Love is like a sin.

[Rachelle Hathaway]

Ooc:Just me and Lily B. Malfoy.

Simt cum sangele-mi pulseaza sub stratul subtire de piele,controlat de bataile ritmice ale inimii mele.Simt cum senzatia de caldura imi inunda intregul trup.Simt sentimentul de bine care îmi stapaneste respiratia.Existenţa fizica este,pentru mine,mult mai intensa si mai placuta decat cea interioara.M-am gandit cum ar fi sa nu fiu Vreau sa spun ca prezenta mea pe aceasta planeta pare sa nu schimbe cu nimic lumea.Fiinta mea pare neimportanta.Dar,stiu ca sunt oameni care ma iubesc si ma apreciaza cu adevarat.Stiu ca iubirea constituie un infinit pentru mine.Stiu ca ea ma tine vie,adica vie,nu în viata. In viata sunt pentru ca ma agat,de orice bucurie întalnita în fiecare moment.Sunt prea multe lucruri pe care le pretuiesc si de care nu as putea sa ma desprind.M-am gandit cum ar fi sa nu fiu.Dar sunt.

Tot mergand pe Aleea Nocturn si gandindu-ma la existenta mea pe aceasta lume niste tipete si urlete se auzeau in miezul noptii unde pe cerul intunecat se zarea luna stralucind.Cunosteam acele voci,imi trezeau fel si fel de amintiri cat mai ciudate am impins persoanele din fata mea auzindu-se din spatele meu fel si fel de injuraturi foarte rautacioase tot ce faceam era sa imi dau ochii peste cap si sa tip in urma.'Ma rog.'In fata mea se vedeau persoanele care se certau dar erau cu spatele la mine neputand sa le vad chipul atunci cineva ma apuca brusc si violent de mana dreapta lovindu-ma cu spatele de un zid,am inchis ochii din cauza dureri dar am zambit incepand sa rad."Asa spui tu buna prietenei tale?"am soptit eu,acesta gemu sartuandu-ma cand trecuse in jur de zece cinsprezece minute o persoana isi drese glasu zicand "Mai usor."

Erau cei mai buni prieteni ai mei,pe care doi dintre ei nu ii mai vazuse de cateva saptamanii pe Lily o vedeam in fiecare moment al zilei la Hogwarts.Blake ma ajuta sa ma scutur de praf intrebandu-ma daca m-a ranit.Chiara imi facuse cateva zgarieturi pe brat dar ma obisnuisem cu comportamenul lui mai violent."Prin ranile pe care mi le faci imi spui ce dor mi-a fost de tine draga mea?"am mormait eu incercand sa imi potolesc rasul."Dar iti place rautatea mea."zise acesta zambindu-mi putin trist ducandu-ma la locul in care se certa cu Lily si Fred.Aceasta alerga spre mine strangandu-ma puternic in brate iar Fred ma saruta pe obraz imbratisandu-ma si zicandu-mi ca se bucura sa ma vada aici."De ce va certati?"am murmurat eu cu capul in pamant."O ruda de-a lui Blake a murit azi."zise Fred suparat oftand si luand-o pe Lily de mana care avea lacrimi in ochii dar nu le lasa sa curga pe obraji sai."Poftim?"am tipat socata observand fetele persoanelor din jurul meu atintindu-ma cu privirea.

[Odette B. Malfoy]

