The day becomes night. Forever

[Ema Snow]

" - Prost" raspunse ea, privindu-si reflexia in burlan.
Isi pleca capul, incercand sa-si ascunda privirea cu ajutorul parului.
Ploaia se transformase intr-o burnita placuta. Cel putin, asa i se parea Emei. Ii placea mirosul pe care il avea pamantul ud. I se parea atat de curat si de proaspat. Simtea chiar s mirosul ierbii si al rasinii brazilor de langa casa.
Nu parea nimic in neregula, asta pana au cotit de pe alee, ajungand in strada. Pana aici i-a fost. Oamenii care treceau pe langa ele, chiar si la o distanta de cativa metri buni, aveau un parfum increibil de ademenitor. Corpul Emei reactiona din instinct. Gura i se umplu cu venin, in timp ce inghitea in sec, gatul o ardea si trunchiul i se apleca in fata, de parca ar fi putut sari la atac. Inspira cu o placere sadica, analizand aroma delicioasa.
Se opri in ultimul moment, realizand ce face. O stranse cu putere pe Heather de brat, de parca ar fi putut sa se opreasca asa.
" - Trebuie sa plecam de aici" zise ea strangulat.

[Fleur Delacour]

• "-Scuza-ma,de ce sa plecam cand sunt atatia oameni aici?"spuse ea pe un ton extrem de calm
  Zambi,stia deja motivul dar vroia doar sa se convinga sau pur si simplu sa-si confirme talentul de a citi gandurile.Nu,nu exista,dar era foarte evident si probabil ca de asta si-a dat seama,daca a facut-o.Isi arunca privirea spre mai multe locatii,daca sora ei doarea plece,trebuia sa-i respecte decizia.Studia fiecare coltisor incercand sa-si dea seama unde va gasi un loc cat mai linistit.Asta e,parcul.
  Cel mai probabil acolo erau multi,multi copii,dar ii putea face foarte usor sa plece cu farmecul sau,ori ii va omori pe rand.Isi scoase cu grija mana din stransoarea surorii ei si isi pusepratele in jurul umerilor sai.
  Chiar daca nu vroia sa mearga,pana acasa era drum destul de lung si trebuia sa mearga in locul stabilit impotriva vointei sale.Desigur,poate si Ema era de acord,dar nu se obosise sa o intrebe.
  "-Nu rezolvi problemele fugind de ele,fa-le pe ele sa fuga de tine..."

[Ema Snow]

Ema se incrunta. Heather chiar vorbea la propriu sau era un inteles ascuns? Nu mai putea gandi limpede. Isi dorea cu disperare sa se apropie, dar facea tot posibilul sa se abtina.
Ramase tacuta pe masura ce mergeau la o viteza agonizant de mica. Soimeanca simtea nevoia sa fuga, sa paseasca asa cum o facuse in camera, dar realiza cat de ciudat ar fi sa dispara si simplu dintre Incuiati. Macar in lumea magica mai puteai da vina pe Disparitie si Aparitie.
Abia pe la jumatatea drumului realiza incotro se indreptau. Parcul fusese un loc vizitat zilnic in copilaria Emei.
Intrara pe sub bolta cu modele complicate si mersera de-a lungul aleii pietruite. Mintea tinerei o lua razna, iar ea se departa de Heather, mergand ca o hipnotizata drept spre terenul de joaca. Erau doar doi copii acolo. Unul se dadea in leagan, celalt se juca cu niste figurine pe bordura inalta. Soimeanca se uita in jur. Nu era nimeni si nici nu auzea alta prezenta inafara de cea a copiilor. Le auzea inimile mici batand frenetic, promitand sa potoleasca chinul fetei. Probabil ca parintii se plimbau. Obiceiul acesta era inca dinainte de a se naste Ema.
Se lasa pe vine langa baietelul ce se juca, afisand un zambet prietenos.
" - Buna" ciripi Soimeanca, iar copilul isi ridica privirea spre ea.
Ii putea citi frica din ochi, iar ea paria ca aceasta nu ar fi existat daca era umana. Nu avusese chiar si ea impulsul de a se retrage cand o vazusese pe Heather vampir pentru prima oara? Le statea in caracater oamenilor. Inspira, mirosind aerul din jurul copilului, iar aroma ii gadila gatul.
Se crispa. Ce facea?

