi cauta ceva de facut, fiecare sustinand ca cauta ceva anume, sau ca trebuie sa faca ceva, orice. Rose scapa o carte jos. Cei doi se aplecara in acelasi timp sa ia cartea, dar, privirile lor se intalnira iar.
Luke nu avea nici cea mai vaga idee ce s-ar putea intampla. Era total in aer, lumea din jurul lui nu exista, se uita doar la fata din fata lui.
Nu avea nici o idee despre ce se va putea intampla in continuare .

[Rosalie Vivienne Alden]

Incercand sa duc cartea in locul sau pe raft am scapt-o brusc iar la contactul sau cu solul scoase un zgomot destul de puternic. M-am uitat instinctiv de jur imprejur pentru a putea observa daca este cineva aici sau nu. Am fi dat de bucluc daca ne-ar vedea cineva la ora aceasta in Sectorul Interzis,ba chiar si in Biblioteca.

Luke se apleca sa ma ajute sa ridic cartea dar in acel moment privirile ni s-au intersectat din nou. M-am cam rusinat si nu am reusit sa spun cu voce tare "Multumesc!"...In acea clipa imi cazuse si panglica albastra din par pe jos facandu-mi bretonul sa imi cada pe frunte. Mi-am mutat din nou privirea catre Luke...

[Luke Donaghan]

Luke vedea cât de ruºinatã este Rose aºa cã încercã sã se ridice cât mai repede.
"Cu plãcere ... " îi spuse timid ºi încercând pe cât posibil sã-ºi þinã privirea departe de cea a Rosalinei. ªtia cã se întamplã ceva, dar voia sã nu se gândeascã la asta. ªtia cã în acea searã se întâmplase ceva, dar era prea ruºinat sã scoatã vreo vorbã. Se simþea puþin ciudat.
Luke se uitã la ceas. Arãta ora 3:50 acum. Se vedea pe feþele amundurora cã erau obosiþi, dar totuºi încã se aflau acolo.
Era o searã diferitã.