Nightfall

[Odette B. Malfoy]

OCC: Just me and Rose

Era tarziu trecut de miezul noptii cand mi-a venit ideea sa fac o plimbare pe coridoare pentru ca nu prea puteam dormi. M-am ridicat din pat si mi-am pus roba cu insemnele viperinilor. Am pasit usor pana la usa si am deschis-o incet deoarece nu vroiam sa trezesc pe nimeni.
Camera de zi a viperinilor era pustie si rece, am parasit-o repede iesind pe coridoarele din pivnita.
"Lumos!" am murmurat facand putina lumina. Nu aveam nici o idee pe unde sa merg asa ca m-am gandit sa merg tot inainte pana ma ia somnul iar dupa sa ma intorc in camera.
Noaptea coridoarele nu pareau foarte primitoare erau reci si evident nu mai era nimeni inafara de fantome.
Eram atenta la orice miscare pe care o faceam pentru a nu face zgomot. Nu-mi doream sa ma intalnesc cu vreun profesor, cu Filch sau cu vreun cercetas care m-ar fi dat de gol.
Mergeam in liniste cand se auzi un zgomot puternic in spatele meu. M-am intors brusc si am vazut ca o armura cazuse, mai urma un zgomot si o alta armura cazu la pamanant. Sigur era cineva care ma vazuse si vroia sa ma dea de gol. Vrand sa plec de acolo cat mai repede m-am intors pe unde venisem o luasem la fuga dar in cale imi iesi nimeni altul decat Peeves. Acesta incepu sa cante sa tipe si sa darame iar armuri in speranta ca cineva ma va prinde.
"Peeves daca nu termini acum il chem pe Baron!" l-am amenintat stiind ca ii este frica de el. Acesta se facu imediat nevazut lasandu-ma in pace. Am luat-o la fuga spre camera viperinilor.
Se pare ca nu aveam noroc in acea seara. Fara sa ma uit pe unde merg am intrat direct in profesoara de Previziuni despre viitor.

[Rosalie Vivienne Alden]

Nu stiu ce mi-a venit mie sa ma plimb pe coridoare la o ora atat de tarzie. Nu puteam sa dorm si fara sa imi dau seama pasii mi s-au indreptat departe de dormitorul meu. Pur si simplu nu puteam si se pare ca nici nu voiam sa stau locului. Am oftat usor deoarece de la un timp aveam insomnii. Mi se parea ca am auzit niste pasi foarte aproape de mine insa am preferat sa ignor acel sunet care probabil ca era doar in mintea mea si am continuat sa inaintez pana la un moment dat am tresarit de la un zgomot mult mai puternic ca cel de dinainte,semana cu ceva metalic..Iar in a doua secunda o eleva se lovi de mine.
Mi-am mutat privirea catre ea si dupa roba mi-am dat seama ca e Viperina.
"Auch..Si buna!",i-am spus eu fetei politicoasa.

[Odette B. Malfoy]

Eram destul de speriata nu stiam ce sa mai zic dar cand i-am auzit vocea blanda m-am mai linistit.
"Scuzati-ma si buna seara." i-am raspuns politicos deoarece stiam ca deja eram in belele nu vroiam sa mi se mai faca observatii ca nu sunt politicoasa. Chiar daca nu-mi sta in fire sa dau asemenea raspunsuri. Nu stiam ce cauta ea pe aici pe coridoarele din pivnita.
"Cred ca am sa ma duc in dormitor acum..." i-am spus incercand sa ma retrag, dar aceasta imi puse o mana pe umar si ma ruga sa mai raman.
Am inghitit in sec banuind ce urmeaza. Profesoara ma intreba de la ce casa sunt si ce caut pe holuri atat de tarziu.
"Sunt de la Viperini si nu pot sa dorm de asta am iesit la o plimbare." i-am explicat. Ma asteptam sa ma intrbe asta deoarece era destul de intuneric si nu se vedeau insemnele de pe roba.
"O sa imi scadeti puncte?" am intrebat-o eu putin speriata.