Ma certam cu Blake foarte rau de dimineata. Murise o persoana foarte importanta pentru el, si pentru mine era importanta si eram foarte trista ca murise. Adevarul era altul desi regretam enorm sa-l vad pe Blake asa si pe John unchiul sau, mort eu fusesem cea care il omorase. Da, eu, cine ar fi crezut? Eram intr-o misiune luptam impreuna cu Fred si John cand un blestem fatal in loc sa loveasca un Auror il lovi pe unchiul lui Blake. Acesta stia ca eu aveam cateva informatii despre moartea sa si vroia sa afle cine o facuse pentru a se razbuna, bineinteles.
In timp ce tipam unul la altul fara sa se inteleaga ceva Tamara isi facu aparitia pe alee. Dupa ce Fred ii dadu vestea Tamarei aceasta se uita socata la fiecare in parte. Ochii mi se umpleau de lacirmi dar nu vroiam sa le dau drumul pe obrajii mei albi, pe care se reflecatu problemele avute in ultimul timp.
"Cand il gasesc pe cel care l-a omorat ma voi asigura ca va avea o moarte foarte grea." spuse Blake la un moment dat uitandu-se la mine vrand sa ma provoace-stia ca imi placea razbunarea.
Am inghitit in sec apoi mi-am ascuns fata la pieptul lui Fred. Tamara si Blake se uitau la noi mirati de comportamentul meu.
"Te rog, Blake, Lily este foarte tulburata acum." spuse Fred calm mangaindu-ma pe cap.
El stia ca eu am fost si era singurul care o stia.
"Trebuie sa-i spun, nu are rost sa-i ascund chestia asta, stiu ca dupa nimic nu va mai fi la fel intre noi dar tot trebuie sa afle."i-am zis eu lui Fred in reptomita.
"Ai dreptate."raspunse acesta.
"Blake daca chiar vrei sa stii iti voi spune dar trebuie sa stii ca eu tin enorm la tine si la unchiul tau imi era foarte apropiat. Nu am vrut sa se intample asta a fost un accident ma luptam impreuna cu Fred si John cu un auror, il inconjurasem si cand..." am inceput eu cu vocea temuranda dar Blake ma intrerupse:
"Tu ai fost!" striga acesta apoi ma ataca, cu vraja 'Stupefy' izbindu-ma de un zid.
"Nenorocito, cum ai putut!?" intreba acesta nervos inaintand spre mine.
M-am ridicat repede de langa zid. Imi muscasem limba destul de rau si simteam cu gura mi se umplea de sange. Mi-am scuturat roba care se umpluse de praf apoi am scuipat sangele la picioarele lui Blake.
"A fost un accident cand am vrut sa omor aurorul acesta s-a ferit pur si simplu si blestemul l-a lovit pe John." am zis scuipand iar sange. Mi-am scos bagheta doar pentru aparare pentru ca nu vroiam sa-l atac pe Blake in nici un fel.
In timp ce acesta ma ataca si eu incercam sa ii explic un firisor de sange se prelingea pe barbia mea iar Fred si Tamara ne priveau nestiind cum sa reactioneze.
Blake ma mai ataca odata prinzandu-ma cu garda jos si ma tranti la pamant apoi disparu in intuneric.
M-am asezat in genunchi incepand sa plang gandindu-ma la ce as putea sa fac.

[Rachelle Hathaway]

Dar, dupa, o iau de la capat cu mai mult curaj. Partea aceasta din emotiile mele se numara printre cele mai ciudate.Rutina nu este pentru mine ceva negativ . Faptul ca nu ies in evidenta prin ce fac este un lucru frumos. Numai cine se uita adanc în mine,poate vedea acel ceva special pe care îl posed.Nu am vrut sa spun ca m-am plictisit sa fac aceleasi lucruri. Daca as încerca ceva nou,nimic nu ar mai fi la fel.As deraia de pe propriul meu drum.Eu sunt ceea ce sunt pentru ca ador anostitatea,monotonia si realitatea.Stiu ca este greu sa ma întelegeti,dar de ce existenta mea v-ar afecta cu ceva?Doar si voi existati,nu?

Cea ce spuse Lily aproape ca ma facu sa cad in genuchi,am simtit unghile lui Blake in palma mea facandu-mi cateva rani cand am aflat vestea am tresarit incercand sa-l imbratisez,dar cum mai spusem era mai violent ceea ce uneori era enervant.Se duse la viperina care plangea privindu-l pe prietenul ei cum nu putea sa uite,o apuca de umar si o tranti de zid fara mila.'Te rog nu acum.'am murmurat eu punandu-mi mana la gura.O jingnise si o atacase de doua ori dupa disparu printre celelalte persoane care tipau dupa el injurandu-l si jignindu-l.Am zambit cand acei vrajitori tipau speriati cand vazura vraja mea-le facusem niste rani care le faceam din ce in ce mai dureroase dupa fiecare secunda.Inima incepu sa imi bata din ce in ce mai puternic facandu-ma sa tusesc sange,tocmai facusem o vraja stupida."Ce s-a intamplat Tamara?"spuse Fred luand-o pe Lily de pe jos stergand-o de sange.

