Courtyard Apocalipse

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer tresari auzind pasii venind inspre ele, ridicandinstantaneu bagheta impreuna cu Eveline.Rasufla usurata cand vazu ca erau doar centaurii, dar pe chipul lor se vedea ingrijorarea.Tanara Cercetasa se intreba ce se intampla..ceva ceva era.Asculta atenta atentia dupa care incepu sa fuga alaturi de Eveline inspre iesirea din padure.Strigase cand incepu sa alerge un "Multumim" si "La revedere" dupa fetele pornira inspre iesire.

Roba ii flutura in fant, iar fire de par ii intrau in ochi.Isi lua motul de pe mana si isi prinse parul in timp ce alerga, dupa care cele doua o luasera pe cararea care ducea spre iesire.In minte ii veneao o groaza de intrebari.De ce oare le gonisera centaurii? Cine era in padure de fapt? Ce se va intampla in continuare? Trebuia sa afle raspunsurile acestor intrebari si asta repede.

In fata iesirii din padure vazu siluetele a doua persoane.Ii facu semn lui Eveline sa se opreasca, dupa care isi scoase bagheta alaturi de Eve.Cele doua o luau usor in fata dupa care rasufla usurata auzind vocea lui Alexander, iar cealalta persoana presupunea ca este Dominik.

-Suntem noi, spusera cei doi Devoratori ai Mortii in cor

[Evelyn Steel]

Eveline ridica bagheta fixand-o pe cele doua siluete ce inaintau usor inspre ele.Eveline o auzi pe Jennifer rasufland usurata cand auzi vocea lui Alexander.Eveline banuia ca cel de langa el era un prieten.Dar puteau fi si impostori.Eveline trebuia sa verifice si nu o convinse deloc faptul ca cei doi strigara "Noi suntem!" si desi nu vroia se bucura ca auzi vocea lui Dominik langa cea a lui Alexander.Jennifer vru sa se arunce,la propriu,asupra lui Alexander insa Eveline o opri cu o mana soptind "Lumos" si iesind de tot din padure.Pe pajiste se aflau cei doi,cu robele lungi atarnandu-le in spate.Cei doi aveau zambete largi pe fata insa cand Eveline ridica bagheta asupra lui Alexander,zambetele le pierira.

- De unde stiu ca nu sunteti impostori? intreba Eveline.Alexander se incrunta la ea.
- Nu incepe Evie sasai el in timp ce o imbratisa pe Jennifer.Eveline ii arunca o privire rece ridicand bagheta inspre Dominik care izbugni in ras.
- Serios,Ev? intreba el apropiindu-se.Eveline lasa bagheta jos.
- Trebuia sa fiu sigura,bine? mormai ea in timp ce il imbratisa pe Dominik si ii dadu un mic sarut.Dominik vru sa adanceasca sarutul insa un "Hm-hm" de langa ei ii facu sa se desparta.Eveline ii arunca alta privire plina de repros lui Alexander apoi cei patru o pornira inspre domenii,povestindu-le celor doua de ce se aflau la Hogwarts in acea seara.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer vru sa sara in bratele lui Alexander dar Eveline o opri.Se uita un pic ciudat la ea dupa care simti cum fu trasa de Eve afara din padure.Vazu la lumina baghetei siluetele celor doi, simtind cum ii bate inima de bucurie.Se gandea ca daca ei fusesera in padure, de ce centaurii se purtasera asa? Gandul asta ii pieri cand isi dadu seama ca daca ar fi fost ei Alexander ar fi venit imediat la ele, si Dominik la fel.

Pufni usor auzind vorbele lui Eveline, dar se gandea ca poate avea dreptate.Cele doua nu aveau de unde sa stie daca sunt impostori sau nu.Ofta usurata auzind ca ei sunt, dupa care simti trupul lui Alexander cum o incalzeste.Aceasta il lua si ea in brate, dandu`i un mic sarut, dupa care isi intoarse privirea spre Eveline care se saruta cu Dominik.Jennifer il saluta pe Dominik dupa care mana ei se impreuna cu a lui Alexander.Cei patru incepusera sa se plimbe prin imprejurimi, Cercetasele povestindu`le baietilor ce se intamplase in padure.

-Eu nu am simtit pe nimeni, spuse Alexander ganditor.
-Ma enerveaza la culme comportamentul centaurilor, sunt asa secretosi...murmura Jennifer incruntata.

