O rana urata
|
02 Feb 2011, 21:30
Post: #1 |
|||
|
|||
Era o zi frumoasa de iarna. Fulgii cristalini zburau prin cerul ca cenusa. O plapuma protectoare, pufoasa ca de vata,acoperea pamantul somnoros. Copacii s-au imbracat deja cu vesmantul de cristal. M-am imbracat cum trebuie si am pornit spre Imprejurimi dar cand sa cobor prima treapta de la o scara lunga, am alunecat si am cazut foarte tare. Un tipat atat am mai putut spune. Doar negru vedeam in fata ochilor. Dupa mult timp am inceput sa aud cateva voci. Una sigur era a infirmierei dar cealalta nu-mi puteam da seama daca era de fata sau baiat in orice caz era o voce blanda, blajina.
-Ce are ea? -Si-a rupt o mana si un picior si-a fracturat trei oase, si-a spart capul si buza si mai are cateva zgarieturi. ![]() " Tu esti...nu esti tocmai dragostea vietii mele, pentru ca imi doresc sa te iubesc mult mai mult... Dragostea existentei mele. Te voi iubi pe vecie- in fiecare zi din vecie... " by Stephenie Meyer |
|||
08 Apr 2011, 21:32
Post: #2 |
|||
|
|||
Eram in spatele Anaellei pe scari, cand ea cade. Din cate se vedea se lovise foarte rau, chiar isi rupse si cateva oase. Ei bine, fara sa mai stau pe ganduri, am strigat dupa ajutor. Nororc ca infirmiera tocmai atunci venea.
"A cazut. Nu stiu ce s-a intamplat" am spus eu, foarte agitata. "Bine. Stai calma. Acum vad ce are." spuse infirmiera, dare isi pastra cumpatul, ca o profesionista. Dupa cam 5 minute, o intreb pe infirmiera: "Ce are?" "Si-a rupt o mana si un picior, si-a fracturat trei oase, si-a spart capul si buza si cateva zgarieturi." a raspuns aceasta repede." Madam Pomfrey o va vindeca imediat" "Bine. Vin si eu. Sunt cam ingrijorata" am spus eu. Chiar eram ingrijorata, pentru ca Anaella a fost cu mine in compartiment prima oara cand am fost la Hogwarts si ne cunosteam destul de bine. Am inceput sa alerg impreuna cu infirmiera care o ducea pe Anaella pe targa spre Aripa Spitalului. Ajunsa acolo, m-am asezat pe un scaun in timp ce Madam Pomfrey ii dadu ceva medicamente si ii punea oasele la loc.Peste cateva minute: "Madam Pomfrey, se trezeste" am strigat ingrijorata... Off:Sper ca nu te superi ca am continuat eu, dar am vazut ca nimeni nu ti-a pus niciun post. ![]() ![]() |
|||
09 Apr 2011, 08:19
(This post was last modified: 09 Apr 2011, 09:02 by Raphael Olivier.)
Post: #3 |
|||
|
|||
Vizitam un prieten in Aripa Spitalului, cand dadu buzna inauntru Snorri si pe o targa Anaella. Era sa scap un tipat, dar mi l-am inabusit repede.
"Snorri, ce s-a intamplat?" intreb eu alergand spre cele doua fete. "Nu stiu", spuse ea cu mainile in cap. "Eram in spatele ei pe scari, a cazut si sia supt o mana, un picior, si-a fisurat cateva oase si ceva zgarieturi." Eram foarte ingrijorata pentru starea Anaellei. Inca de cand am cunoscut-o mi s-a parut o fata exemplara: inteligenta, draguta si cu bun simt. Dintr-o data, Anaella se misca brusc spre dreapta. "Madame Pomfrei!" striga Snorri. Spre stanga. "Madame Pomfrey!" striga ambele fete de data aceasta. Anaella mormai ceva. Madame Pomfrey venea in goana spre ele. "Ora vizitatorilor s-a terminat! E timpul sa se odihneasca si sa se vindece." spuse ea, punandu-i mana pe frunte Anaellei. i am death, the destroyer of world ![]() ![]() Show them no fear. Show them no pain. You've got to kill to stay alive. |
|||
09 Apr 2011, 11:55
Post: #4 |
|||
|
|||
Madam Pomfrey ne scoase din Infirmerie si ne spuse ca daca vrem, putem sa asteptam in Salon.
"Dar cum a cazut?" intreba Crystal cu o voce ingrijorata. "Nu stiu. Eu am vazut doar ca a cazut. Sunt foarte agitata. Adica, daca nu isi mai revine?" am spus eu. "Bine. Linisteste-te. Vom astepta aici pana se va trezi. Stii ca Madam Pomfrey face minuni" spuse Crystal cu optimism. "Ai dreptate. Acum nu se mai poate schimba nimic..." ![]() |
|||
09 Apr 2011, 12:52
Post: #5 |
|||
|
|||
O fata cu parul negru urca grabita scarile spre Infirmerie . Ii venea sa lesine , abia daca mai stia ce era cu ea . Trecea repede pe langa alti elevi , care isi intorceau spatele sa o priveasca uimiti . Elizei nu-i pasa , cu cat ajungea mai repede la Madam Pomfrey . Ajunge in culoarul de la etajul sapte , si era cat p-aici sa dea bot in bot cu doua fete .
