Nightfall

[Odette B. Malfoy]

Am auzit-o in mintea mea pe Rose care imi spuse ca trebuie sa aflam tot despre chestia aia cat mai repede.
"Vreau sa terminam totul cat mai curand asa ca ne spui te rog ce esti?" l-am intrebat cu o voce rece.
"Sunt cineva de care ar trebui sa va temeti. Va cunosc pe amandoua, va stiu toate secretele. Mai ales pe ale tale Lily." spuse acesta zambind batjocoritor.
Imi inghetase inima cand auzisem ca imi stie absolut toate secretele.
"Toate? Si pe ale lui Rose?" am intrebat cu o voce mica. Umbra dadu din cap in semn de da si se uita insistent la mana mea stanga. Am facut preventiv cativa pasi inapoi de teama sa nu imi ia mana si sa-mi traga in sus maneca de la mana stanga. Ar fi scos la iveala cel mai mare secret al meu: eram o devoratoare a mortii.
Rose imi observa comportamentul care devenise mai ciudat. Ma urmarea cu mare antentie sa vada de ce incepusem sa ma comport asa dupa ce a zis umbra ca ne stie toate secretele. M-am uitat la ea cu atentie se citea si pe fata ei ingrijorarea ca umbra ar putea sa-i devlauie secretele. Mie oricum nu-mi pasa de secretele ei dar... daca ea ar fi aflat de al meu ar fi fost rau.
"De unde stii cum ne cheama?" am intrebat indiferenta.
"Stiu tot." spuse umbra chicotind.
Ma enerva felul sau de a vorbi. nu vroiam sa o mai intreb nimic vroiam ca Rose sa intervina. M-am uitat la ee cerandu-i ajutorul din priviri....

[Rosalie Vivienne Alden]

Nu am avut de gand sa actionez,nu aveam cum sa imi stie toate secretele,iar in fond nici macar nu ma temeam de asta: nu aveam de ce sa ma tem,nu am secrete care ar trebui ascunse cu orice pret,ceea ce nu as putea sa spun si despre Lily. Se pare ca nu este tocmai bine,dar oricum-orice ar avea de ascuns o inteleg. In tot acest timp am privit sfidatoare umbra. Chiar nu aveam de gand sa iau in considerare ce imi spune o fantoma. Nu era cineva cunoscut,nu avea ce sa stie despre mine-poate doar cate ceva din auzite-numele si cel mult casa la care am fost. Tot ce aveam de ascuns de unii si stiau altii erau secrete in siguranta: stiam ca acele persoana nu m-ar trada nici torturate si repet: nimic important. Am privit-o pe Lily si i-am facut un semn din cap pentru a-i arata ca totul este in regula. Umbra voia doar sa ne manipuleze pentru a afla ceva de noi,dar sub nicio forma nu stie nimic.
"Stii ceva? Eu nu ma tem de o forma,de o fantoma care umbla prin aer.. Nu ai ce sa imi faci,nu stii nimic despre mine asa ca vezi-ti de viata ta..ma rog,viata e cam mult spus!"
Am adoptat o fire de Viperina,dar nu imi pasa in acest moment. Priveam umbra fugara cu un zambet tulburator pe chip,nu aveam sa ma misc de aici-nu aveam sa ma las influentata de nimeni si nimic. Am zambit apoi scurt catre Lily: stiam ce fac.

[Odette B. Malfoy]