Ce se intamplase era ca vraja aceia stupida era din cauza ca tineam prea mult la unele persoane.Acum Blake era distrus nu stia unde sa se duca ce sa faca cu cine sa vorbeasca,ii parea foarte rau ca o atacase pe Lily desi ii omorase unchiul din greseala.Mi-am tarat picioarele printre oamenii aceia prostii care se holbau la mine ca niste ciudati "Unde pleci Tam?"intreba Lily suspinand in bratele lui Fred."Ha.Unde e Blake e si Tamara."i-am spus eu pe un ton rautacios,plangand si fugind lovind persoanele care imi stateau in calea mea.Cand am dat coltul unui local am simtit o mana pe soldul meu am tresarit "Sunt aici." am murmurat eu punandu-mi mainile in jurul gatului lui acesta se aseza pe jos punandu-ma in poala lui aranjandu-mi parul."De ce esti aici?Cum poti iubi o persoana asa fraiera?"ofta acesta jucandu-se cu o suvita a parului meu.Am zabit sarutandu-l scurt intrebandu-l daca asta ii raspunde la intrebare."Sper ca Lily nu s-a suparat pe mine."am murmurat eu simtindu-ma de parca inima mi se rupse in doua.Nu puteam sa aleg intre el si ea,tineam la amandoi.De ce eu?O intrebare stupida.

[Odette B. Malfoy]

Plangeam incontinuu era foarte suparata dar mai mult nervoasa. Blake avea toate motivele sa plece dar Tamara ar fi putut sa asculte si sa-i spuna lui apoi ce se intamplase. Am oftat si m-am ridicat din bratele lui Fred stergandu-mi lacrimile. Acesta se ridica si el de pe jos apoi isi puse mana pe umarul meu. Putinele persoane se holbau la noi pentru ca vazusera tot ce se intamplase si probabil cativa auzisera povestea. Ma simteam ingrozitor dar nu aveam de ales ori trebuia sa stau sa-mi plang de mila ori sa ma duc dupa Blake si evident era a doua varianta.
"Esti o criminala si nu pari mai mare de cinsprezece ani.Te asteapta Dementorii la Azkaban mai bine te grabesti." rase un om facandu-ma sa ma enervez si sa uit de Fred care imi stranse umarul mai tare la auzul vorbelor omului. Mi-am scos bagheta si m-am eliberat repede din stransoarea lui Fred. Am atintit bagheta spre pieptul barbatului si am spus cu printre dinti:
"Eu nu voi ajunge niciodata la Azkaban in schimb pe tine te aasteapta moartea."
Barbatul rase zgomotos enervandu-ma la culme si altii chicotira. Da poate aratam eu a o fata calma si pasnica, gata sa sara oricand in ajutor dar toti se inselau amarnic.
"Crucio!" am strigat cu bagheta spre barbat si acesta urla de durere cazand la picioarele mele. L-am torturat timp de douazeci de minute si acesta ma implora sa-l las isi cerea iertare imi spunea ca daca il las in viata nu avea sa mai faca niciodata probleme.
"Imi pare rau dar ar trebui sa vada si prostii care pana acum au ras la glumele tale ce sa intampla daca iti bati joc de mine. Acum e randul meu sa rad." am zis zambind.
"Lily... nu, gandeste-te." spuse Fred facand cativa pasi spre mine.
"Avada Kedavra!" am strigat si barbatul care pana acum rase, ramase fara suflare privind in gol. Ceilalti oameni de pe alee fugira cand am zis ca ei urmeaza daca zic ceva daca incearca ceva.
I-am spus lui Fred ca vreau sa mergem dupa Blake. Acesta ma lua de mana si am plecat amandoi dupa acesta. Mi-am tras gluga pe cap pentru orice eventualitate si am ramas cu bagheta pregatita pentru ca atunci il vom gasi pe Blake va avea loc o lupta.

