Ganduri

[Ema Snow]

" - Nu chiar. Dar stai linistita. Vom disparea din lume asta intr-o ora." spuse barbatul, inca razand usor.
" - Dar de ce m-ai adus aici pentru o ora? Ce poti face inr-o afurisita de ora?!"
" - Ohoho... Multe! Cartea va ramane la tine, Snow. Definitiv"
M-am incruntat. Ce vroia sa fac aici? Ce se astepta sa e intample? M-am intors spre Lily, moment in care George ma trase spre fereastra.
Inima mi-a stat in loc in timp ce spatele mi se arcuia deasupra marginii. Ma asteptam sa cad, dar nu a fost asa. El ma tinea strans de roba.
" - Priveste" ordona.
Si am privit, facand ochii mari cand scutul ruginit atarna pe peretele exterior, deasupra ferestrei. M-a tras inapoi.
" - Scutul. Pentru aia sunteti aici"
" - Pentru un scut ruginit. Nu esti sanatos!"
M-am retras spre perete, cu ochii fixati pe George, aranjandu-mi gulerul.

[Odette B. Malfoy]

Stateam si ma gandeam la cat de aiurea deveneau toate lucrurile. Trebuia sa stau acolo o ora sa ma uit la Ema si George care dadea semne ca e cu sanatatea mintala la pamant, cum admira un scut ruginit absolut nefolositor.
"Pff! Un Scut! Un amarat de scut ruginit! Ce poti face cu el? E absolut nefolositor!" am zis eu nervoasa.
"Nu este chiar nefolositor." spuse George.
Mi-am dat ochii peste cap gandindu-ma ce naiba cautam eu acolo. M-am asezat pe jos sprijinindu-ma de perete.
"Ce faci!?" intreba George uimit.
"Astept sa terminati cu holbatul la chestia aia sau sa o dati jos mai repede." i-am zis incercand sa ma calmez
"Dar vom avea nevoie de ajutorul tau." incerca Ema cu o voce blanda, sa ma convinga.
Nu vroiam sa-i ajut la nimic. 'Nu este treaba mea sa-i ajut sa gaseasca si sa distruga Horcruxuri....' am gandit eu dandu-mi imediat seama ce era cu acel scut.
"Este un Horcrux!" am exclamat.
George puse o fata de parca ar fi zis "in sfarsit" iar Ema inca se uita spre fereastra gandindu-se cum sa dea scutul jos de acolo, de pe acel perete de deasupra ferestrei.
"Si acum ca ai aflat ce este... vrei sa ne ajuti?" intreba George calm.
"Nu eu nu particip la uciderea unui devorator." am spus regretand imediat pentru ca din cuvintele mele se cam intelegea ca si eu sunt o devoratoare a mortii.

[Ema Snow]

Am facut ochii mari sesizand nota din glasul viperinei. Era doar dorinta de a pastra un om in viata? Si atunci de ce folosise termenul de Devorator?
Ideile se legau, iar eu gandeam repede. Am zambit in sinea mea si m-am uitat spre ea cu ochi blanzi.
'Nu conteaza' mi-ar fi placut sa-i spun, dar nu stiam daca George stia ca Lily este un Devorator.
" - Si zici ca fara baghete...?"
" - Absolut" ingana el solemn. " Catara-te"
" - Poftim?"
Ma impinse iar spre fereastra.
" - Esti nebun! Sunt intr-o pijama pentru numele lui Dumnezeu!"
George isi indrepta galant spatele si ma ajuta sa-mi dau roba jos. Apoi imi lasa loc sa ma catar pe fereastra. 'E o nebunie!' am protestat in minte, inghetata de marginea geamului.