I-am zambit scurt lui Rose in semn de 'multumesc'. Parea ca stie foarte bine ce face si ii spuse umbrei ca nu are de unde sa stie ceva despre noi si am realizat ca are dreptate. Am facut doi pasi in fata revenind langa Rose si prinzand putin curaj am intrebat:
"Ce vrei de la noi?" vocea imi era mult mai calma decat ma asteptam.
Umbra nu spuse nimic doar se uita la noi de parca am fi fost niste nimicuri, niste lucruri carora nu ar trebui sa le dai importanta pentru nimic in lume. Mi-am intreptat iar bagheta spre ea rostind:
"Crucio." Umbra scoase un mic tipat apoi ne zambi. Aveam o presimtire foarte neplacuta cum ca aceasta juca teatru si nu putea fi atacata de acest blestem. Am inghitit in sec gandindu-ma la un mod in care as putea sa o ranesc, dar mai intai trebuia sa-i spun lui Rose ceea ce credeam.
"Sa stii ca eu nu prea cred ca simte ceva." am zis introrcandu-ma incet spre profesoara de Previziuni despre viitor. Aceasta imi spuse ca este de acord cu mine apoi ramase cu privirea atintita inainte, spre locul in care era umbra acum cateva minute. M-am uitat la Rose apoi am inceput sa cautam umbra prin intuneric.
Dupa putin timp m-am uitat la Rose vrand sa-i spun ca nu mai are rost sa cautam dar in spatele ei aparu chiar umbra soptindu-i la ureche:
"Ma cautai cumva?" intreba, zambind batjocoritor.

[Rosalie Vivienne Alden]

Ceea ce gandea Lily era complet adevarat-o umbra nu poate simti,nu poate gandi. Nu este om,dar sunt sigura ca nu este vorba nici despre o fantoma. Desi totul pare ciudat este doar ceea ce si pare ... o umbra fugara ... . Mi-am mutat privirea catre Viperina si brusc ne-am dat seama ca presupusa 'fantoma' nu mai era langa noi. Brusc mi-a venit in minte ultima idee pentru a dovedi ca de fapt nu era ceva anume: sa ii citesc gandurile. Pot sa fac asta oricand,oriunde - dar acelei 'NEfiinte' nu puteam. Deci totul era mult mai clar acum: nu era fiinta,nu era fantoma-era... Da! Asta era. Rodul imaginatiei noastre...o iluzie optica. Dar o voce rasuna in urechea mea dreapta si m-am cutremurat de-a dreptul.
Nu imi venea sa cred cum m-a luat in surprindere.
Si am rostit brusc si nervoasa:
"Da!"
Si am incercat sa il prind de gat,dar ce voiam eu de fapt sa prind? Mi-a trecut mana de parca ar fi fost prin aer,doar ca unul atat de rece incat m-am infiorat si ...NU era Dementor!

[Rosalie Vivienne Alden]

Am privit in tacere asa-zisa confruntare dintre umbra si Lily. Nu stiam ce sa ii spun sau ce sa fac,deoarece comportamentul Viperinei era destul de ciudat. Brusc,incepuse sa vorbeasca... reptomita. Rar intalnesti pe cineva care sa poata vorbi aceasta 'limba' cel putin ciudata. Am inghitit in sec gandindu-ma la singurul motiv pe care il are sa vorbeasca astfel,dar am preferat sa nu rostesc nimic momentan urmarind in continuare nelinistea lui Lily.

Ma gandeam la ceva anume,dar apoi mi-am spus ca orice secret ar avea mi-ar placea sa aud din gura ei,nu as vrea sa imi spuna acea 'umbra' care nici macar nu avea o gura!
"Lily,orice ar fi... poti sa ai incredere in mine sa imi spui. Ma poti considera prietena,daca doresti!"
Nu stiam cum va reactiona datorita faptului ca era de la 'cea mai rea casa'.,desi eu nu credeam asta.

[Odette B. Malfoy]

Eram foarte dezorientata si nu mai stiam ce sa spun de frica sa nu afle Rose ca sunt o devoratoare a mortii. Am inghitit in sec cand umbra facu cativa pasi spre mine sau mai bine zis pluti putin spre mine. Am facut cativa pasi inapoi pana cand spatele imi atinse peretele rece din piatra. Nu aveam unde sa ma duc acum unde sa fug dar umbra se opri in fata mea si incpu iar sa rada. Se juca cu mine si cu frica mea.
"Te macina faptul ca iti pot dezvalui secretul nu-i asa?" intreba creatura.
"Nu stii nimic." i-am spus printre dinti, tot in reptomita.
Am oftat apoi m-am intors spre Rose care imi spuse ca orice as avea de spus ii pot spune, secretele mele erau in siguranta cu ea si o pot considera prietena. Deja o consideram prietena dar nu eram atat de sigura ca ma va considera prietena dupa ce aveam sa-i spun cine sunt defapt.
"Spune-i Lily, spune-i cate persoane ai omorat, cate vieti nevinovate ai luat." rosti umbra facandu-ma sa tresar.
Asta era acum eram sigura ca Rose avea sa ii spuna directorului sa ma exmatriculeze sau sa ma duc la Azkaban dar spre marea mea mirare aceasta imi spuse sa stau linistita pentru ca ea nu crede nici un cuvant din ce spune umbra.
"Ar trebui sa crezi. Ar trebui sa ai bagheta pregatita sa ma ataci, sau eventual sa ma omori pentru ca nu cred ca o sa ma mai poti considra tu o prietena." am zis ridicand nervoasa maneca de la mana stanga lasand sa se vada pe antebrat Semnul Intunecat pe care il purtau toti devoratorii mortii.
"Acum crezi, Rose?" am intrebat cu o voce rece.