[Rachelle Hathaway]

Posibil şi imposibil sa le simt pe toate in vreamea ce urmeaza s-o parcurg.As vrea sa cred in tot ce spune lumea,sa transform minciuna intr-un adevar adanc si sa-mi asum nebunia de a devenii pe zi ce trece din ce în ce mai mincinoasa.Viitor apropiat si indepartat dar tot viitor este.Viitorul meu trebuie sa fie ceva ce va marca istoria si daca nu va fi,as vrea sa ramana in oamenii pe care ii iubesc macar o faramă din emotia traita de mine.Si in final as vrea sa spun ce gandesc fara sa-mi pese ce impresie fac.Aa vrea ca pe viitor eu sa fiu eu.

Devoratorul rautacios la care tineam foarte mult privea plictisit cerul uitand de tot ceea ce era in jurul sau,ma simteam prost ca plecasem asa dar nu aveam ce sa fac,prietenul meu suferea in acest moment si trebuia sa ii spun ca totul va fi bine si ca are in jurul sau prieteni care il iubesc pentru ceea ce este el si ca vor fi intotdeauna alaturi de el."Hm...am uitat sa iti spun cat de bine m-am simtit la Londra."am gemut eu din cauza picorului meu care amortise pentru ca nu-l mai miscasem.Blake ma privi timp de cateva secunde dupa imi zambi si ma stranse mai mult in brate soptindu-mi la ureche 'Esti o rautate,se pare ca te-ai distrat in casa mea si sa nu uitam de camera mea.'am chicotit lovindu-l in umar incercand sa-mi potolesc rasul ganindu-ma la datile cand Lily si Fred bateau in usa casei sa facem mai putin zgomot ca trezim toata Londra."Si eu."zise Blake oftand jucandu-se in parul meu.Am stat in liniste nevazand pe nimeni,dupa el incepu sa imi povesteasca niste intamplari ciudate din viata sa,cand o durere ma facu sa tresar si sa ma ridic in picioare."Esti bine?"murmura Blake speriat."Da sunt bine.Vine Lily."am zis eu speriata privindu-i fata ascultand suspinele viperinei care veneau de pe aleea intunecata din fata noastra.

Devoratorul veni langa mine luandu-ma de mana,imi zise sa alerg daca vreau sa stau cu el sau sa raman daca imi doresc sa o ajut pe Lily."Tamara Ekatherine Riley." tipa Fred dupa mine vazandu-ma cum ma uitam confuza cand la Lily cand la Blake.Am tresarit cand mi-am auzit tot numele nestiind ce sa mai fac 'Te rog nu mai pleca.' i-am trimis gandurile mele lui Blake pentru ca voiam totusi sa vorbeasca cu prietena lui ca sa isi rezolve problemele.Acesta dadu din cap,m-am uitat in ochii lui alabstrii deschisi trimitandu-mi ca era sincer i-am zambit strangandu-l de mana puternic asteptand ca cei doi sa vina la noi.Cand,dintr-o data ramasesem singura,Blake disparand de langa mine 'Imi pare foarte rau Tammy...te iubesc.'imi spuse acesta in gand facandu-ma sa tip iar din cauza dureri de inima."M-a mintit."am murmurat eu socata incepanda sa merg in directia unde plecase Blake."De ce faci asta?"zise Fred suparat privindu-ma cum incercam sa ma abtin de la tipat.M-am oprit din mers oftand uitandu-ma lung la cei doi."Cu Lily cum ramane?"sopti acesta tinandu-si prietena in brate incercand sa o opreasca din plans.

[Odette B. Malfoy]

