The Last Night

[Violet Wilson]

Bell continua sa o priveasca, adoptand o expresie ingrijorata; era aiurea ca cineva sa se uite in continuu la tine. Parea parca speriata ca Mer sa nu o atace.
"-Ok, suficient" spuse ea.
Bell o privi nevinovata.
"-Ce e?!" sopti aceasta.
"-Nu te face ca nu stii" mormai Meredith.
"-Sa stiu ce?!" insista Bell.
Cercetasa pufni enervata; dar stai - nu era bine sa se enerveze. Nu cu Bells in preajma.
"-Esti ok?" intreba ea.
"-Sincer..da" ofta Meredith.
"-Si atunci?" intreba Bell.
"-Atunci ce? Nu mi se pare normal sa ma supraveghezi ca pe o bomba cu ceas!" exploda Meredith.
Bell paru incurcata.

[Bell Evans]

I se pare perfect normal sa o urmareasca pe Meredith ca pe o bomba cu ceas; in orice caz - trebuia sa fi foarte atent in jurul sau. Se misca prea repede cateodata, facandu'te sa ramai derutat, sau incurcat.
"-E ok" murmura Bell, ganditoare.
Probabil era greu; sa fi in locul ei.
"-La ce te gandesti?" intreba Mer, asezandu'se langa ea.
Ii observa interesul pentru mana sa alba, lasata pe langa corp. Si'o retrase violent.
"-Bells!" mormai Meredith, dandu'si ochii peste cap.
Se scuza dintr'o privire, oftand.
"-Imi pare rau" sopti ea.
Nu se putea obisnui cu verisoara sa; de fiecare data trebuia sa fie in alerta.
"-Sincer..ma controlez" recunoscu ea.

[Violet Wilson]

..sau cel putin asta spera.
"-Esti sigura?" murmura Bell.
Putea simti neincrederea din vocea ei; si asta o enerva la culme.
"-Haide, mai" sopti Mer.
Trebuia sa aiba incredere in ea..ca nu ii va face rau.
"-M'am atins eu vreodata de tine?" intreba ea.
"-Nu" murmura Bell.
"-Pai si atunci?!" chicoti cercetasa.
"-Stiu cat iti este de greu" remarca ea.
Din nou - aceeasi discutie.
"-Putem incheia subiectul asta?" spuse ea, rece.
Bell ofta.
"-Da..cred" ezita cercetasa, privind'o in continuare cu grija.

[Bell Evans]

Sa fi vampir era ciudat; sa fi ruda cu un vampir si cel mai bun prieten - asta era si mai ciudat. Ca nu mai punem la socoteala si pericolul in care se afla Bells in fiecare moment.
"-Sincer..discutia despre Chace m'a epuizat" recunoscu ea.
"-Mda..pe mine m'a enervat" ofta Meredith.
Cercetasa chicoti incet.
"-Ce e?" intreba Mer.
"-Cu cateva ore in urma plangeai de ceasul mortii pe aici" raspunse fata, razand.
Meredith inchise ochii si un zambet ii inflori pe fata.
"-Mdap..oamenii se schimba repede" remarca ea.
"-Tu nu esti om" sopti Bell.
O spusese atat de sec, incat se ingrijorase ca verisoara sa sa nu se supere. Meredith insa zambi.
"-Ai dreptate" replica ea, dand incet din cap.

[Violet Wilson]

Era atat de mult adevar in spusese lui Bell; si totusi, ii venea greu sa creada ca nu mai era o fiinta umana. Slaba si insignificanta. Fara forta, sau orice alt de putere.
"-E diferit..sa fi asa" sopti ea.
Bell o privi din nou ingrijorata.
"-Dar nu e cazul sa iei fata aia" completa Mer, repede.
Cercetasa incepu sa rada.
"-Esti atat de amuzanta cand te enervezi" spuse ea.
"-Ok..acum razi de mine" mormai Meredith.
"-Scuze..nu pot sa ma abtin" replica Bell.
Continua sa rada, pana cand incepu si Meredith sa rada cu ea; se gandi la cat de revoltata si suparata fusese cu cateva ore in urma.
"-Doamne..cat de proasta am fost" spuse ea, cu un zambet larg.

