Midnight awakenings

[Odette B. Malfoy]

-Iarta-ma, Amen, zise Lily pe un ton sincer luandu-i mana in a sa uitandu-se sa vada daca are ceva grav. Lasa la o parte faptul ca Amen era o mumie si lasa deoparte si atitudinea sa de viperina. Faptul ca era mai mult moarta decat vie o facea sa se tranforme intr-o persoana buna si nu prea ii placea asta.
Brusc isi aminti ca are la ea o bricheta. O scoase din buzunar si o aprinse. Nu se mai mira de faptul ca in secunda urmatoare si bricheta si incheietura ii fusesera zdrobite de ciomagul lui Alan. Lily se duse la cel mai apropiat perete si incepu sa bata in el si apoi sa il gadile. Dupa cateva momente Alan o trase de gulerul robei cativa pasi mai incolo si o puse sa mangaie peretele. Acesta se deschise imediat. Lily se inrosi puternic si nu spuse nimic. Ii privi pe ceilalti trei si le facu semn cu capul sa ii urmeze.
Auzi apoi oftatul slab al Kennyei.

[Kennya Allen]

"Mai avem mult? Esti sigur ca locul asta este Hogwarts? Nu m-as mira sa fie totul un vis. Am trecut prin o groaza de incaperi si observ ca..."

Nu isi termina propozitia ca un toiag aproape o lovise peste cap, insa reusi sa se fereasca la timp. Enervata la culme pe Alan, Kennya ii smulse toiagul din mana si il rupse in doua in fata barbatului. Katie sari in sus de bucurie, iar Lily era atat de fericita incat ii dadu una pe spate lui Amen, cazand din nou cu fata pe gheata tare. Spre umirea lor, Alan nu dadea nici un semn de suparare in situatia de fata, ba chiar mai mult. Isi scoase din faldurile robei bagheta si isi facu un altul. De data asta unul numai mai gros. Amen inghiti in sec. Katie revoltata ca folosise magie, iar lor nu le daduse voie se indrepta spre el sa ii ceara socoteala. Se opri insa in ultimul moment cand prinse o farama din urmatoarea incapere si ramase cu gura deschisa. Kennya se grabi sa se uite ce este.

[Odette B. Malfoy]

Lily se uita peste umarul Kennyei si aproape tipa de bucurie. Era tot un fel de pestera dar acolo era si o cascada care venea din perete si apoi se scurgea printr-o gaura mult sub nivelul la care erau.
-Nu imi pasa cata bataie o sa imi iau pentrua asta, zise Lily pe soptite dandu-i un cot lui Alan ca sa se dea din calea ei si bagandu-se direct sub cascata.
Apa era rece ca gheata dar se simtea minunat. Se bucura si mai tare cand le vazu pe Kennya si pe Kate langa ea. Lily iesi de sub cascada.
-Absolut perfect,zise ea apoi se sprijini de o stalactita.
Il privi pe Alan care privea spre un perete gol. Imediat o tintui pe Lily cu privirea.
-Ai ochi la spate?intreba Lily ironic.

[Kennya Allen]

Kennya isi dadu cu apa pe fata si se simti revigorata. Parca se trezise din nou la viata. Nu stia de ce, dar o energie subita ii cuprinse tot corpul si acum era gata de orice capcana. Amen desi era o creatura a desertului se bucura la fel de mult de situatia ca si viperinele. Desi un sunet revoltat veni din parte lui Katherine cand vazu ca apa i se scurgea prin badaje. Pe Kennya nu o mai supara nimic si se indrepta spre Alan.

"Eu zic sa stam aici cateva minute. Trebuie sa ne odihnim. Tu stii mai bine ce ne asteapta dupa urmatoarea usa. Iar fara noi nu stiu cat timp vei rezista sa te descurci singur. Desi ai grija de locul asta, nu inseamna ca tu l-ai creat."

Alan stramba din nas. Stia ca viperina avea dreptate. Ii facu cu mana sa plece. Viperina lua gestul ca pe un raspuns afirmativ si se duse spre ceilalti.

[Odette B. Malfoy]

Lily isi scoase bagheta si o privi apoi se uita la Alan. Il intreba pe un ton rugator daca o lasa sa faca vraji. Barbatul isi dadu ochii peste cap dar ii dadu voie. Lily isi scoase i tigara o puse intre buze si o aprinse cu bagheta pentru ca bricheta ii fu strivita de ciomagul lui Alan.
-Mai vrea cineva?intreba Lily plimband pachetul de la unul la altul.
Amen refuza politicos pentru ca habar nu avea ce erau alea tigari iar Katie nu fuma. Kennya in schimb avea propriile ei tigari iar Alan spuse ca are lucruri mai bune de facut decat sa isi distruga plamanii. Ii lua pachetul si i-l arunca in gaura in care se scurgea apa.
-Cat mai avem pana sa ajungem inapoi?intreba viperina incercand sa uite de tigari.