Simteam cum mi se rupe inima in doua, nu-mi venea sa cred cat era de rau fara Blake si fara Tamara. Pur si simplu simteam cum o parte din mine disparuse. Cel putin il mai aveam pe Fred. 'Aminteste-ti cine esti si ce poti face.'se auzi o voce in subconstientul meu. Asa si era, eram o devoratoare a mortii eram o viperina, si pana la urma de cine imi pasa mie? Doar de prietenii adevarati iar prietenii adevarati te asecultau pana la capat orice ai avea de zis si oricat de rau ar fi fost. Ar fi stat alaturi de tine ar si plans impreuna cu tine si ti-ar fi imprtasit durerea lor. Fred o inteba pe Tamara de ce face asta si ce ne ascunde pentru ca sigur era ceva ce noi nu stiam. Astropufa spuse ca atunci cand erau la Londra a facut o vraja cu Blake si isi puteau auzi gandurile si daca Blake facea ceva rau pe Tamara o intepa inima. Abia daca am dat atentie spuselor ei pentru ca mie nu imi mai pasa in momentul acesta de nimic. M-am eliberat din bratele lui fred mi-am sters lacrimile si m-am uitat urat la Tamara. Aceasta incepu sa rada in hohote. Bine nu avea decat sa rada de mine sau de ce rada ea nu-mi pasa care era problema ei.
"Stii cum ramane cu mine Fred? Nu conteaza pentru ca Tamara si Blake nu ma cred nici macar nu vor sa sculte toata povetea iar eu nu am sa ma chinui sa le-o spun. Nu-mi pasa intelegi? Nu-mi mai pasa nici de ea nici de Blake si dupa cum vezi Tammy e foarte fericita uite-o ce rade." am zis stergandu-mi o lacrima.
Am mai aruncat o singura privire spre Tamara prin care ii spuneam ca e alegerea ei apoi mi-am tras gluga pe cap si am plecat pe Aleea Nocturn intr-o plimbare.

Mergeam incet in intuneric, nu era nimeni prin preajma dar aveam senzatia ca sunt urmarita. In fine oricine ma urmarea daca ma urmarea va avea de suferit. Am mai mers putin si in cale imi iesi un barbat.
"Nu e bine sa umbli singurica noaptea." spuse acesta ranjind.
"Bine cum spui tu, acum da-te din calea mea sau vei avea de suferit." am zis printre dinti.
Barbatul incepu sa rada si ma lua de brat tragandu-ma dupa el. Am incercat sa ma eliberez dar fara succes.
"Ei bine tu ai vrut-o! Ai fost suficient de idiot incat sa nu ma asculti si dupa cum am spus vei avea de suferit." am zis transforandu-ma intr-un suvoi de fum. Barbatul scoase un tipat ingrozit si vru sa o ia la fuga dar am aparut in fata lui revenind la forma mea normala. Nu mai aveam gluga pe cap si acum fata mi se vedea foarte bine.
"Te cunosc tu ai omorat un om acum cateva ore." spuse barbatul cazand in genunchi in fata mea si implorandu-ma sa-l las in viata.
Am inceput sa rad spunand:
"N-o sa ma mai rogi asta peste cinci minute."
Barbatul mai scoase un tipat apoi se repezi la mine scotandu-si bagheta.
"Crucio!" am strigat facandu-l sa cada la picioarele mele zvarcolindu-se de durere. Isi scapa bagheta si am calcat pe ea rupand-o. Barbatul incepu sa planga stiind ca nu mai are scapare. Imi spunea ca are o familie care il asteapta acasa si ma ruga sa am mila.
"Secutsempra!" am strigat facandu-i o multime de taieturi.
"Acum voi sta aici si voi vedea in cat timp o sa-ti pierzi tot sangele si o sa mori." am zis razand.
Am vrut sa fac un scaun ca sa nu stau in picioare dar imi mai veni o idee. Pe jos era numai sange si de ce sa-l las pe tot acolo? Am facut cateva miscari din bagheta si am inceput sa scriu cu sangele barbatului pe perete:

Sunt cea mai periculoasa persoana din viata ta si nu ma voi opri pana cand nu voi obtine ceea ce vreau.

.
"Ce faci acolo?" striga o voce ingrozita pe care o cunosteam atat de bine-era Fred si in spatele sau era Tamara care isi acoperise gura de spaima inbusindu-si un strigat.
"Bine fac, tu ce faci?" am intrebat aplecandu-ma spre barbat sa vad daca mai traieste.
"De ce ai facut asta?" ma intreba el venind langa mine.
"Vroia sa ma atace." am zis ridicand din umeri.
fred ofta spunandu-mi ca ar trebui sa stau inchisa si pazita de un dragon atunci cand sunt nervoasa. Am zambit aruncand o vraja pe scrisul de pe perete pentru a nu fi sters.