[Rosalie Vivienne Alden]

Am privit-o pe aceasta fata care imi spuse ca este de la Viperini. La intrebarea sa am chicotit putin si i-am raspuns pe o voce blanda:
"Nu. De ce as face asta? Eu sunt de parere ca oricine are dreptul sa se plimbe pe coridoare cand doreste. De exemplu-ca mine acum-. Adevarul este ca nu puteam sa dorm, asa ca mi-am indreptat pasii..catre orice alt loc in afara de dormitorul meu si am ajuns aici.."
M-am uitat putin la fata sa speriata asa ca am mai adaugat:
"Si poti sa imi spui Rose..sau Rosalie. Nu trebuie sa imi spui doamna profesoara!"
Mi-am indreptat privirea in spatele ei si am observat doua armuri cazute pe jos si facute praf: deci de aici venea sunetul.
Cu o rotire scurta de bagheta am facut cele doua armuri sa dispara.

[Odette B. Malfoy]

M-am bucurat foarte tare ca Rose nu imi scadea puncte si nu era impotriva plimbarilor nocturne. Dupa ce facu armurile sa dispara se intoarse spre mine si ma intreba in ce an sunt.
"Anul patru" i-am raspuns. Nu stiam daca vroia sa ma insoteasca in continuare sau daca acum vroia sa se duca inapoi in dormitorul ei dar eu stiam sigur ce vroiam sa fac si asta era sa ma plimb in continuare. Preferam sa ma plimb singura dar daca ea ar vrea sa ma insoteasca nu m-as impotrivi chiar deloc. Eu care nu eram o fire prea sociabila si prietenoasa Rosalie mi se parea o profa chiar de treaba.
"Si... acum ce facem?" am intrebat-o repede pentru ca vroiam sa-mi continui plimbarea, cu sau fara ea.

[Rosalie Vivienne Alden]

Am chicotit usor observand privirea Viperinei. Era clar ca ea nu avea de gand sa se indrepte spre dormitorul ei acum-doar de aceea iesise de acolo,pentru a se plimba linistita , iar eu nu aveam dreptul sa o privez de la asa ceva. Pana la urma si eu iesisem din dormitorul Adultilor pentru a face o scurta sau lunga plimbare prin castel si am ajuns fara sa constientizez exact in coridorul Viperinilor. Auzindu-i intrebarea mi-am indreptat privirea spre ea si i-am spus pe o voce calda:
"Daca nu te deranjeaza,mi-ar placea sa imi continui plimbarea..Daca vrei , putem sa ne plimbam amandoua."
Nu stiam ce raspuns imi va da,avand in vedere ca ea ma considera in acest moment probabil doar o profesoara bagacioasa.

"Deci?",am intrebat eu pe aceasi voce de mai devreme,de aceasta data chiar asteptand un raspuns cat mai onest posibil.

[Odette B. Malfoy]

Am ramas putin surprinsa ca Rose ma ruga sa o insotesc. Am ramas putin pe ganduri, daca sa accept sau nu. Nu puneam nimic la cale deci m-am gandit 'De ce nu??' Putina companie nu strica.

"Sigur." i-am spus zambind. Rose imi zambi si ea si incepu sa mearga mai departe. Am pornit si eu repede dupa ea, gandindu-ma la diverse lucruri.
Mergeam de cateva minute bune cand am auzit un zgomot ca de pasi, si ceva rece care trecu pe langa mine. Am tresarit intorcandu-ma brusc si uitandu-ma in spate. Am ridicat bagheta cercetand coridorul care se intindea in spatele meu. Rose se uita la mine de parca as fi fost nebuna. Poate chiar eram. Profesoara ma intreba ingrijorata daca sunt bine.
"Da... mi s-a parut ca era ceva.... Nu conteaza mai bine mergem mai departe." am zis cu o voce nelinistita.
Am inceput iar sa merg. Faceam pasi mici, nesiguri, eram atenta la tot ce era in jurul meu. Mergeam incet pe langa un perete rece, cand am avut iar acea senzatie ciudata. De data aceasta m-am intors mai incet spre perete luminandu-l cu bagheta. Am inghitit in sec cand am vazut ca pe perete era o urma de sange in forma de mana. Oare Rose o vedea sau chiar eram nebuna.
"Rose! Uite!" am strigat-o intr-o soapta, dar aceasta nu se inatoarse.
"Rose tu vezi chestia asta de pe perete?" am intrebat-o cu o voce subtire.
Ma simteam de parca mai aveam putin si vomitam. Vazand ca Rose nu se intoarse m-am intors eu. Aceasta nu se intoarse pentru ca era atenta la altceva: tot urme de sange care erau lasate pe podea, iar in locul in care se terminau aparu o silueta neagra.

