Wind Chill

[Desiree Rose Goth]

Hagrid isi privi cu tristete bestiile mutante. Daca nu mi-ar fi fost atat de antipatice creaturile acelea, chiar mi-ar fi fost mila pentru el.

-Charlie Weasley a fost de acord sa adopti dragonul? am intrebat, neincrezatoare.
Uriasul se inrosi. Din nou. Iar asta nu era un semn bun, mai mult ca sigur.
-Hagrid, repeta Bell, ce-ai facut de data asta?
Evident, cauta o minciuna. Mai intai se facu rosu, pe urma violet si , intr-un final, prinse o tenta verzuie. Am tatait ,nerabdatoare sa aflu versiunea lui despre ce se intampla acolo. Iti dadeai seama imediat daca inventa o poveste de capul lui : ar fi avut prea multe inflorituri pe la margini, prea multe chestii ce se gaseau de obicei in scrieri SF.
-I-am facut o promisiune lui Charlie, zise Hagrid, cu o voce ragusita. Si mi-a dat voie sa pastrez dragonul doar pana la maturitate.

[Bell Evans]

Bell inghiti in sec; pana la maturitate. Asta nu suna bine deloc. Dragonii erau cei mai irascibili si violenti in aceasta perioada a copilariei. Iar in aceasta perioada, castelul Hogwarts avea sa fie supus multor incercari. Spera doar sa supravietuiasca pana la final; si eventual sa nu fie victime colaterale.

"-Sincer, Hagrid" incepu Desiree.
Uriasul tusi puternic, evitand sa le priveasca.
"-E un pericol" continua cercetasa.
Bell incuviinta incet din cap.
"-Nu stiu de ce m'am gandit ca ma veti ajuta" mormai el.
"-Sincer, Hagrid?!" izbucni Bell.
"-Ne'am cam saturat sa iti ingrijim..micutii!" intari Dess, ironica.

Avea prea multi deja; iar dragonul ii depasea pe toti la un loc. Chiar trebuiau sa faca ceva.
"-Nu il poti pastra" murmura Bell.
Hagrid se facu ca nu aude.
"-Si nu glumesc!" mormai fata.

[Desiree Rose Goth]

Uriasul ne privi incurcat.
-De ce sa nu-l pastrez pana la maturitate?

Am pufnit. Era tipic pentru Hagrid sa aiba tulburari obsesiv compulsive care sa-l conduca pana la dementa. Iubea prea mult creaturile magice.
-Pentru ca, am marait, e suta la suta posibil sa te trezesti intr-o dimineata cu coliba arzand si cu elevii scolii mancati de micutul tau monstru.
Hagrid isi dadu dezaprobator ochii peste cap.
-Nu va face asa ceva, va asigur.
-Cei de la Minister nu vor fi de aceiasi parere, interveni Bell. Sincer, Hagrid, cati stiu oameni stiu de dragonul intretinut aici?
-Voi doua, se prefacu uriasul ganditor. Si Charlie.
-Ce perspectiva frumoasa de viitor, am murmurat ironica.

[Bell Evans]

Parea un film de ala cu prosti; trei oameni si un urias stiau de existenta unui micut, care avea sa ii devoreze in intregime in apropiatul viitor. Brusc, cercetasa simti ca nu mai vrea sa stea acolo nici macar pentru o clipa, dar privirea plina de compasiune a lui Hagrid o facu sa se enerveze si mai tare.

"-Sincer, nu stiu cum reusesti" mormai ea.
Uriasul isi apleca privirile spre ea.
"-Sa reusesc ce?!" repeta el.
"-Sa indragesti asemenea creaturi, Hagrid! Nu sunt catelusi abandonati, care erau pe cale sa fie omorati daca nu ii salvai tu" murmura Bell.
Desiree o aproba din cap, cu un zambet ironic intiparit pe chip.

Hagrid paru incurcat; cand iti spune unul ca esti prost, nu il bagi in seama. Dar cand doi iti spun acelasi lucru, ei bine, nu prea poti sa mai ignori situatia in care te aflai.
"-Deci?!" murmura cercetasa.
"-Deci ce?" repeta Hagrid.
"-Ce ai de gand sa faci cu el?" intreba Dess, nerabdatoare.
Uriasul ridica din umeri.
"-Nu spune Nu stiu!" mormai Bell, dandu'si ochii peste cap.

[Desiree Rose Goth]

-Nu spune Nu stiu! mormai Bell, dandu'si ochii peste cap.
Pe buzele uriasului parura a se forma alte cuvinte.

- Si nici Nu stiu d-astea! am adaugat ironica. Hagrid imi arunca o privire abatuta. Nu te uita asa la mine. Probabil stiai ca monstrul asta va macelari intreg castelul Hogwarts, dar l-ai adoptat si asa.
-Nu e monstru!
-Putem sa-i trimitem o bufnita lui Charlie Weasley ca sa vina sa-l ia de aici, sugera Bell .Misiune incheiata.
Hagrid facu ochii mari, in timp ce chipul ii era strabatut de mirare si furie. Probabil ca nu era de acord cu noi, dar asta-i viata.
-Eu votez pentru! am anuntat, ridicandu-mi mana. Hagrid, esti in minoritate.

