Courtyard Apocalipse

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer se uita cu coada ochilui la Eveline vazand ca este ingandurata.Nu vroia sa o intrebe acum ce are, o va intreba un pic mai tarziu.Nu dupa mult timp Evelne o intreba cat mai au pana cand ajung.Jennifer isi intoarse privirea spre aceasta.

-Un pic, ii raspunse zambind.

Se uita atenta in jur, cotind la dreapta, dupa mai aveau de mers putin printre copaci.Afara se lasa cate putin racoare, dar inca nu ii era frig.Dadu o creanga din fata sa la o parte, dupa care poienita se afla in fata sa.Ii tinu creanga si lui Eveline, pentru a nu`i veni peste fata, dupa care ii dadu usor drumul.Poienita asta mereu o linistea.Era locul in care Jennifer se simtea bine, parca avea ceva aparte in el, care o chema si o linistea.De multe ori enise aici cand simtise nevoia de a se calma, si se gandise ca ar fi un loc bun pentru a exersa alaturi de Eveline.

-Deci, cu ce incepem? intreba Jennifer vrand sa invete cat mai repede.

[Evelyn Steel]

Eveline dadu usor din cap si privi micuta poienita.I se parea nespus de familiara insa nu stia cand si cu cine mai fusese acolo.Dar stia ca mai fusese,mai demult.Se hotari sa se gandeasca la asta mai tarziu.Acum trebuia sa se gandeasca cum sa o invete pe Jennifer sa creeze un patronus.Ea invatase vraja pe un Dementor adevarat insa Eveline nu avea cum sa gaseasca unul pe aici si nici nu-si dorea asta.A doua alternativa ar ramane un Bong insa nici unul dasta nu gasea prin padure.Sau era posibil sa gaseasca.Bongul sta unde e foarte mult intuneric.Dar acum nu avea de gand sa stea sa piarda vremea cautand un Bong.O va invata asa,fara nici un ajutor.

- In regula zise Eveline intorcandu-se cu fata inspre Jennifer ce astepta nerabdatoare.Pentru a invata sa creezi un Patronus e nevoie de multa concentrare.Ar trebui sa avem la indemana un Dementor sau un Bong ce ar lua forma unui Dementor pentru a invata.Insa noi nu avem nici una nici alta zise Eveline oftand.
Se plimba putin prin poienita gandindu-se de unde sa inceapa cu explicatiile.
- Sti vraja,este Expecto Patronum si trebuie sa te gandesti la o amintire fericita din viata ta,sa te concentrezi asupra ei si sa o lasi sa te cuprinda.In regula? intreba Eveline iar Jennifer dadu usor din cap.Atunci sa incepem zise Eveline scotandu-si bagheta.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer asculta cu foarte mare atentie vorbele spuse de Eveline.Dadu din cap cand aceasta spuse ca stie vraja.In momentul cand isi scoase Eveline bagheta, si`o scoase si ea din buzunarul interior al robei.
Eveline spuse sa se gandeasca la o amintire frumoasa, sa o lase sa o cuprinda, sa ii invaluie trupul.In minte ii veneau amintiri din care suferise, dar trebuia sa treaca peste ele.Un gand ii fulgera mintea.Isi amintise zilele petrecute alaturi de sora sa care a murit acum cativa ani, din cauza lui Fenrir.Avea atat de multe amintiri frumoase cu ea incat nu stia pe care le`ar alege.

Isi imagina una pe care o avea cel mai la inima.Isi amintise cum implinise 6 ani, fiind acasa in Romania, iar parintii si sora sa ii organizasera o petrecere surpriza.Sora sa ii daduse cel mai frumos cadou.Un medalion din aur, cu o inimioara care se deschidea, inauntru fiind o poza cu ele doua.Mereu il purtase, si acum il avea in camera, dar nu stia de ce nu il poarta.Cand se uita la fotografia aia o apuca plansul, dar ceva din ea o facea si fericita.Incerca sa faca cat mai intensa aceasta amintire, sa ii invaluie corpul, dupa care ridica bagheta spunand tare:

-Expecto Patronum ! tipa Jennifer cat mai concentrata pe amintire.Vazu cum din bagheta sa tasni o lumina alba, dupa care disparu.nu isi putu da seama nici macar ce forma are patronusul sau.Ofta, dar stia ca nu va reusi din prima.