[Odette B. Malfoy]

Eram atenta la Rose care parea sa se gandeasca foarte tare la ceva. Era prinsa in ganduri si nu ma auzi cand abia am reusit sa rostesc 'Fereste-te' dar totusi umbra nu o atacase asa cum ma asteptam. Am tresarit puternic cand Rose spuse un "da" hotarat si incerca sa apuce umbra de gat sau mai bine zis de unde ar fi trebuit sa-i fie gatul pentru ca mana acesteia trecu exact prin acel loc. Fantoma incepu sa rada infiorator de tare de incercarea lui Rose. Ma gandeam cum am putea sa ne intelegem cu ea sau macar sa ne spuna ce era si ce vroia de la noi. Sau poate era doar o iluzie doar imaginatia noastra, dar nu putea, era altceva, ceva mult mai rau. Ma enerva si nu o mai suportam.
"Termin-o nu mai rade de noi! Ce esti?" am intrebat nervoasa dandu-mi imediat seama ca nu vorbeam asa cum trebuie.
Rose se uita mirata la mine apoi la umbra si ma intreba daca asta era secretul meu-ca puteam vorbi reptomita.
"Dar nu am zis nimic de nici un secret." am zis in asa fel incat sa inteleaga si Rose. Aceasta imi spuse ca atunci cand umbra spuse ca ne stie secretele nu prea m-am simtit in largul meu.
"Ooo dar asta nu este nici pe departe cel mai mare secret al ei." zise umbra cu satisfacite.
Am vrut sa-i spun ceva dar m-am oprit pentru ca vorbele tot in reptomita erau rostite. Pur si simplu nu mai intelegeam ce se intampla si de ce imi venea sa vorbesc asa cu umbra. Oare ne vrajea in asa fel incat sa afle totul despre noi cum aflase acest lucru despre mine. 'Macar ma intelege?' m-am intrebat in gand fiindu-mi frica sa mai zic ceva pentu a nu-mi dezvalui secretele cu adevarat importante.

[Rosalie Vivienne Alden]

Nu stiam daca Lily va baga in seamna cuvintele pe care i le-am spus,daca imi va spune ce este cu adevarat. Desi eu banuiam , nu aveam de gand sa o fortez sa imi spuna nici macar un cuvant. Daca imi este prietena isi va face ea curaj sa rosteasca acele cuvinte care probabil nu imi vor pica atat de bine. Dar pana la urma ce puteam sa fac? Eu nu judecam si nici nu judec persoanele dupa ceea ce sunt,ci dupa sufletul lor,comportamentul lor. Am asteptat putin,timp in care Lily incerca sa se indeparteze de umbra cat mai mult,dar la un moment dat aceasta o incoltise pe Viperina si rostise cateva cuvinte care pareau scoase dintr-un loc foarte indepartat,dar... Ascultam cu atentie ceea ce umbra incerca sa scoata din gatul sau inexistent.