[Bell Evans]

Trecea atat de repede de la ura, la compasiune..de la veselie, la tristete. De la lacrimi, la rasete. Era greu sa tii pasul cu ea. Insa nu avea de ales.
"-Iar ai cazut pe ganduri" mormai Meredith.
"-Nu..doar stateam" ofta Bell.
"-Si te gandeai..la ce?" intreba Mer.
Cercetasa ezita; parca nu vroia sa'i zica.
"-Sincer..nu prea conteaza" remarca ea, zambind.
"-Ba conteaza" ofta Meredith.
O privi insistent, iar Bell isi dadu teatral ochii peste cap.
"-Ok..ma gandeam la cat de repede iti schimbi dispozita" marturisi ea.
Meredith tacu; se juca absenta cu un fir de iarba.
"-E ceva normal pentru noi; fiintele neumane" remarca fata, cu o urma de mandrie in glas.

[Violet Wilson]

Isi aminti de acea prima noapte de dupa transformare; se simtise atat de ciudat incat nu era in stare sa priveasca pe nimeni. Se hranise cu un cerb pe care il gasise in Padure, dupa care se refugiase in biblioteca.
Incepu sa citeasca orice ii cadea in mana despre vampiri; desi unele carti prezentau viziuni diferite ale autorilor, in esenta era acelasi lucru. Zambi cand vazu privirea Bellei.
"-Ce?" sopti aceasta, incruntata.
"-Nimic..acum ma gandesc eu" chicoti Mer.
"-La ce?" murmura Bell.
"-Eh..mai multe" replica fata.
Bell insista.
"-Pai..ma gandeam la prima noapte de dupa transformare" marturisi Meredith, cu o urma de nostalgie.

[Bell Evans]

Bell simti cum un fior ii strabate intreg corpul.
"-Si..cum a fost?" intreba ea.
Nu vorbisera niciodata despre cine o transformase pe Meredith; sau unde avusese loc toata aceasta..trebusoara, daca puteai sa'i spui asa.
"-Ma plimbam prin Hogsmeade" ofta Mer. "Cand brusc am simti niste brate puternice, care ma cuprind intr'o imbratisare aproape sufocanta" continua ea.
Bell mentinu tacerea; sorbea fiecare cuvant.
"-Il chema Klaus. Si m'a transformat in acea noapte, pe luna plina" spuse ea.
"-Are asta vre'un efect?" murmura Bell.
"-Nu cred.." mormai Mer, ridicand din umeri.

[Violet Wilson]

Amintirile ii revenira in ganduri, ca un film vechi, de mult uitat. Nu vorbise niciodata de acea noapte neagra; nu'i facea placere.
"-Sincer..nu vad sensul conversatiei asteia" replica ea, cu naduf.
Nu se simtea in stare sa vorbeasca pe tema asta; pur si simplu, se ingrozea.
"-Ok..nu e nicio problema" remarca Bell, cu un zambet.
Ii era atat de usor sa o compatimeasca; sa spuna ca ii pare rau, ca o intelege. Dar nu intelegea nimic. Nu puteai sa intelegi asa ceva, daca nu erai chiar tu pus intr'o situatie macar similara.
"-Sincer..imi pare rau..pentru tot" murmura Meredith.
Bell o privi dezorientata; nu citea ganduri.
"-Pentru?" intreba ea.
"-Nimic" ofta Mer, zambind trist.

[Bell Evans]

Devenea ciudat; pana si faptul ca Meredith incetase sa respire o soca. Stia bineinteles ca asa ii era mai usor. Dar totusi. Parca era prea..ciudat.
Termenul asta o urmarea peste tot. Vroia sa se elibereze o data; sa scape de tot. Se gandi la viata ei din trecut. La tot ce se intamplase. Rose terminase Hogwartws'ul. Edward disparea, si aparea la cateva luni.
"-Ce e?" o intreba Meredith, cand ofta incetisor.
Isi muta privirile spre ea, putin dezorientata.
"-Nimic" raspunse ea, absenta.
"-Nu ma prostesti" mormai Mer.
"-Asta era replica mea" chicoti cercetasa, dandu'si ochii peste cap.