[Evelyn Steel]

Eveline privi atenta lumina alba ce iesi din bagheta lui Jennifer insa disparu inainte sa fie vazuta cum trebuie.Eveline ii zambi incurajator insa vazu ca ea nu era atat de fericita.Probabil se astepta sa iasa ceva mai mult decat putina lumina.Insa era un lucru bun pentru inceput iar Eveline stia ca inca cateva incercari si avea sa creeze un patronus cat de cat concret.

- Nu e rau.Insa sper ca nu te asteptai sa iasa din prima,nu?intreba Eveline iar Jennifer clatina din cap.
Eveline isi intoarse dintr-o data privirea in spatele sau,de unde i se paruse ca auzise un fosnet.Privi atenta insa nu vazu nimic.Se prea putea sa-i fi parut sau sa fi fost vreun animal.
- Hm ... ma rog.Hai sa mai incercam odata ii zise Eveline lui Jennifer,renuntand la misterul fosnetului de mai devreme.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer dadu afirmativ din cap auzind vorbele lui Eveline.Nu se asteptase sa ii iasa din prima, dar macar ceva mai mult..nu doar o scanteie de lumina alba.Incerca sa creada in ea, stiind ca pana la urma va reusi, nu sa se demoralizezesingura, si sa nu ii iasa nimic.

Ridica iar bagheta, tinand`o strans in mana.Imaginile ii derulau prin minte una dupa alta, incerca sa ii invaluiasca trupul ca mai bine, sa fie cat mai concentrata.Imaginile se oprisera, lasand doar una: cea cu sare ei oferindu`i medalionul.Jennifer zambi, crescandu`i inima de fericire amintindu`si aceasta dupa care rostise tare si clar.

-Expecto Patronum !

Cercetasa vazu cum lumina alba nu mai era doar o scanteie, de data aceasta fiind mult mai mare, si putea fi vazut ceva, forma unui unicorn, dar nu foarte conturata.Isi intoarse privirea spre Eveline, zambindu`i fericita.astepta sa vada ce spuse, dupa va mai incerca pana cand ii va reusi.

[Evelyn Steel]

Eveline zambi fericita cand reusi sa desluseasca forma unui unicorn printre acele scantei de lumina alba.Poate ca prima amintire a lui Jennifer nu fusese suficient de puternica incat sa o invaluie.A doua fusese insa.Nu destul de puternica incat sa creeze un Patronus concret iar Eveline ar fi ramas uimita daca ar fi facut-o.Ea se chinuise aproape o saptamana pana cand reusise sa creeze unul.Eveline se gandi la ceva pe moment.Nu stia daca ar ajuta-o pe Jennifer in creerea unui Patronus,insa s-ar putea sa o stimuleze.Eveline ridica bagheta,inchise ochii si se concentra pe o amintire fericita.

- Expecto Patronum zise ea usor rotind bagheta.
Un caine iesi din bagheta sa si incepu sa dea ocol,formand un cerc ce le prinse pe Eveline si Jennifer.Eveline numai simtea vantul ce batea usor si numai avea acea stare de neliniste.
- M-am gandit ca daca se va plimba pe langa noi,ne va da o stare de siguranta.Mie mereu imi da.Acum,mai incearca odata.Nu uita ce ti-am spus.Gaseste-ti alta amintire daca e nevoie,una mai fericita.Vei reusi.Oricum e un record ca dintra doua incercare am putut deslusi forma patronusului tau.Mie mi-a luat o saptamana pana sa invat.Haide,din nou ii zise Eveline zambindu-i incurajator.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer murmura un "multumesc" lui Eveline cand aceasta produse un patronus.Era chiar dragut, si iti dadea o liniste interioara speciala.Tanara se uita atenta la el, cum dadea un ocol celor doua Cercetase.Dadu aprobator din cap auzind vorbele lui Eveline, dupa care dadu sa mai incerce o data.

Se gandi sa ia in considrare sfatul lui Eveline.Sa isi imagineze alta intamplare care o facea fericita, asa ca mintea ei incepuse sa deruleze imagini prin fata ochilor.Ii veni in minte prima zi la hogwarts, ziua in care ii fusese pus Jobenul pe cap si acesta strigase "Cercetasi".Bucuria pe care o avuse in acel moment era de neexplicat, la cat de mare fusese.

