Darkmark RPG Forum / Lumea Incuiatilor / Graveyard / Sala de Primire
« Previous 1 … 9 10 11 12 13 … 38 Next »
/ R e t u r n ;

**Misha Darren Collins** · 19 May 2011, 21:46

[SIZE=20]MISHA DARREN COLLINS
[Image: tumblr_lk6ty4fjK81qh2xwdo1_500.png]

MISHA , 16 , STUDENT , PLAY BY : JESSE EISENBERG
FRICOS , SARCASTIC , INTELIGENT , ANTISOCIAL , RĂUTĂCIOS

Oh simple thing, where have you gone?
I'm getting old and I need something to rely on
So tell me when you're gonna let me in
I'm getting tired and I need somewhere to begin

• • • • • • • • • • • • • • • •

Misha nu e un tip obişnuit.
Nu vede lucrurile cum alţii o fac -- nu vede o lume colorată în roz, o lume perfectă. Vede doar negru, gri, alb şi uneori albastru închis, pete de culoare ce-i înveselesc viaţa. Nu a ştiut niciodată cum e să trăieşti uşor, cum e să poţi dormi noaptea fără remuşcări sau coşmaruri, cum e să poţi să priveşti în ochii cuiva fără să-ţi fie teamă că poţi să găseşti dispreţ în aceştia, cum e să fii acceptat. A ajuns, dintr-un om normal şi un prieten bun, sarcastic, închis în sine, antisocial, răutăcios şi niciodată dornic să facă ceva special.
Dar orice om îşi sparge carapacea siguranţei, nu-i aşa?
Atunci când iese din carapace, totul se schimbă. E fericit, zâmbitor, curajos, gata să se arunce chiar şi în faţa unui tren pentru prietenii lui, întotdeauna ajutându-i, întotdeauna fiind aproape ca să facă orice i se cere, chiar şi temele colegilor.
Când cineva îl răneşte, asta durează mult şi nu mai zâmbeşte, doar priveşte fix persoanele care vorbesc cu el până când ele pleacă sau le răspunde cu replici usturătoare. Surâde rar şi rece, cu însemnătate doar pentru el, şi nu vorbeşte mult, mai degrabă îşi muşcă buzele sau interiorul obrazului spre a se împiedica să atace lumea verbal. E inteligent, dar nu o arată decât în clase şi la bibliotecă, ascunzându-se complet sub o mască serioasă, indescifrabilă, pe care o afişează zilnic.
Din punct de vedere fizic, nu e extraordinar. E scund, exagerat de slab -- aproximativ 53 de kilograme la cei 1,60 ai săi -- însă e bun la sport şi chiar la luptele în stilul Încuiat, deşi lui îi plac mai mult duelurile. Are părul creţ şi maro închis, care bate spre negru şi ochii albaştrii, care bat spre gri, singurii care arată că simte ceva cât de cât şi care par destul de expresivi pentru el. Poarte haine largi sau cămăşi negre cu mâneca scurtă şi nu prea îi plac pelerinele, dar le poartă peste când trebuie; în rest, îşi îmbracă hainele favorite, de care nu se desparte prea repede.
Are o familie mică -- o mamă Încuiat, un tată Auror şi un frate, Shane, care e la o altă şcoală de magie, una din America, scumpă. A avut pe cineva special, pe care-l iubea -- Nathan, care însă l-a dezamăgit atât de mult încât el a fost cel care l-a făcut pe Misha să devină cine e de fapt, să-şi întoarcă spatele lumii şi sociabilităţii şi să se retragă în umbre. Misha încă nu a trecut peste el şi încă are o poză cu el undeva în marea de pergamente de pe biroul lui, pentru că nu poate pur şi simplu să-l uite aşa uşor.