[Kennya Allen]

Kennya se uita melancolic la cum isi aprinse Lily tigara. Ii parea rau pentru bricheta. Chiar era speciala. Se aseza undeva pe un fel de stanca si se uita la Amen care facea baie in apa si inota de-a lungul malului. Viperina se gandi mai departe. Cum ajunse in situatia asta? Era doar o distractie. Cercetasul.. Peeves. Parca trecusera luni de zile de atunci. Si totusi se aflau in locul asta. Isi dorea sa scape cat mai repede si ii trecu pentru o secunda ca ar fi fost bine sa fi fost prinse de profesori. Cateva puncte scazute si detentie o luna de zile. Dar ce mai conta acum. Alan se ridica in picioare si se duse sa deschida urmatoarea intrare, spunandu-le ca e timpul sa mearga mai departe. Kennya se ridica instantaneu, fiind total de acord cu el. Cu cat zaboveau mai putin cu atat mai bine. Intrara din nou, de data asta printr-o crapatura, si ajunsera iarasi intr-un coridor lung, foarte asemanator cu primul.

[Katherine Grillet]

De ce parea totul sa nu se mai termine? Isi dorea sa se sfarseasca toata harababura, iar acum nu ii venea sa creada ca erau intr-un alt coridor cum au fost la inceput. Mergeau iar in sir indian, foarte atenti la orice lucru sau miscare din jurul lor. Isi invatasera lectia in coridoarele astea, iar Amen era unul dintre cei mai speriati. Se tinea departe de pereti, uitandu-se panicat intr-o parte si in alta, tindandu-se foarte aproape de Lily. Simteau o briza venind undeva din fata, iar Katherine il trase din nou de robe pe Alan intrebandu-l inebunita daca acolo era iesirea. Acesta ii trase din nou doua ciomege si ii spuse ca nu si sa taca din gura. Acestia continuara sa mearga in liniste.

[Kennya Allen]

Kennya se uita si ea curioasa. Era prea frumos sa fie adevarat si stia ca Alan avea dreptate. Mai devreme le spuse daca vroiau apa trebuiau sa mearga pe ruta ocolitoare. Inseamna ca nu erau nici pe aproape de iesire. O intrecu pe Katie care se uita prea atent pe unde mergea si il ajunse din urma pe Alan. Acesta ii arunca o privire ciudata de parca era gata de omor si din obisnuinta se opri. Nu stia din ce motiv, dar Alan mergea din ce in ce mai incet si se uita foarte atent in capatul coridorului care urca in panta. Deodata o piatra mare rotunda incepu sa se rostogoleasca spre ei. Facura ochii mari si toti o luara la fuga in directia opusa. Kennya nu il vazuse alergand asa pe Amen in viata ei, iar cel mai speriat parea de data asta sa fie Alan care era ultimul din rand si putea sa fie zdrobit in orice moment.

[Katherine Grillet]

Katherine se simti impinsa de o pereche de maini si il vazu pe Alan alergand disperat in fata. Reusi sa o intreaca si pe Kennya si pe ea, trecand in viteza acum de Lily si ii dadu un branci in spate lui Amen care incepu sa se rostogoleasca ca si un bulgare de zapada. Era greu de crezut ca se intampla asta. Dar acum nu era timp de gandit. Amen reusise intr-un sfarsit sa se ridice in picioare, dar Katie il impinse in spate si la fel facu si Kennya. Acum mumia era ultimul din rand, foarte aproape sa fie calcat de piatra ce prindea din ce in ce mai multa viteza. Cu un ultim salt, toti reusira sa intre din nou prin crapatura din pestera, inapoi de unde venisera. Piatra se lovi cu un zgomot puternic de perete, lasandu-i inchisi acolo.

[Kennya Allen]

Nu ii venea sa creada ce s-a intamplat. Kennya se aseza pe aceasi stanca ca si mai devreme si se uita la oamenii din jur. Katie iti tinea mana pe inima, Lily incerca sa-si recapete sufletul, Alan se scutura de praf, iar Amen statea ghemuit undeva departe de ei. Great. Si acum ce aveau sa faca? Daca tunelul era blocat, pe unde aveau sa iasa? Ii trecu prin minte o imagine de cosmar. Daca erau nevoiti sa se intoarca de unde au venit si sa o ia din nou pe ruta scurta? Se uita la Alan care parea sa gadeasca acelasi lucru. Isi arunca din nou pelerina peste umeri si toti tipara la el ca nu aveau sa se intoarca. Brusc Kennya isi aminti de harta pe care o rupse din cartea cea veche si o scoase din buzunar.