New people

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer se uita zambind la Johan.Se comporta prea frumos pentru un Viperin la prima vedere, dar nu avea nimic cu Viperinii.Avea niste prieteni acolo, doar ca prima oara au inceput cu "o cearta", si dupa sa imprietenit cu ei.
-Felicitari, ii spuse Jennifer tanarului.Da, sunt la Cercetasi, doar ca nu am nimic cu Viperinii, adica cu nici una dintre celelalte Case, am prieteni buni peste tot, continuase ea zambind.
Se gandea sa`l intrebe daca el are ceva cu Cercetasi, dar se razgandi.

[Artimei N. Denver]

Era ciudat si cit se poate de adevarat, existau foarte multe persoane de la viperini care legau prietenii cu cerecetasii. Bravo, stii este destul de greu sa legi o prietenie adevarata. Se uita in zare prin ploaia cu stopi mascati. Acolo undeva ca si un paznic al satului trona celebrul deal in care se afla Pestera lui Godric. Stii se zica ca Giriffindor a fost inmormintat initial in pestera de pe deal, dar mai apoi a fost mutat de aici, iar in locu corpului neinsufletit au fost puse citeva sticle cu potiuni si carti toate extrem de periculoase pentru un vrajitor neexperimantat. Nu avea de gind sa caute acele obiecte de artizenat si nu ar sfatuio nici pe Jennifer se indoia de existenta lor. Cartile aveau sa se mucegaiasca si sa se descompuna de la umezeala, iar potiunile puteau sa mai existe. Si ce folos din ele, daca nu ai idee la ce se utilizeaza fara carti, potiunile sunt fara rost.

[Jennifer L. Campbell]

-Da stiu...spuse Jennifer ganditoare.Chiar este greu..
Se gandea ca Viperinii erau si ei niste persoane extraordinare, doar ca orgoliul ii facea sa se poarte urat cu cineva..pana in momentul cand ajung prieteni.
Jonnathan incepuse sa ii spuna despre mormadul lui Godric Cercetasul..cum ca acesta fusese mutat si alte lucruri de genul acesta.
-Sincer, nu am auzit de asa ceva, dar pare interesant, spuse ea zambitoare.
Vazu cum picaturile se opresc din a mai cadea pe pielea sa.Ploaia se oprise.Soarele rasarise din nou, aducand cu el caldura verii.

[Artimei N. Denver]

Nici el nu auzise de chestia aceea pina acum citeva luni, de fapt, nu auzise, dar citise. Stia unde se afla fiecare mormint al fiecarui fondator din scoala, ei bine nu fiecare, pe Viperni nu-l gasise. Faptul ca fusese inhumat in Hogwarts era un mit, cautase urmele lui peste tot si nu gasise nimic, inafara de o biblioteca imensa in care isi petrecuse jumate dn viata de scolara, iar cind ajunsese in anul 7 i-au prins atit de bine cunostintele din cartile aceea referitoare la Magia Neagra si animale fantastice.

Jennifer, care este batura ta preferata? Nu intrebase chestia asta din senin, il interesau gusturile cerecetasilor.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer se trezise din ganduri auzind intrebarea lui Jonnathan.
-Aa..matura mea preferata? intrebase Jennifer neintelegand prea bine ce o intrebase fostul Viperin.
Acesta dadu din cap.
-Pai..matura mea preferata este marca Fulger, adica are o viteza extraordinara, nu stiu cum sa zic..mi se pare cea mai buna matura din cate exista pana in acest moment, spuse ea zambind.
Venind vorba de maturi, isi amintise de prima sa ora de la Cursurile de Vajthat, in care vorbise despre maturi, si despre meciul de saptamana trecuta dintre Irlanda si Anglia.
-Ai vazut meciul de Vajthat de saptamana trecuta? intrebase Jennifer cu un pic de amuzament in voce.

[Artimei N. Denver]

Pufni in ris exact ca si atunci cind o lovise. El o intreba de una, ea ii zice cu totul altceva. Da l-am vazut, si totusi ce te face sa te incelazesti dupa asemenea plimbari in ploaie? Pe mine de exemplu ciocolata fierbinte mereu ma bine dispune. Si da chiar au fost niste reprize de-a dreptul fenomenale, dar in rest, au fost si meciuri mai bune. Johan era un impatimit al sportului, deci nu scapa nici un meci. Cit despre maturi el era detinatotul a ceva mai tare, un Fulger modificat dupa gustul lui. Desi nu era le specialist in asta se putea spune ca are experienta in acest domeniu. Modificase jumate din maturile pa care le avusese si datorita acestui fapt citstiga fiecare meci.

