Wish On U

[Emily Swan]

"Nu, sunt in regula acum," spuse Snorri, zambind.
Astropufa se asseza langa cercetasa pe bancuta acoperita cu o patura subtire si jerpelita.
Snorri se hotari oricum sa nu mai planga, asa ca statu acolo, observand cum Jennifer arunca cate o privire spre oglinda, cateodata facand si ea acelasi lucru.
Era foarte placut acolo. Lumina lunii isi trimitea razele pe geamul usor deschis.
"Ca sa termin cu plansul. Ai vreo idee ce am putea face amuzant?" intreba Snorri, ridicandu-se de pe bancuta.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer vazu cum Astropufa se aseza langa ea, parundu`i bine ca numai plangea.
Aceasta o intreba pe Jennifer daca are vreo idee cum sa se distreze.Lui Jennifer nu ii trecea asa ceva prin minte, fiind suparata din cauza tatalui ei.Oricum nu vroia sa arate asta in fata lui Snorri, nu in acest moment.
-Sincer nu am nici una, spuse Jennifer oftand.
Cercetasa mai tragea din cand in cand cu ochiul spre oglinda, dar nu vroia sa se uite in acest moment in ea..
"Poate mai incolo daca voi fi singura.." isi spuse aceasta in gand.
-Tu ai vreo idee? o intreba ea pe Snorri

[Emily Swan]

Snorri se gandi cateva minute, dar, in acea camera chiar nu ii venea nimic distractiv in minte. Ii venea in minte doar durere, bucurie, pace si liniste.
Nu ii placea asta. Se obisnuise sa stie mereu ceva amuzant de facut.
"Nu," spuse ea intr-un sfrasit. "Stii, eu mereu ma gandeam ca nu ar trebui sa plang daca ma uit in acea oglinda. Ar trebui sa fiu fericita. Mereu m-am intrebat de ce nu sunt."
Astropufa isi intoarse privirea spre Jennifer.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer isi intoarse privirea spre Snorri, gandindu`se la raspunsul pe care i`l va da.Nu era foarte greu..adica oglinda iti arata cea mai arzatoare dorinta din sufletul tau, asadar te face sa o vrei.Mai ales ca de cele mai multe ori iti apare o persoana pierduta, si iti trezeste amintiri.
-Pai, stii Snorii, incepuse tanara Cercetasa.De cele mai multe ori persoanele care gasesc aceasta oglinda vad in ea o piersoana pe care au pierdut`o..si ii trezeste amintiri.Nu ai cum sa fii fericita, vazandu`ti cea mai arzatoare dorinta.Vrei sa ti se indeplineasca, dar nu ai aceasta posibilitate..terminase Jennifer oftand.

[Emily Swan]

Snorri se gandi la spusele ei pentru o clipa.
"Cred ca ai dreptate," spuse, cu ochii in pamant.
Ramasera asa cateva clipe, uitandu-se fiecare in alta directie, incercand sa nu se mai gandeasca la dorintele acelea.
Astropufa nu stia cat timp trecuse. Puteau trece minute, sai ore, nu avea idee.
Cand se gandi la asta, auzi pasi mari pe coridor. Se aproipiau din ce in ce mai mult.
Snorri nu mai trebui sa ii spuna si lui Jennifer pentru ca aceasta sari brusc de pe banca, uitandu-se ingrozita la ea.
"Ce facem acum?" intreba astroufa, pregatindu-se sa auda cele doua cuvinte pe care le auzea de obicei cand punea aceasta intrebare: nu stiu.

OOC: Voiam sa mai pun si putina actiune

[Jennifer L. Campbell]

OOC: Chiar ne`ar trebui

BIC:

Jennifer incepuse sa cerceteze camera.Nu era foarte multa lumina fiind seara, aceasta fiind luminata decat de cateva raze ale lunii.
Dintr`o data Jennifer tresari auzind pasi pe coridor, foarte aproape de intrarea in camera.
O auzi pe Snorii intreband`o ce fac acum.
-Sa stam in liniste, si daca e ceva ne putem ascunde in spatele oglinzii, spuse Jennifer prima idee care ii veni in minte.
Jennifer se gandea cine o fii, poate vreun elev, dar de ce era cel mai sigura era faptul ca Filch era la pe partea cealalta a usii.
Vazu cum clanta se misca.

[Emily Swan]

Ambele fete tasnira din locul in care statusersa si se inghesuira cat putura mai reede in spatele oglinzii. Cineva deschise usa incet.
Nu facu niciun pas in camera si nicio miscare. doar resporatia i se auzea. Peste cateva secunde care fetelor lise parura ore, usa seinchise la fel de incet cum se si deschise.
Snorri era disperata. O enerva faptul ca nu avea vizibilitate din locul in care era ascunsa si nu putea sa vada cine era persoana misterioasa care patrunse in camera sau daca a iesit.
Se uita cu spaima la Jennifer.

[Jennifer L. Campbell]

Fetele staturain cea mai mare liniste in spatele oglinzii.Nici macar respiratia nu li se auzeau.Nici macar un minut nu trecuse, ca aceea persoana iesise.Jennifer era foarte curioasa sa afle cine era aceea persoana care intrasae peste cele doua fete, si era sigura ca si Snorri era la fel.
Cele doua mai statusera un pic in spatele oglinzii, pentru a fii sigure ca aceea persoana a plecat.
Dintr`o data se auzii ceva pe hol.Era sunetul asemanator cu al unui ghiveci spart.Dupa incepusera tipetele.
-Filch si Peeves, sopti Jennifer inspre Snorri.
Cele doua fete incepusera sa chicoteasca.
Jennifer deja isi imagina fata lui Filch, avand in cap pamant din ghiveci.

[Emily Swan]

Snorri nu se putea opri din zambit. Usurarea era imensa. Usurarea sa stie ca acum nu vor mai fi pedepsite sau duse la director.
Usurarea ca Filch nu mai era cu ele in camera. Probabil nici macar pe coridor.
"A fost aproape, totusi," am spus, cu rasuflarea taiata.
Arunca o privire spre Jennifer, care dadu aprobator din cap.
Snorri incepuse sa uite ce amintiri ii starnea acea oglinda si sa se concentreze pe altceva.
Dintr-odata, ingrijorarea o cuprinse incet, incet.
Daca totusi Filch le auzisera? Daca s-a dus sa le parasca la un profesor? Si totusi, Peeves nu a reusit sa le acopere?
Ochii sai se marira de spaima. Daca Peeves il atacase pe Filch, s-ar putea sa vina si la ele.
Mereu a fost inspaimantata de Peeves, chiar daca niciodata nu o aratase pentru ca fantoma ar fi fost mai aroganta decat era deja.
O silueta trecu prin usa.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer aproba scurt din cap, dupa isi indrepta privirea spre camera.Era o incapere cat se putea de simpla, neavand nimic mai special decat alte incaperi din Hogwarts.Ce tinea inauntrul ei o facea speciala.Oglinda.Oglinda lui Erised.
Tresari usor vazand silueta care trecuse prin usa.Rasufla usurata cand vazu ca era doar Sir Nicholas, fantoma Casei Cercetasilor.Spera doar sa nu le trimita in camere.

-Ce faceti domnisoarelor aici? intreba el plutind inspre cele doua fete.
-Buna seara, Sir Nicholas, spuse Jennifer zambind.Pai..nimic, doar stam si noi..[/b]