[Bell Evans]

Bell ridica si ea mana, cu un ranjet victorios pe fata.
"-Imi pare rau, Hagrid" spuse ea.
Uriasul parea dezorientat; nu se astepta la asa ceva.
"-Stati asa!" mormai el, ridicand ambele maini.
"-Ai voie sa ridici doar una" mormai Dess, dandu'si o palma peste frunte.

Uriasul parea sa gandeasca intens.
"-Dar pentru el cine voteaza?" intreba aceasta, aratand spre puiul de dragon.
Cercetasele schimbara rapid cateva priviri, dupa care se intoarsera spre Hagrid.
"-El nu voteaza" murmura Bell.
"-Pai cum? Nu se poate asa ceva" remarca Hagrid.
"-Ei bine, uite ca se poate. Doi la unu si happy ending! Toata lumea e fericita, iar castelul scapa de parjol!" replica Desiree, ironica.

Hagrid le arunca o privire plina de ura; probabil le considera niste fiinte fara suflet.
"-Adevarul e ca nu ma asteptam la asa ceva din partea voastra" spuse el.
Desiree pufni.
"-Sincer, noi ne asteptam la tine sa adopti un alt micut" remarca ea.
"-Dar e prea periculos" intari Bell, cu un zambet vinovat.

[Desiree Rose Goth]

-Nu e periculos, spuse Hagrid, ferm convins de cuvintele sale. Cel putin, nu pana la maturitate.

M-am uitat in jur; nu am putut sa nu remarc ca incaperea era partial arsa din cauza dragonului.
-Mda, sigur nu e periculos.
-Hagrid, noi o sa-i scriem lui Charlie, spuse Bell hotarata. E pentru binele tau.. si pentru binele micutului.
Pe fata lui Hagrid aparu un ranjet de toata frumusetea. Parea vag amuzat de ceva anume.
-Care e gluma? am intrebat, derutata. Vrei sa te trimitem si pe tine pachet cu dragonul?
-Nu, zise uriasul repede. Ma intrebam doar cum veti face rost de adresa lui Charlie. In conditiile in care lucreaza, nu stii niciodata pe unde umbla..

[Bell Evans]

Bell cazu pe handuri; intr'un fel, era o problema destul de mare. Iar blestemul Imperio! nu functiona in cazul uriasilor. Totusi, aveau sa rezolve cumva micuta problema. Puteau cauta prin castel. Charlie lucra in Romania, deci cu siguranta bufnita avea sa'l gaseasca pe undeva. Bufnita..

"-Stati asa" murmura Bell.
Desiree ii arunca o privire incurcata.
"-Deci?" intreba Hagrid, victorios.
"-Nu te bucura asa repede" mormai fata. "Bufnitele nu au nevoie de o adresa precisa; Charlie lucreaza in Romania, intr'un Sanctuar. Deci practic ar trebui sa fie acolo. Sunt sigura ca Eowyn il va gasi" continua cercetasa.
Dess zambi.
"-Genial" remarca ea, cu un zambet triumfator.

Hagrid paru incurcat.
"-Sau, daca vrei, ne dai tu adresa exacta, ca sa nu ne mai incurcam asa" propuse Desiree.
Uriasul ii arunca o privire frustrata.
"-Niciodata!" sopti el.
"-Hagrid, e pentru binele tuturor" murmura Bell.
"-Nu ma lua tu cu binele majoritatii!" striga uriasul, enervat.

[Desiree Rose Goth]

- Ce, nu-ti place adevarul, Hagrid? am intrebat, ranjind. Credeam ca stii ce se intampla daca adopti un dragon..
Uriasul se stramba. Din nou. Intr-un fel, chiar imi parea rau pentru el. Stiam cum reactiona cand ii era luat animalul iubit.
-Hagrid, insisita Bell, gandeste-te.. ti-ai putea vizita micutul in Romania. Asa ar fi mai bine pentru toti. Acolo ar avea conditii mai bune..

-Nu, o intrerupse Hagrid. Parea stresat. Nu vreau sa-l trimit inapoi acolo.. cine s-ar ingriji de el?
De parca n-ar fi acolo o mana intreaga de oameni sa se ingrijeasca de el.
-... sincer, fetelor, voi vi-l imaginati stand singur, acolo?
Da. Sigur ca da.

[Bell Evans]

Devenea enervant deja; grija obsesiva a lui Hagrid ii storcea pana si ultima picatura de rabdare ce ii ramasese. Nu avea idee de cat avea sa le ia pana il vor convinge ca e mai bine sa trimita dragonul - sau mai bine spus, sa se descotoroseasca de el - dar stiau ca nu vor renunta. Nu cu riscul sa se trezeasca intr'o buna dimineata cu flacari in propriul dormitor. Si riscul asta era destul de mare.

Bell incerca sa o ia pe alta parte.
"-Gandeste'te..ar fi impreuna cu celalalt dragon" spuse ea.
Hagrid facu ochii mari.
"-Cu celalalt puiut al meu" icni el.
Desiree isi dadu o palma peste frunte, oftand exasperata.
"-Da, Hagrid; si ar sta impreuna, incendiind imprejurimile pana la adanci batraneti" mormai ea.

Cercetasa incepu sa rada.
"-Ei? Nu ti se pare o idee geniala?!" sopti ea.
Desiree zambi; era un mijloc de santaj perfect.
"-Sincer..nu stiu ce sa zic" ofta uriasul.
"-Iti zicem noi ce sa zici!" remarca Dess.
"-Doar spune da..si noi ii scriem lui Charlie!" se oferi Bell