Am inghitit in sec cand urechile mele au priceput insemnatatea lor: aveam confirmarea de care ma temeam. Iar in momentul cand Lily si-a tras maneca de la roba in sus nu mai aveam ce sa fac,totul fusese aflat,toate cartile erau puse pe masa. Am oftat adanc pregatindu-ma pentru viitorul meu discurs destul de scurtut si i-am raspuns pe o voce grava pentru a-i acoperi nervii sai:
"Lily,uite ce e. Nu am de ce sa nu te mai consider prietena. Am multi prieteni si multe prietene la Viperini,care pe deasupra mai sunt si Devoratori ai Mortii. Nu aceasta este problema mea. Desi multi Devoratori mi-au facut mie rau de-a lungul timpului nu as putea sa te urasc fiindca esti una de-a lor. Nu am acest drept si nici macar nu vreau sa fac asta. Ti-am mai spus si o mai spun: atat' timp cat eu am prieteni buni acolo,care stiu sa pretuiasca pe altii ,nu doar sa jigneasca si sa le faca rau nu am nimic impotriva. Faptul este facut,asa ca..."
Am tras aer in piept si am adaugat:
"Si tu azi mi-ai dovedit exact acelasi lucru. Deci..prietene?".

[Odette B. Malfoy]

Explodam de nervi pentru ca eram sigura ca Rose se va supara pe mine dar in schimb aceasta imi spuse ca totul este in regula si ca are multi prieteni de la Viperini printre care sunt si devoratori. M-am uitat urat la umbra apoi am auzit-o pe Rose intreband daca suntem prietene.
"Da sigur si iti multumesc pentru ca ai fost atat de calma." am zis imbratisand-o scurt. Imi revenisem, nu mai eram speriata nu mai eram nervoasa si ma simteam sigura pe mine, ma simteam pregatita sa infrunt chestia aia.
"Pana la urma ce esti si ce vrei de la noi?" am intrebat pe un ton glacial.
"Ma hranesc cu frica voastra si ma transform in cele mai mari temeri ale voastre." spuse aratarea.
Am facut un pas in fata si Rose ma urma spuand ca daca vrea doar sa se hraneasca cu frica noastra atunci poate pleca in alta parte pentru ca noua nu ne mai este frica de ea.
"Iar daca noua nu ne este frica de tine, mori." am zis zambind triumfator.
M-am uitat inspre Rose care imi zambi apoi isi intoarse privirile inspre umbra spunandu-i ca nu mai are mult de trait.
"Hai, dispari." i-am spus umbrei facandu-i cu mana si zambind batjocoritor.
Umbra spuse ceva asemanator unei injuraturi apoi se evapora si disparu la fel cum aparuse.
"De ce sunt astfel de creaturi in Hogwarts?" am intrebat indignata.

[Rosalie Vivienne Alden]

Desi ramasesem surprinsa dupa ceea ce mi-a spus Lily nu am reactionat intr-un fel rau,deoarece totusi banuisem. CAnd umbra ne spusese ce era cu adevarat am observat o sclipire de furie in ochii Viperinei. Puteam sa imi dau seama ca era dispusa sa faca orice doar ca sa o faca sa dispara, iar in acest moment ma aflam in aceasi situatie. Eram intrigata cu prezenta presupusei fatome in castel si m-am strambat la ea instinctiv fiindca imi inspira oarecum frica. Lily se pare ca avea un plan,iar din acesta facea parte si sa fim curajoase asa ca mi-am scos bagheta,desi doar din instinct, si nu i-am mai dat drumul din mana: o tineam strans penru a ii dovedi umbrei ca atat eu,cat si Devoratoarea Mortii de langa mine suntem mult mai puternice decat ea.

Am zambit si am dat aprobator din cap catre Lily , observand ca asteapta sa ii raspund,transmitandu-i ca putem sa o facem sa dispara. In cateva secunde Umbra disparu mai repede decat aparu - datorita cuvintelor Viperinei si a faptului ca nu mai imi era nici mie teama de ea.
Fata spuse ceva ce ma puse pe ganduri ,apoi pe un ton grav i-am raspuns la fel de serios cum aceasta a si intrebat mai devreme cu cateva minute:
"Pai asta este! Asa ceva nu exista in Hogwarts. Cineva a adus-o aici. A infiltrat umbra in castel. Iar acest lucru este foarte grav."
Nu m-am putut abtine sa nu imi spun parerea in ceva intr-adevar periculos.