[Rosalie Vivienne Alden]

Mda..asta tot incercam sa rostesc,dar nu reuseam. Cuvintele parca imi tot inghetau exact cand incercam sa spun ceva,iar acest lucru ma facea sa ma simt din ce in ce mai nelinistita. Ma intrebam oare cand avea de gand Lily sa-si intoarca fata catre mine,fiindca nici acum nu reuseam sa vorbesc. Am privit in jos- si urmele de sange nu dispareau,am privit in fata mea si o silueta fugara-neagra,ca de mormant statea nemiscata la doar cativa metri de mine si de Lily. Am inghitit in sec apoi am intrebat-o pe un ton serios,dar alert:
"Da..Dar tu vezi ce vad si eu?"
Privirea se indrepta de pe podea,la acea umbra..dar totusi..nu stiam daca o vede sau nu.
"Lily?",am intrebat eu asteptand nerabdatoare un raspuns fiindca aveam 'vaga' impresie ca acea silueta incepu sa rada isteric...

[Odette B. Malfoy]

"Da vad." am zis pe un ton serios. Acea umbra sau orice ar fi incepu sa rada isteric. O puteam auzi si o puteam vedea desi imi doream sa nu fi putut. Am tras aer in piept, facand doi pasi inainte. Umbra incepu sa rada si mai tare.
"Cine esti? Sau ce esti?" am intrebat gandindu-ma ca daca radea putea sa si vorbeasca.
"Nu conteaza." spuse umbra cu o voce care ma facea sa imi doresc sa nu o fi auzit vreodata.
M-am intors spre Rose sa vad daca mai este acolo pentru ca nu ii mai simteam prezenta. Defapt nu mai simteam nimic inafara de starea pe care mi-o impunea acea umbra. Ma simteam de parca as fi fost atacata de un Dementor, de parca nu ar mai fi existat fericire, dar imi era si foarte rau simteam ca mai am putin si lesin.
"Sa stii ca nu imi este frica de tine." am spus cu vocea tremuranda.
"Serios?" intreba umra apropiindu-se de mine. Am inceput sa tusesc simtindu-i mirosul de sange si de mucegai.
"Da serios!" am spus incercand sa-l lovesc peste fata, dar cand mana mea ii atinse locul in care ar trebui sa ii fie fata parca se lovise de mii se ace si varfuri de cutite. Mi-am luat mana dreapta in cea stanga injurand si uitandu-ma la intepaturile adanci.
"Ce naiba esti!?" am tipat intorcandu-ma spre Rose sa vad daca mai este in picioare.
"Ti-am mai spus o data ca nu conteaza."
Rose intreba ce vrea de la noi.
"Nimic." spuse acesta simplu.
"Crucio!" am strigat catre umbra facand-o sa se prabuseasca la pamant.
"Nu te cred!" i-am spus zambind.

[Rosalie Vivienne Alden]

Am privit-o pe Lily,care statea langa mine nedumerita,de altfel la fel ca mine. Nu puteam sa imi dau seama ce este acel..lucru,acea umbra infricosatoare. Desi semana foarte mult si tindeam sa cred ca este un Dementor nu era asa,mi-am dat seama de asta in momentul in care Viperina il ataca cu blestemul de neiertat- Crucio. Un Dementor poate fi doborat de o singura vraja,speciala pentru a ii distruge,nu putea fi afectat de unul dintre cele trei blesteme si daca ma gandesc mai bine...de orice alt blestem.
"Lily,va trebui sa aflam cat mai multe despre el! Acum!' ,i-am trimis eu un gand fetei care statea langa mine. Stiam ca mintea sa putea percepe vorbele mele,sau cel putin asa speram...
Asteptam o confirmare sau negara din partea ei pentru a fi sigura de asta,in timp ce ma uitam la umbra acea imensa,oribila.