The Last Night

[Violet Wilson]

Si la randul sau traia din sperante cateodata; dar prefera sa dea piept cu realitatea. Poate asa era mai bine. Lasa visele pentru noptile in care incerca sa se odihneasca.
"-E ceva ce nu te'am intrebat niciodata" murmura Bell.
Meredith isi ridica privirile spre ea; chiar era curioasa de ce avea sa o intrebe.
"-Tu dormi noaptea?" sopti Bell.
Fata incepu sa rada.
"-Nu suntem in Twilight, Bells" chicoti ea.
"-Doar intrebam si eu" replica cercetasa.
"-Dorm..si inca ce mult" spuse Meredith, cu o voce amuzata.

[Bell Evans]

Nu stiuse de ce intrebase tocmai un asemenea lucru; discutiile dintre cele doua nu ajungeau niciodata la latura vampirica a lui Meredith. Iar Bell chiar avea unele curiozitati.
"-Mai ai si alte intrebari?" murmura Mer, usor amuzata.
Bell rosi, plecandu'si privirile.
"-Nu vreau sa te fac sa te simti prost" marturisi ea.
"-Dar nu ma simt prost, stai linistita" chicoti Mer.
Cercetasa zambi; era atat de usor sa fi in preajma unei fete ca Meredith.
"-Ai incercat vreodata sangele uman?" sopti Bell, cu o urma de regret in voce.
Poate ca de data asta chiar intrecuse masura..

[Violet Wilson]

Fu putin stanjenita; se gandi sa o minta pe Bell, dar stia ca nu avea sa rezolve nimic cu asta.
"-S'a intamplat..doar o data" sopti ea.
Bell ramase putin socata.
"-Nu te asteptai la asta, nu?!" intreba Mer.
"-Sincer..nu" chicoti Bell.
Nu vedea scopul acelui chicotit..
"-Si a murit respectiva?!" sopti Bell.
"-Era barbat" mormai Mer.
"-Scuze" replica Bell.
Tacu pret de cateva minute, dupa care incepu sa povesteasca intamplarea din acea noapte cu luna noua..

[Bell Evans]

Pe masura ce asculta spusele verisoarei sale, Bell incepea sa se teama din ce in ce mai mult; era o creatura foarte puternica..iar atunci cand setea punea stapanire pe ea, nimeni nu putea sa o mai controleze.
"-Stiu ca par infricosatoare.." ofta Mer.
"-Continua..e in regula" ofta Bell.
"-Eram in Hogsmeade..la cateva zile dupa ce m'am transformat..iar acel barbat aparuse asa, din senin, langa mine, intrebandu'ma daca m'am ratacit" recunoscu Meredith.
Bell clatina usor din cap.
"-Nu m'am putut stapani" replica Mer.
"-Si l'ai atacat, asa? Pur si simplu?!" intreba cercetasa.
Meredith dadu din cap in semn de "da".
"-Insa nu l'am omorat..am gasit puterea si m'am oprit" remarca Mer.
"-Cred ca ti'a fost foarte greu" sopti Bell.
"-Nici nu poti sa iti imaginezi" ofta Meredith, cu gandurile indepartate.

[Violet Wilson]

Rememora acele clipe, oftand incetisor. Nu isi putea inchipui cum ar putea sa se ierte pentru asa ceva..saracul om..
"-Sincer, nu are rost sa te mai consumi pentru asta" sopti Bell.
Ea nu stia cum e sa fi in situatia sa.
"-Nu pot sa nu ma gandesc" mormai Meredith.
"-Dar nu poti schimba chestia aia" insista Bell.
Meredith tacu.
"-..oricat ti'ai dori" continua cercetasa, cu o urma de regret in voce.
"-Si atunci? Ce sa fac?!" mormai Mer.
"-Sa iti vezi de viata ta.." propuse Bell.
"-Tu vorbesti?!" ii reprosa Mer, cu o privire rece.

[Bell Evans]

O privi usor incurcata; ce vroia sa spuna.
"-Stii prea bine la ce m'am referit" murmura fata.
"-Ok..chiar nu stiu" remarca cercetasa, dezorientata.
"-Toata treaba cu moartea lui Hayden? Iti pare cunoscuta?!" intreba Meredith.
Bell simti cum sangele ii ingheata in vene.
"-Nu era nevoie" sopti ea, ridicandu'se.
Se chinuia de fiecare data sa lase in urma acele amintiri; doar ca nu reusea, mai ales atunci cand cineva era atat de dragut incat sa i le aminteasca, de fiecare data cand se simtea mai vulnerabila.
"-Scuze" sopti verisoara sa, brusc aparuta in spatele ei.
"-Mda, bine" mormai Bell, privind lacul.
Chiar vroia sa fie singura, cu durerea sa.

[Violet Wilson]

E si gura ei mare; stia cat rau putuse sa provoace cu acele cateva cuvinte..stia ca unele vorbe dor mai mult decat o palma. Iar ea tocmai asta facuse..o ranise pe Bell intr'atat incat ii rascumparase exact invers toate lucrurile pe care aceasta le facuse pentru ea.
"-Imi pare rau" sopti fata.
Stia ca nu poate repara nimic.
"-Stiu" ofta Bell.
Ii vazu chipul brazdat de lacrimi si ofta.
"-Chiar imi pare rau" murmura ea, insistand.
Nu aveau niciun efect acele cuvinte; dar totusi, mai bine decat nimic.

[Bell Evans]

Stia ca vorbele spuse la nervi nu trebuiau luate in seama; dar nu putea sa nu se lasa cuprinsa de amintiri. Se intoarse spre Meredith si zambi.
"-E in regula" spuse ea.
Fata paru ca delibereaza.
"-Sincer..chiar nu am vrut sa spun ce am spus" murmura ea.
"-Stiu..gata, termina" chicoti Bell.
Isi sterse ultimele urme de lacrimi.
"-Se mai intampla" murmura ea.
"-Da..dar nu trebuia sa aduc in discutie asta" ofta Mer.
"-Nici eu nu trebuia sa deschid subiectul" replica Bell.
"-Deci suntem chit" sopti Mer.
"-Exact" remarca cercetasa, cu un mic zambet.

[Violet Wilson]

Atmosfera se detensiona.
"-Ok..chiar imi pare rau" sfarsi Meredith.
Bell isi dadu ochii peste cap, iritata.
"-Ti'am zis sa termini" mormai ea.
"-Bine..poate ar trebui sa ne intoarcem" ofta Mer.
"-Nu..mai stam putin" sopti Bell.
Privea lumina palida ce se cernea din rafalele lunii, in trepte cristaline spre suprafata unduitoare a lacului; era un peisaj de nedescris.
"-Ador primavara" murmura ea, cu un zambet.
"-Dap..mult mai buna decat iarna" replica Meredith.

[Bell Evans]

Nu vroia sa plece; pur si simplu adora locul acela. Lacul era perfect, mai ales in anotimpul cald. Primavara sosise, lasandu'si valul de arome blande pe deasupra Hogwarts'ului. Castelul era plin de viata in acest anotimp, scapand de monotonia iernii. Era cel mai frumos peisaj.
"-Sigur nu vrei sa plecam?" insista Mer.
Bell clatina incet din cap.
"-Nu..inca putin" chicoti ea.
"-Da..dar se face frig" ofta Meredith.
Fata se ridica, intorcandu'se spre ea.
"-Tie nu ti'e frig niciodata" mormai Bell.
Meredith incepu sa rada.
"-Corect..dar m'am cam plictisit" marturisi ea.