[Rachelle Hathaway]

Dragostea si ura pot fi doua sentimente rivale dar in acelasi timp apropiate.Nu poti sa iubesti fara sa urasti sau invers.Cand lumea din jurul tau se destrama si toti cei pe care-i credeai candva prietenii iti intorc spatele,nu poti decat sa accepti totul si sa te supui.Durerea te chinuie,remuscarile la fel dar sunt singurele lucruri care nu te-au abandonat care au ramas in viata ta.Singurii tai tovarasi.

Cand m-am intors cu fata catre cei doi devoratori primisem niste amintiri de la Blake din Londra,care ma facu sa izbucnesc in rasete.In acea amintire eram eu si cu el singuri in casa lui stand pe canapeau lui aramie cand din plictiseala se apropie de mine rupandu-mi bluza mea preferata facand-o numai fasii,sandalele negre cu care eram incaltata sparsera doua geamuri iar blugi mei albastri trecusera prin aceasi tortura ca si bluza meafacand-i pe Lily si Fred sa bata la usa intrand in incapere ne zarisera pe amandoi pe canapea ceea ce o facu sa chicoteasca si sa ne zica sa nu daramam casa.Era cel mai jenant moment posibil.Imi sopti la ureche cat de mult ma iubeste si ca niciodata nu ma va parasi pentru nimic in lume.Dar fiind asa de concentrata de acea amintire nu auzisem niciun cuvant pe care-l rostise Lily cand sezisasem ca eram doar eu cu Fred si ca viperina plecase.'Te iert dar spune-mi unde esti.'i-am spus lui Blake cu ajutorul mintii.'Ne vedem in cateva minute.'imi raspunse acesta.Am zambit cand am auzit ce mi-a spus.Fred imi tinuse un discurs ciudat care ma facu sa ma gandesc la ce facusem eu si cat o ranisem.

Dupa cateva minute de mers pe aleea nocturn am simtit prezenta lui Blake,m-am intors brusc cu fata spre el trantindu-l de zid am inceput sa-l sarut cam prea violent.Acesta ma apuca de umar facandu-mi o rana pe brat zambi cand am tresarit si am simtit sangele cald curgandu-mi pe brat."Nu aici...Lily e singura."Blake ofta dandu-mi drumul apucandu-mi mana,atunci o zarisem pe viperina atacand un ciudat folosindu-i sangele scrise ceva pe perete.Imediat cum il zarise pe Blake apuca bagheta."Nenorocitule..."spuse Lily printre dinti.M-am pus in fata lui zicandu-i foarte clar daca se va atinge de el eu ma voi omora,stiam cat de stupid suna dar nu suportam sa-i vad certati.'Tamara ce faci?Nu te vreau moarta.'imi zise acesta in gand speriat.Lily incerca sa-si abtina rasul punandu-si mana la gura.I-am zambit fals viperinei scotandu-mi bagheta mi-am infipt-o in piept locul incepu sa sangereze foarte mult,Blake tresari scotandu-mi bagheta.'Nu-ti face griji nu am simtit nimica.'i-am zis in gand zambindu-i involuntar."Daca nu terminati cearta bagheta ajunge in inima mea."am zis eu uitandu-ma la Lily care se uita speriata la mine.

[Odette B. Malfoy]