[Odette B. Malfoy]

Ma simteam cam prost ca-mi dezvaluisem adevarata identitate. Ma uitam uimita la Ema cand vedeam cu cata caldura ma priveste. Imi parea foarte rau pentru ca nu puteam sa o ajut.
Ma uitam la George care parea putin cam furios, apoi la Ema care statea pe marginea ferestrei.
In mine se dadea o lupta apriga, as fi vrut sa o ajut pe Ema cu toata inima dar nici nu vroiam sa-mi tradez colegii.
'O voi ruga sa nu spuna nimic. Dar oare isi va tine promisiunea?' m-am intrebat in gand. Orice ar fi trebuia sa o ajut simteam ca ii eram datoare.
"Stai! Ema o fac eu. Da-te jos."
Aceasta incepu sa protesteze iar George ne aminti:
"Ai doar o ora domnisoara Snow vrei sa o folosesti certandu-te cu ea?"
"George are dreptate te rog lasa-ma pe mine." am zis urcandu-ma pe marginea ferestrei.

[Ema Snow]

" - Sunt chiar la baza. Ma voi asigura ca totul este sigur" i-am soptit, desi l-am vazut pe George cu coada ochiului cum isi da ochii peste cap.
Ma simteam prost. Daca era ceva, nu as fi avut vreun regret prea mare sa patesc ceva. Dar daca Lily patea ceva... Macar ma puteam asigura ca George va sta la distanta, pentru orice eventualitate.
I-am facut semn sa se dea in spate.
" - Doar nu crezi ca.."
" - Avem doar o ora" i-am spus rece. " Doar nu vrei sa pierdem vremea certandu-ne"
Zambi stramb si se lipi de perete, cu mainile la vedere. Puteam vedea acum semnul intunecat de pe bratul sau, iar asta ma facu mai vigilenta.

[Odette B. Malfoy]

Eram putin speriata. Eu aveam teama de inaltimi dar, trebuia sa fac asta. Ma simteam obligata. Mi-am pus mainile pe pe perete iar semnul intunecat se putea vedea foarte bine.
Imediat ce mi-am dat seama ca se vede asa de bine am vazut ca Ema si George abordara niste figuri vigilente.
"Aproape l-am luat." am zis gafaind intinzand o mana dupa scut.
Am intins incet mana stanga apoi am lasat-o repede pentru ca semnul incepuse sa ma arda.
M-am dat jos de pe pervaz, tinandu-ma de mana stanga.
Ema ma intreba daca sunt bine.
"Da." i-am spus cand durerea se mai domoli.
Pielea din jurul semnului era rosie iar semnul foarte accentuat. Ema si George se uitau putin mirati la mine.
"Daca e prea greu pentru tine sa dai un scut jos de pe un perete n-ai decat sa pleci iti dau voie." spuse George pe un ton batjocoritor.
M-am uitat urat la el urcandu-ma pe pervaz luand scutul cat de repede posibil.
Mare greseala am facut in momentul in care m-am dat jos de pe pervaz cu scutul in mana. Mana incepu sa imi arda atat de tare incat am aruncat scutul cazand in genunchi incepand sa tip de durere.
Imploram iertare dar degeaba oricum eram sigura ca daca Lordul Intunecat nu va veni acolo sa ma omoare sau sa ma tortureze nu venea pentru ca vroia sa se gandeasca la o moarte cat mai crunta.

[Ema Snow]

Am ingenuncheat langa ea, fluturandu-mi mainile neputincioasa.
Privirea aluneca spre scut, spre Lily, din nou spre scut, iar spre Lily...
" - Oh, Doamne... Ce am facut?" am murmurat.
" - Ar trebui sa nu te gandesti la asta, Snow. O poti lasa in pace. Nu se moare din asta" vorbi calm George.
Mainile mi s-au strans in pumni, iar privirea destinata lui era furioasa. Am sarit in picioare, umflandu-mi pieptul si incercand sa-l domin, desi era cu doua capete mai mare decat mine.
" - A, da? Si cu sentimentele cum ramane? Gandurile negre? Neputinta? Panica? Speranta si moartea?" i-am strigat in fata.
" - Sentimente" ma imita pe un ton dezgustat. " Astea sunt simple trairi. Nimic fizic" continua George.
" - Aceste simple ti sunt pe putin jumatate din ceea ce reprezentam in lume. Nu suntem bucati de muschi puse pe oase. Nu functionam precum copacii... Suntem oameni din cauza..."
Mana lui se infipse cu putere in jurul gatului meu. Nu era ceva omorator, dar era cu siguranta incomod. In doar cateva secunde, simtam cum respiratia-mi devine mai accentuata, plamanii mei incercand sa ia cat mai mult aer.
" - Nu ma dadaciiiiii!" accentua el in soapta si-mi dadu drumul.