[Fleur Delacour]

• "-Un 0 pozitiv si un Rh negativ."ii spuse ea surorii sale din greseala cu voce tare.
  Copilul paru surprins,iar ea se incrunta si ii scoase limba copilareste continuand:
  "-Eu ma retrag."murmura ea asezandu-se pe una dintre bancutele albastre ale parcului prefacandu-se ca face altceva.Nu-si facea griji,in ziua de azi copiii nu mai stiu ce grupa de sange au,poate nici nu stia macar despre ce vorbise.
  Ii arunca un zambet jucaus si se prfacu ca era atenta la un fluturas multicolor.Tot ce gandea era bleah,nu i-ar acorda atentie unei asemenea fiinte,avea auzul foarte bine ascutit,nu vroia sa rateze nici un cuvant.Isi puse picioarele unul peste altul,isi incorda bratele si astepta in tacere.
  Isi trecuse mana prin par,gasind altceva tipic de facut ca sa nu para ca se holbeaza in directia lor.Isi pastra zambetul in tot acest timp,facandu-i din cand in cand cu ochiul surorii sale.
  "-Doar nu-l omori compllet,as vrea sa mai pastrezi si pentru mine niste resturi!"spuse asta extrem de incet,dar se asigura ca soara ei o auzise,se vedea ca se gandeau la lucrurui diferite.Ema nu ar fi baut sangele unui copilas nevionvat,stia asta.

[Ema Snow]

Soimeanca era fermecata de ce se intampla. Se trezi aplecandu-se cu grija asupra micutului, suficient de mult ca parul ei sa-i gadile fata. Ii simtea caldura trupului si chiar si aerul ce vibra, la fiecare respiratie de-a lui. Se gandea la tot felul de metode de a pune capat acestui festin. Desigur, mai era copila din leagan, dar nu ii batea capul. Ar prinde-o inainte sa tipe macar.
" - Doar sa nu-l omori complet, as vrea sa mai pastrezi si pentru mine niste resturi!"
Auzi soapta surorii ei de parca ar fi spus-o cu voce tare. De fapt, era destul de ferm convinsa ca putea auzi sunetul facut de rotile masinilor pe asfaltul de la trei strazi distanta. Facu cu ochii mari si isi inclesta maxilarul. Sa nu-l omoare? Realiza cu stupoare ca spre asa ceva se indrepta totul. Isi tinu respiratia si se ridica fulgerator. Aparu la cateva sute de metri mai incolo, la umbra unui copac. Privi in jur, asigurandu-se ca nimeni nu vazuse miscarea. Nu, nu mai era nimeni inafara de ele doua si cei doi copii. Baietelul deja trecuse peste incident. Acum se juca iar. Ema continua sa-si tina respiratia, simtindu-se ciudat ca nu avea nevoie de aer. Respira doar pentru a simti parfumurile din jur si pentru a-si da seama de lucruri. Isi incrucisa teapana mainile si se rezema cu spatele de trunchiul copacului.

[Fleur Delacour]

• "-Ce naiba faci?Am sa-ti arat ce face un vampir adverat!"
  Se ridica si se apropie de leaganul fetitei in aproximativ 2 secunde zambindu-i.O privi in ochi incercand sa vada daca o va asculta atat de usor.Da,personalitate slaba:
  "-Salut,ce frumusica esti,dar pentru binele tau ar trebui sa mergi acasa deoarece mamica ta nu ar vrea sa te piarda,e foarte periculos sa stai in parc singura,pe aici sunt multi oameni rai."spuse ea soptindu-i ultima parte
  Se ridica,in tot acest timp statuse pe genunchi si privi linistita cum fetita se indeparteaza,pana cand nu mai ramasese decat o umbra in urma ei.
  Se aseza pe leagan si statu nemiscata timp de catve ascunde privindu-l pe baiat si facandu-i cu mana de cateva ori.Asigurandu-se ca se uita in alta parte alerga spre el intr-o secunda.
  Se apleca cu grija vorbindu-i despre chestii banale,se uita in jur ca sa se asigure ca nu mai e nimeni prin apropiere si il musca,incercand sa nu-si piarda contorlul.