[Jennifer L. Campbell]

OOC: Tu prin "batura" nu ai vrut sa spui " matura" ?

BIC:

Ca tot veni vorba de ciocolata fierbinte, Jennifer isi imagina deja in minte o cana mare cu ciocolata fierbine.Isi va face cand va ajunge acasa, sau poate ca va merge cu Jonnathan, daca ar vrea si el, sa bea una impreuna, pe la o cafenea.Exista una aproape de iesirea din Pestera.
-Da, si pe mine ma binedispune o ciocolata calda, spuse Jennifer zambind.Si cum ai spus si tu, au fost si meciuri mai bune, dar tot am ras la el, continoase aceasta chicotind amintindu`si niste reprize din meci.
Isi intoarse privirea spre padurea din stanga ei, vazand doi ochii rosii si mari.Isi inchise si isi deschise la loc ochii, uitandu`se mai atent.Ochii disparusera..
"Cred ca este doar imaginatia mea, sau o fi fost vreun animal.." isi spuse ea in gand.

[Artimei N. Denver]

Deci, daca zici ca-ti place ciocolata stiu eu un loc superb in care se face cea mai buna ciocolata si nu doar de aceea fierbinte. Ii facuse din ochi, o apuca de inchieitura miini si o lua printre case. Aveau sa ajunga mai usor asa. Trebuia sa nimereasca in cealalta partea a astrazii care este si mai pustie adica casele se raresc tot mai tare si cafeneaua aceea se afla practic in padure. Cu toate astea, insa este in loc superb in care sunt destul de multi clienti. Ai vazut si tu ochii aceea rosii din padure? Sa stii ca este monstrul acela de care se zavoneste de secole, sau ar putea fi o iluzie optica bine pusa la punct. Stii incuiatii se cam tem sa vina pe aici. Zic ca o sa-i manince monstrul din padure. Usor la pas rapid au ajuns in fata unei cafenele, mai degraba spus o casuta cu doua etaje facuta din birne. Mirosea a prajituri si ciocolata. Mmmm nici o data nu putuse sa reziste in fata dulciurilor.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer insepuse sa rada auzind de "monstrul din padure".Nu era adevarat, nici macar pe putin.Acest zvon a fost inventat doar ca sa nu vina Incuiatii pe aici, acest fiind un sat vrajitoresc.
-Monstrul din padure? intreba Jennifer razand.Este un zvon provocat pentru a speria Incuiatii, acum multi multi ani, cand niste vrajitori vroiau sa ii sperie pentru a se amuza, spuse aceasta razand.
Nu dupa mult timp ajunsera in fata unei casute, din care venea un miros de prajituri amestecat cu ciocolata.Mirosea atat de bine, incat Jennifer ar fi stat pe loc doar pentru a`l mirosi.
Jonnathan o trase de inceietura mainii inspre casuta, deschizand usor usa.Localul nu era foarte plin, fiind decat niste vrajitori si vrajitoare cam de varsta celor doi.
Jennifer vazu o masa libera, langa fereasta de la geam.

[Artimei N. Denver]

Ce crezi ca nu stiu despre chestia asta cu monstrul? De fapt sa stii ca timp de ani buni vraja a cazut si incepeau sa vina Incuiati. Un prieten de-al meu care locuieste aici m-a tirit pina in padure a refac eu vraja ca el nu se pricepea si am facuto. Martin chiar era sarit de pe fix si un vrajitor ce putea face la perfectie doar doua vraji. Acio si Protego, spunea ca mai mult nu-i trebuie. Le utiliza de obicei cind ii era lene sa-si aduca de mincare sau sa se apare de sora lui nebuna. Se duse la masuta libera de linga geam, era locul lui favorit si se pare ca devenise lege caci nu era ocupat nici o data cind se abatea el pe acolo. Deci, Jennifer, spune ce vrei numai nu alege. O poti considera ca o intilnire imi este putin indiferent capitoul dat.

Era draguta fata si nu avea sa o supere. Chira ii placuse felul ei de a fi. Era amuzanta si se simtea bine alturi de ea, un adevarat izvor de energie pozitiva. Ii intinse meniul si o privise putin pe sub gene.