Tamara oare se gandea putin la ce facea? Probabil ca nu. Ma enerva atat de tare cand ii lua apararea lui Blake dar ma facea sa rad. Nu vroiam sa o vad moarta chiar daca ea nu mai tinea la mine eu tot o consideram sora mea, cea mai buna prietena si o persoana deosebita. Am oftat puternic apoi am facut cativa pasi spre Tamara.
"Scoate-ti naibii bagheta piept sau ti-o scot eu! Oricum nu-i fac nimic lui Blake stai calma." am spus apropiindu-ma din ce in ce mai mult de Tamara. Aceasta riposta enervandu-ma si facandu-ma sa ma napustesc asupra ei si sa-i scot bagheta din piept facand-o sa scoata un mic strigat de durere. Am aruncat bagheta cat de departe am putut apoi m-am dus la Fred rugandu-l sa o vindece. Acesta se duse la ea si ii vindecase rana apoi i ruga sa sculte povestea mea pana la capat.
"Dupa cum am incercat sa va spun acum cateva ore l-am omorat de John din greseala si da stiu ca nu suna credibil dar Blake din cate stiu este expert in Occlumatie iti dau voie sa intri in mintea mea si ai sa vezi exact cum s-a intamplat." am zis pe un ton calm.
Blake aproba din cap apoi zise:
"Legilimens."
Era o senzatie cam neplacuta sa stii ca cineva iti rascoleste prin amintiri si emotii dar eu nu vroiam sa-l pierd pe Blake. Eram destul de slaba la acest capitol nici macar nu puteam bloca amintirile pe care nu as fi vrut sa le vada Blake. Am inchis ochii cazand in genunchi. Devoratorul tocmai ajunsese la o ammintire din vara cand am stat la Fred intr-un weekend. daca se uita atunci era un nesimtit. L-as fi injurat daca as fi avut cum. Stateam cu Fred in camera de zi.. sarutandu-ne pasional cand dintr-o data era intr-o misiunea in mijlocul unei lupte. Eram foarte bucuroasa ca nu se uitase la amintirea aia...m-ar fi deranjat. Acum Blake putea sa vada totul cum eu luptam cu Aurorul si John era in spatele sau. Cum aruncasem eu blestemul fatal si aurorul se aruncase la pamant apoi strigatul meu ingrozit si cum am tipat la John sa se dea la o parte. Cum am cazut in genunchi langa el incepand sa plang spunand ca-mi pare rau. Cum Fred ma ridica de langa el si imi spuse ca e alegerea mea daca vreau sa-i spun saunu lui Blake apoi cum eu am ales ca vreau sa-i spun pentru ca tin prea mult la el ca sa il mint.
Deodata firul amintirilor se rupse si am revenit in prezent. Am deschi ochii uitandu-ma la Blake care se uita si el la mine cu ochii mari. M-am ridicat si mi-am dres glasul.
"Acum stii poti sa-l verifici si pe Fred." am zis vrand sa plec dar cineva mi se arunca in spate facandu-ma sa cad iar in genunchi. Acesta ma tinea strans in brate si ma saruta pe obraz. Am inceput sa plang nevenindu-mi sa cred ca ma iertase. L-am strans si eu in brate fara sa-i dau drumul si incepad sa plang in hohote pe umarul sau.

[Rachelle Hathaway]

• I-am spus foarte clar lui Fred ca nu vreau sa fiu vindecata cu niciun chip ca prefer sa stau asa,mi-am luat bagheta care era foarte departe de mine folosind o vraja.Ramasesem uimita cand auzisem cuvantul Occlumatie intotdeauna stiam ca ma descurc la asta dar nu eram suficient de buna iar acum aflu ca Blake e expert.Dupa ce terminara sa-i umble prin amintiri si facura pace veni langa mine asezandu-se in genuchi imi ridica barbia,acesta imi facu cu ochiul apropiindu-se de fata mea incepu sa ma sarute.Dar nu era ca toate celelalte,mai violente ce ii facea pe ceilalti sa ne implore sa terminam.Isi puse ambele maini pe obrajii mei dupa si le mutara pe soldurile mele ridicandu-ma in picioare dupa ma tinu lipta de zid nereusind sa ma misc deloc.Acesta ma musca de buza de jos facandu-ma sa tresar simtisem deja sangele curgandu-mi pe barbie ce ma facu sa zambesc.Mi-am pus picioarele in jurul taliei lui dupa ma invarti in cerc punandu-ma cu picioarele pe pamant.'Te iubesc sa nu uiti niciodata.'imi spuse acesta in gand,l-am imbratisat strans nemaidorind sa-i dau drumul."Nu mi-ai spus niciodata ca esti expert in occlumantie."am zis eu uitandu-ma trista la el."Nu ti-am spus nici ca pot sa-ti citesc gandurile si ca am vazut toate amintirile tale...si niciodata nu ma voi satura de ele."spuse acesta chicotind,am rosit toata cand cand aflasem ca imi imi citea gandurile."Stiu totul despre tine."adauga el strangandu-ma in brate sarutandu-ma pe frunte.
  