-Expecto patronum ! spuse iar Jennifer tare si clas, unicornul tastind din bagheta sa, de data aceasta ramanand un pic mai mult.Isi zambise, dar se simtea un pic estenuata.Nu stia din ce cauza obosise atat de repede, dar nu se va lasa, va incerca in continuare.Si in acest moment cand isi amintea cosmarur, pielea i se facea ca de gaina.

[Evelyn Steel]

Eveline deslusi unicornul mult mai bine de data asta.Si fu multumita de Jennifer pentru ca perseverase.Chiar daca unicornul sau nu rezistase decat 2-3- secunde apoi se evaporase,era ceva.Eveline se intreba insa cum avea sa se descurce cu un Dementor in preajma sa.Fata isi aminti de visul pe care Jennifer il avusese.Daca avea sa se gandeasca la visul acela in continuare,cu siguranta nu va face Patronusul sau sa reziste mai mult de un minut.Eveline isi arunca privirile inspre Patronusul sau,ce acum se asezase langa Eveline si isi rotea usor coada.Apoi isi ridica privirile inspre Jennifer.

- Sa sti ca a fost foarte bine ii zise Eveline imbarbatand-o.Ti-am spus,mie mi-a luat ceva pana patronusul meu a fost concert.Nu reuseam sa creez decat vapori.Faptul ca la tine a aparut o forma dupa a treia incercare este bine,chiar foarte bine.
Jennifer zambi usor iar Eveline ii intoarse zambetul,lasandu-si bagheta usor in jos.
- Insa pari putin extenuata.Hai sa ne asezam jos putin ii zse Eveline privind-o si arandu-i un loc la cativa metri de ele unde erau doi busteni pe care puteau sta.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer vruse sa o contrazica pe Eveline, sa ii spuna ca este in cea mai buna stare, dar avea dreptate, chiar era putin exenuata.Dadu afirimativ din cap, dupa se aseza pe unul dintre busteni.Trebuia sa isi revina un pic in puteri, altfel nu ii va reusi nimic.Presimtea ca in noaptea asta ceva se va intampla, dar spera sa fie una din datile cand nu este adevarat.Ofta usor amintindu`si de cosmarul cu Dementorii.De obicei orice fel de vis pe care il visa, uita mare parte din el cand se scula, dar acum nu, totul ii ramase in mint ca un film care se derula incontinuu in fata ochilor.

Se trezi din ganduri intorcandu`si privirea spre Eveline.Aceasta avea privirea intoarsa undeva in stanga sa.

-Ev? intreba Jennifer dar vazu ca verisoara sa nu ii raspunse.Se uita foarte atenta in partea aceea a padurii.Jennifer se ridica usor de pe bustean, punandu`se in fata Evelinei.Ce sa intamplat? o intreba Cercetasa.

[Evelyn Steel]

Eveline se aseza pe busteanul ramas liber si invarti absenta bagheta in mana,privind in pamant.Patronusul veni usor inspre ele.Eveline isi ridica privirea si il privi cateva clipe.Apoi ofta usor si spuse cu o voce ragusita :
- Multumesc.M-ai ajutat mult.
Patronusul isi lasa capul usor in jos apoi disparu.Imaginea lui inca ramase intiparita pe retinele lui Eveline astfel incat fata trebui sa clipeasca de cateva ori pana sa si-o stearga.

Eveline isi indrepta brusc privirea inspre padure.Iar auzise un fosnet.Iar de data asta era sigura ca nu era un animal.Eveline privi atenta intr-acolo.Nu vedea nimic.Poate ar trebui sa se duca sa vada despre ce era vorba.O vazu pe Jennifer venind in fata sa.
- Ah,scuze.Mi s-a parut ca aud ceva zise Eveline ridicandu-se.Cred ca ar fi mai bine sa verific continua Eveline inaintand inspre padure.Jennifer o urma cu grija.Eveline intra printre copaci si dupa inca doua-trei minute de mers dadu fata in fata cu ...
- Bane!M-ai speriat zise Eveline oftand usurata si privind in sus inspre centaur.De cand Cap-de-Mort disparuse si totul revenise la normal toti centaurii erau mai primitori.Iar Eveline ii indragea pe toti.Iti era si greu sa nu o faci.