• • • • • • • • • • • • • • • •

Bagheta lui are douăzeci şi şapte de centimetri şi ceva milmetri în plus sau în minus, făcută din stejar şi cu miez din inimă de dragon -- nu că ar avea vreo importanţă, pentru că nu o foloseşte prea des, fiind talentat la vrăjile fără baghetă, pe care le face fără să depună prea mult efort, la fel ca şi abilitatea lui de a se transforma într-un lup argintiu de fiecare dată când îşi doreşte -- e şi un Animag.
Patronusul lui are aceeaşi formă ca şi a formei sale de Animag, un lup. Memoria fericită care îl creează e însă destul de tristă în acelaşi timp, iar Misha trebuie să se forţeze ca să-i reuşească vraja: prima dată când l-a întâlnit pe Nathan. E destul de dificil, dar când poate să o facă, Patronusul e puternic, dar doar cu puţin peste media normală.
Bongul lui ar fi, pur şi simplu, Nathan. Nu că e obsesiv, dar el îl înspăimântă şi îl face fericit în acelaşi timp, deşi nici chiar Misha nu are idee de ce se întâmplă asta. Bongul îl înspăimântă şi fascinează în acelaşi timp, pentru că e cea mai mare temere a lui, care deja s-a întâmplat şi care încă îl înspăimântă: Nathan zâmbind din colţul gurii şi spunând nişte lucruri pe care doar Misha le ştie pe de rost.
Apoi, e Oglinda lui Erised.
În mod ciudat, când se priveşte în oglindă, pentru câteva clipe se vede doar pe el zâmbind, iar apoi îşi vede foştii prieteni îngrămădiţi în jurul lui şi zâmbind larg. Îl vede pe Joey, care fusese cel mai bun prieten al lui de când avusese cinci ani stând lângă el şi la dreapta sa, pe Brit, celălalt fost cel mai bun prieten al său; şi în spate sunt toţi ceilalţi de care fusese legat în copilărie, până când rupsese toate legăturile şi se transferase în Hogwarts.

• • • • • • • • • • • • • • • •

OTHER CHARACTERS Blaine Dwight Hummel -- l-am transformat în Misha Darren Collins.
ROLEPLAY SAMPLE (luat de dinainte de a schimba numele.)

Quote:- I’ve seen her face, I’ve heard her name... I’ve lost my place and she’s to blame...

Fãcu o scurtã pauzã, apoi închise ochii, zâmbind în timp ce cânta în limba lui natalã; se concentra pe cântec ºi nu pe sunetele scoase de pian, deºi ºtia cã totul avea sã fie bine, notele perfecte. Cântecul îl creease ºi învãþase pe de rost de mult timp ºi nu avea cum sã-l uite aºa de uºor. Tot ceea ce spera era ca nimeni sã nu-l audã cântând sau sã râdã de el, dacã-l descoperea.

- I can’t stand it, when I’m staring in her eyes, and she’s not looking back... It ain't a big surprise... I’ve heard music, I’ve heard noise, I wish she could hear her voice, the way that I do when I go to sleep at night, and dream my life away... But she’s gone when I awake... Sami... Sami... Why can’t you see what you’re doing to me?

Continuã sã cânte pânã la final, unde se împotmoli brusc, dar terminã melodia la fel de bine ca întotdeauna. Se aºezã pe scaunul din faþa pianului ºi clipi de câteva ori, încruntat. Sami, întotdeauna Sami. Fusese prietena lui cea mai buna - el, Joey ºi Sami. Ambii Încuiaþi - deºi Blaine avea dubii ºi nu prea credea asta -, dar ambii prietenoºi, buni la suflet ºi toate cele. Ceva le rupsese prietenia, iar Blaine credea cã faptul cã Sami plecase în Los Angeles fusese unul dintre factorii ce dusese la... totul. La el compunând cântecul, la Joey certându-se cu toatã lumea ce-l indispunea, chiar ºi cu Blaine.

Scuturã puþin din cap ºi se ridicã, întorcându-se cu spatele la pian ºi avansând pânã la rafturile de cãrþi, deºi melodia încã îi mai rãsuna în minte. Întinse mâna ºi apucã la întâmplare un cotor de carte ºi o trase, rãmânând cu gura cãscatã când vãzu coperta. Dragoni. Se aºezã pe o pernã, cu spatele rezemat de perete ºi începu sã citeascã cartea, zâmbind, concentrat pe conþinutul capitolului pe care tocmai îl începea, speciile de dragoni ºi rãzboaiele din care au fãcut parte, deºi încã fredona absent cântecul ºi se uita pe furiº la pian, pãrând puþin nervos pe sine însuºi pentru cã, pur ºi simplu, cântase.

THIS APPLICATON TEMPLATE WAS MADE BY JANASAURUS! OVER AT CAUTION!

[/SIZE]