,,Ahh..scuzati-ma , n-am vrut'' murmura ea , dar deodata isi reveni pe data . ,,In sfarsit ! Ma simt mai bine! Multumesc mult fetelor , aahh si apropo eu sunt Eliza . Eliza Cyreno , anul I la Viperini . Mna .. se vede deja '' "Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."
![]() |
|||
09 Apr 2011, 13:09
Post: #6 |
|||
|
|||
"Salut!" zic eu cu o urma de zambet. "Eu sunt Crystal. La Astropufi, tot anul I."
"Iar eu sunt Snorri. Anul II la Astropufi." se prezinta si Snorri. Eu eram extra-ingrijorata si nu aveam chef de converstie, dar Eliza mi se parea draguta. "Avem o prietena in Aripa Spitalului, tocmai si-a rupt o mana si un picior si si-a fisurat cateva oase. Aahh Abia astept sa-si revina." spun eu. "Da, m-am speriat foarte tare cand a cazut pe scari. Eram in spatele ei." spuse si Snorri. i am death, the destroyer of world ![]() ![]() Show them no fear. Show them no pain. You've got to kill to stay alive. |
|||
09 Apr 2011, 15:34
Post: #7 |
|||
|
|||
Anaella deschise usor ochii. O vazu pe Madam Pomfrey cum se uita la ea. Fata mormai ceva de neinteles. Se uita intr-o parte si vazu foarte multe medicamente foarte ciudate langa patul ei.
-" Madam Pomfrey! " a spus Anaella incet. -" Nu vorbi, draguta!" " spuse doctorita bland. -" Am auzit niste voci, cine a venit, cine m-a adus aici?" -" Au venit doua fete. Dar nu au voie sa te vada. spuse Madam Pomfrey cu fermitate. -" Vreau neaparat sa vina! a spus Anaella hotarata. Doctorita se uita un pic urat la fata dar pleca sa aduca fetele. Anaella auzi cum Madam Pomfrey le chema pe fete inauntru. ![]() " Tu esti...nu esti tocmai dragostea vietii mele, pentru ca imi doresc sa te iubesc mult mai mult... Dragostea existentei mele. Te voi iubi pe vecie- in fiecare zi din vecie... " by Stephenie Meyer |
|||
09 Apr 2011, 17:52
Post: #8 |
|||
|
|||
Eliza intra cu hotarare inauntru . Iar o apucase ameteala ,,Ahh ce prostie ! '' isi spusese ea , devenind din ce in ce mai nervoasa .
,,Madam Pomfrey '' a strigat ea ,,Imi puteti da un clamant va rog ? Iar m-au luat ametelile '' ,,Desigur domnisoara , urmeaza-ma '' spuse dansa , indreptandu-se spre biroul ei , si Eliza dupa ea . Doctorita se duse la un dulap mare , pana in tavan , plin de medicamente . Cum vazu Eliza seringile , imediat isi intorsese privirea . ,,Uite aici '' spusese ea . ,,Stai linistita in jur de doua ore '' . Eliza a iesit din biroul acesteia , intorcandu-se spre cele 3 fete . ,,Deci ea este fata ? Nu arata prea bine '' spuse ea , analizand-o pe fata ranita . "Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."
![]() |
|||
09 Apr 2011, 22:06
Post: #9 |
|||
|
|||
-" Da asa este... Da se va face bine in cateva zile sau printr-un miracol chiar azi." am auzit ca i-a raspuns Madam Pomfrey.
Anaella credea ca arata groaznic, si asa si era. Vanataile de pe picioare au capatat o nuanta mov inchis aproape spre negru. Multimea de zgarieturi o incomodau pe cercetasa. Langa patul ei se apropiau doua fete, Crystal si Snorr. Pareau foarte ingrijorate pentru prietena lor, Anaella. Cercetasa se uita la ele cu o privire de genul "Nu va uitati asa la mine, chiar ma simt bine! " -" Ma simt bine! " a spus Anny neconvingatoare cu o voce care te baga in sperieti. ![]() " Tu esti...nu esti tocmai dragostea vietii mele, pentru ca imi doresc sa te iubesc mult mai mult... Dragostea existentei mele. Te voi iubi pe vecie- in fiecare zi din vecie... " by Stephenie Meyer |
|||
09 Apr 2011, 22:34
Post: #10 |
|||
|
|||
Elizei nu-i venise sa creada ca ar putea exista o persoana vie , care sa vorbeasca exact ca o fantoma . Nevazand-o inca , se hotarase sa se prezinte :
,,Sper ca te simti mai bine ! Sincera sa fiu , cum am zis mai inainte , cred ca aratai mai bine inainte . Pot sa stiu ce ai patit ? Si .. ahh , scuza-ma , ma numesc Eliza , anul I , Viperini . Se asezase pe un scaun langa ea , mirata de cum reusise fata aia , sa pateasca asa ceva . Deodata , ametelile o luara din nou in bratele ei lungi , facand-o sa vada numai negru in fata ochilor . ,,Ohh ! Nu din nou '' isi spusese . Nevrand sa se vada , isi ascunse chipul in palme . "Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."
![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|