[Odette B. Malfoy]

"George...." am incercat eu sa spun, cand durerea din mana stanga se mai domoli.
"Ce?" ma intreba acesta pe un ton dispretuitor.
Ma enerva atat de tare atitudinea sa si vroiam foarte mult sa vad cum pica de la acea fereastra nenorocita.
"Vin-o aici. Te rog." am zis incepand sa plang. 'Ce bine joc teatru.' mi-am spus in gand uitandu-ma la el cu ura in timp ce se apropia de mine.
"Te urasc." am strigat ridicandu-ma si dandu-i un pumn in stomac.
Ema se uita urat la mine si ma intreba de ce facusem asta.
"Ca sa ma simt mai bine." am zis uitandu-ma la mana stanga.
Mi-am intreptat apoi privirile spre scut.
"Ai idee cum il distrugem?" im intrebat uitandu-ma urat la scut.

[Ema Snow]

" - Ca sa ma simt mai bine"
Mi-am retinut cu greu zambetu si am ridicat din umeri.
" - A! E ok atunci. Si hmm... Nu prea stiu cum l-am putea distruge... Dar merita sa incercam. Mi-as puta lua bagheta acum?" am intrebat spre George, cu o nota de nerabdare furiosa.
" - Nu aveti voie sa le folositi aici."
Isi dadu ochii peste cap si pocni din degete.
Bezna se lasa peste noi, iar eu am stans cu putere scutul si mana lui Lily. Iar apoi, m-am trezit pe scarile de unde plecaseram la Hogwarts.
" - Mai sa fie!" am exclamat, in timp ce George ne arunca baghetele.
" - Ati putea sa spuneti multumesc..." bolborosi el.
" - Multumesc!" i-am raspuns rece.
Dar astea erau datorita lui. Numai asa am gasit un alt horcrux.
" - Serios vorbind, multumesc!"
Vocea mi se inmuiase, iar eu l-am privit cum dispare in umbra coridorului.
" - Te simti mai bine, Lily?"

[Odette B. Malfoy]

"Da... asa cred...." am zis uitandu-ma urat inspre mana stanga. L-am privit pe George care disparu in umbra coridorului.
"Tu te simti bine?" am intrebat-o pentru ca nu puteam sa vad nimic pe fata ei. Ema imi spuse ca e bine mai ales ca a gasit un alt Horcrux dar se gandea cum sa il distruga. Statea cu bagheta indreptata spre el gandindu-se la un blestem potrivit. Si eu ma gandeam la ceva care ar putea sa distruga horcruxul dar nu imi venea nimic in mine in afara de veninul de basilisc.
"Stii, Ema eu nu cred ca va merge cu o simpla vraja." am zis oftand usor facand cativa pasi pe langa scut.

'Gandeste-te!' mi-am spus in gand incepand sa ma enervez.
"N-am nici o idee." am izbucnit dand cu piciorul in scut si facand galagie.
Ema imi spuse ca as putea sa ma calmez ca sa nu trezesc pe cineva dar pur si simplu imi era imposibil. Cum puteam sa ma calmez in acel moment. Am tras aer in piept si am inceput iar sa ma gandesc.
"Stii ce? Chiar sper sa te descurici sa-l distrugi singura." am zis nervoasa desi nu imi dadeam seama ce imi cauza acea stare. Nu eram nervoasa doar pentru ca nu stiam cum am putea distruge acel horcrux.