[Ema Snow]

Gura Emei se deschise in surprindere. Pentru o fractiune de secunda, ramase impietrita locului, apoi zbura spre Heather. Nu a fost in stare sa-i adreseze vreun cuvant. Toate i se oprisera in gat. Tanara facuse gafa de a respira, iar acum sangele copilului era neprotejat de scutul pielii. Siroia pe gat, iar mireasma venea in valuri spre ea, facand-o sa innebuneasca.
Isi duse un deget subtire spre pieptul baiatului, lansad lichidul sa curga pe unghie. Se simtea exact ca un copil care ia cu degetul frisca de pe tort. Era probabil cea mai buna chestie pe care o gustase, chiar si cand venea vorba de deserturile preparate de spiridusii de la Hogwarts, mancaruri ce acum i se pareau gretoase. Transformarea facuse ca sangele sa fie singura hrana multumitoare.
Undeva in mijlocul euforiei, gadurile Emei devenira coerente, iar ea isi indrepta spatele, stergand firisorul de sange din coltul gurii. Se uita spre sora sa cu cea mai naucita privire. Izbucnira nervii in ea, fiind treptat inlocuiti de ingrijorare si panica. Apoi iar nervi. Era ametitoare aceasta schimbare brusca a sentimentelor.
" - Sunt o nenorocita" murmura Emm sugrumat.
Ce naiba facuse? Incerca sa se departeze cat mai mult, concentrandu-se pe verificarea terenului. Se simtea ciudat. Era ca si plangea, dar ochii ei nu tradau nicio lacrima. Probabil ca noul ei trup facea acest lucru imposibil.

[Fleur Delacour]

• Se ridica cu grija si lasa copilul intins pe nisip neacordandu-i atentie.Nu se obosi sa cheme politia sau altceva,era garantat mort si ideea asta o bucura la culme.Isi sterse sangele cu mana stanga si isi privi sora de data aceasta strigand:
  "-Oh haide,nu esti o nenorocita.Daca tu esti,eu ce sunt?"ridica o spranceana
  Ea chiar putea fi considerata o nenorocita,o nenorocita mare,dar nu o deranja acest lucru absolut deloc.SE simtea bine,ii placea enorm de mult sa fie atat de imperfecta.
  Se apropie de sora ei prinzand-o de mana si tinand-o destul de strans,dar continua sa zambeasca:
  "-Calmeaza-te,nu se va intampla nimic..."

[Ema Snow]

" - Nu.." fu Ema de acord pe un ton ironic pe care Heather nu-l merita. " Doar a murit un copil. Nimic grav"
Gesticula rapid din mana. O daduse in bara si inca rau de tot. Nu se controlase si se ajunsese la ceva cu adevarat dezastros. Mai arunca o privire spre parcul pustiu si ajunse langa baiat. Nu stia ce putea sa mai faca. Intr-un fel, se bucura ca era mort; nu exista riscul de a ramane 'blocat in timp'. Il aseza cu grija pe pamant, punandu-i mainile de o parte si de alta a corpului. Incerca sa inghita in sec, dar nu se simti usurata. Ii dadu parul de pe frunte si se ridica, comentand ca sa-si distraga gandurile.
" - Politia va cauta pe cineva cu regrete."
Isi freca mainile cu nisip si curata o mare parte din pielea lui, luand primul strat firav de celule.
" - Gata. Nu sunt amprente, nu au pista"
Pocni din degete si se intoarse spre sora ei, cu ochi mari.
" - Animale! Haide, spune-mi ca exista varianta asta!"
Ar fi dat orice ca raspunsul sa fie pozitiv.

[Fleur Delacour]

• Heather rase in hohote,dar reusi sa-si inabuse cu greu rasul,care deveni doar un usor chicotit si continua:
  "-De ce crezi ca te-am intrebat ce fel de vampir vrei sa fi?Poti sa faci ce vrei,dar eu nu ma voi schimba."
  De data aceasta afisa o fata la fel de serioasa ca si in prima zi si se incrunta mergand langa sora ei.Nu putea sa creada ca era atat de...nu gasea cuvantul potrivit.Doar ura faptul ca surorii ei ii pasa de uns implu copil idiot,sau ca avea de gand sa se hraneasca din animale.
  Gandurile ii erau pline de repulsie,dar nu reusi sa scoata nici un cuvant.Deschise doar de cateva ori gura sa vorbeasca,dar o inchise in secunda urmatoare.
  "-Haide,esti sigura?"
  Parca stia deja deja ce urma sa spune,dar intrebase doar de plictiseala.