  I-am zambit intorcandu-ma cu fata catre Lily care isi stergea lacrimile de pe obraji imediat am fugit la ea strangand-o in brate cerandu-mi scuze din cinci in cinci secunde."Imi pare foarte rau doar ca...tin mult la voi."am soptit eu,aceasta zambi si ma imbratisa spunandu-mi ca nu este suparata pe mine."Tamara acum cateva minute ne-ai povestit despre o vraja care ai facu-o impreuna cu Blake."zise Fred curios,devoratorul se uita uimit la mine stiind ca asta ar fi trebuit sa fie secret.Mi-am tras maneca aratand cicatricea care arata exact ca o rana care ramanea pana la retragerea vrajii,Blake ofta aratandu-si cicatricea care era in forma de T. iar a mea in B."Ne gandeam ca ne va fi usor sa vorbim intre noi."zise Blake vesel punandu-si mainile in jurul gatului meu leganandu-ma."Voi chiar tineti unu la altu.Dar de ce mereu trebuie sa va raniti nu puteti fi un cuplu normal?"zise Fred zambindu-ne si chicotind.M-am inrosit la fata ascunzandu-ma dupa Blake care nu stia ce sa zica mai ales ca el era cel care ma ranea pe mine si mie imi placea,speram ca nimeni nu va sezisa chestia asta.
  

[Odette B. Malfoy]

Am zambit apoi am inceput sa rad in hohote cand mi-am amintit cum Blake si Tamara dramasera jumatate de casa. Ce fata aveam si eu fi Fred cand am vrut sa mergem dimineata la ceai dar nu mai exista bucataria si inca vreo 4 camere erau distruse. Ce amintiri....
"Stii Lily mai ziceai de noi dar nu am putut sa nu observ acea amintire micuta cu tine si Fred in camera de zi sarutandu-va pasional tu stateai in bratele sale dar ce s-a intamplat dupa? Sau nu mai e nevoie sa intreb?" spuse Blake incepand sa rada facandu-ma sa ma rosesc si pe Fred de asemenea.
"Nu s-a intamplat nimic mai mult Blake noi nu suntem disperati!" am zis scotand lima la el reducandu-l la tacere si facandu-l pe Fred sa rada dar se oprise imediat.
"L-ai lasat sa vada aia?" intreba el idignat.
"Nu am vrut stii ca sunt slaba la capitolul Occlumantie si tot ce tine de aceasta arta." am zis pe un ton calm dar se parea ca Fred era cam nervos.
Imi mai spuse cateva chestii din care imi puteam da seama ca e nervos si prost dispus dar nu as fi vrut sa ma cert cu el asa ca nu am mai zis nimica.
"Esti cea mai sensibila persoana pe care o cunosc!" spuse acesta enervandu-ma la culme.
"Mi-ai spus sensibila?" am intrebat rostind ultimul cuvant cu scarba.
"Da pentru ca asa esti." zise Fred
"Bine atunci nu are rost sa sta cu o persoana sensibila." am zis luand-o la fuga pe Aleea Nocturn vrand sa plec si sa ma ascund. Inainte sa dau coltul si sa o iau pe alta straduta m-am uitat in urma si Fred nu mai era acolo probabil ca plecase si el. stateam acolo uitandu-ma in urma cand o mana ma trase de dupa colt facandu-ma sa tip speriata dar degeaba pentru ca era doar Fred. Stateam lipita cu spatele de zid respirand repede nestiind ce are Fred de gand sa faca. Acesta imi mangaie incet obrazul apoi soptise in reptomita:
"Te iubesc."
"Si eu te iubesc." am zis tot in reptomita.
Fred isi muta mana de pe obrazul meu pe talia mea iar cealalta era deja acolo si incepu sa ma sarute pasional. Aveam mainile in jurul gatului sau si nu vroiam sa fim intrerupti. De obicei Fred nu prea ma saruta asa cand erau Blake si Tamara prin preajma de asta si inventasem acea mica cearta pentru ca daca am fi zis plecam la o plimbare nu am fi avut nici o sansa. Desi era o chestiune de timp pana cand Blake si Tamara aveau sa para acolo si sa ne vada asa, doar ma auzisera tipand apoi ma vasura disparand dupa un colt.