[Evelyn Steel]

Eveline mergea in tacere,lasandu-i pe cei trei sa vorbeasca intre ei.Defapt,tinea sa contrazica spusele lui Jennifer.Acum intelegea mai bine de ce erau centaurii asa de agitati.Iar secretosi,ei bine,era in natura lor sa fie asa.Totusi sunt sigura ca nu Alexander si Dominik fusesera sursa agitatiei lor.Dar Eveline spera sa se insele pentru ca nu se simtea in stare sa lupte in acea seara.Si nici atat Jennifer.Ea ar trebui sa fie cea mai epuizata dat fiind ca se chinuise sa faca un Patronus concret.

- Eveline,asculti? intreba Alexander dandu-i un usor pumn in umar.Eveline isi dadu seama ca acum nervii sai atingeau o noua cota.
- Ce vrei? se rasti ea.Acesta nu paru deloc afectat.
- Te intrebam daca ai putut vedea ceva din viitor despre ce se petrece in seara asta continua Alexander privind-o cercetator.Eveline nu statu mult pe ganduri la raspuns.
- Nu,nu am vazut nimic zise ea calma.Jennifer arata de parca o lovise ceva in cap insa Eveline ii evita privirea.Stia mai bine de ce nu spunea ce vazuse.Si dupa cum aratau treburile,era clar ca asa avea sa se intample si cateodata se detesta pe ea insasi pentru ca putea vedea anumite parti din viitor.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer se uita cu niste ochii mari, mirata pana peste poate la Eveline cand auzi discutia dintre ea si Alexander.Vorbea asa ciudat, aproape ca zici ca nu`l suporta.Nu stia ce era cu ea, dar iar devenea artagoasa.Vazu cum aceasta ii evita privirea, dar tacu din gura.Nu avea chef de alta cearta si stia sigur ca vazuse ceva.O cunostea foarte bine, si dintr`un motiv anume nu vroia sa spuna ce se va intampla.Sigur nu era ceva foarte bun, iar Jennifer era deja cam extenuata din cauza ca incercase sa produca un Patronus.

Cei patru trecusera usor pe langa sere, ajungand in scurt timp in fata Salciei Batausa.Prin fata ochilor Cercetasei ii trecusera imagini cu intamplari petrecute in acest loc.Mai era un pic si se putea sa plece de aici, de la Hogwarts, dar niciodata nu va uita clipele petrecute in acest loc magic.

Se aseza pe iarba moale, sub razele lunii si a stelelor, si se uita ganditoare in fata.Mintea ii statea doar la viziunea lui Eveline.Ce era atat de rau incat nu ii spunea.Data trecuta cand nu ii spuse ii murise tatal, dar acum..Ofta lung uitandu`se in continuare in fata, cu gandul fiind parca pe alta lume.

[Evelyn Steel]

Se aseza pe iarba,undeva cat mai departe de salcia batausa,insa tot o vedea.De acolo arata ca un copac obisnuit.Si daca te apropiai arata la fel.Singura diferenta era ca daca te apropiai prea mult,o pateai rau de tot.Eveline numai vorbi cu nimeni dupa discutia cu Alexander.Probabil Jennifer si Dominik ar fi zis ca il lua prea direct si ca vorbea ciudat cu el insa Eveline stia ca pe Alexander nu-l deranja.Defapt asa vorbeau ei doi mai mereu.Mai mereu se certau si se impacau in urmatoarele zece minute.Insa Eveline avea pica pe el inca de cand o numise "Evie".Asa ii spunea cand era mai mica iar lui Eveline ii placea sa i se spuna asa.Insa acum ura chestia asta.Trecuse in ultimul an la Hogwarts si mai avea cateva luni pana la saptesprezece ani.Iar el inca ii spunea "Evie" cand se enerva.

Ceva vreme statura asa,privind Salcia Batausa cum se legana usor in vant.Eveline o auzea pe Jennifer vorbind cu Dominik.Apoi cu Alexander.Nu avea de gand sa participe la discutie.Dintr-o data se simtea ciudat de plictisita.Probabil ca daca ar aparea in acel moment niste Devoratorii ai Mortii doar ar scapa repede de ei apoi s-ar intoarce la ce facea inainte.Si asta era un lucru ciudat pentru ca ea de obicei nu se plictisea in asa hal.Mai ales acum ca venise si Dominik;asteptase o groaza sa-l revada iar acum trata totul cu indiferenta.Si totul se intamplase dupa ce avusese viziunea aceea.Se stramba usor,lasandu-se pe spate in iarba rece si privind cerul.Cu siguranta noaptea aceea avea sa se anunte plina de surprize insa nu si pentru cineva care putea vedea viitorul.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer se uita cu coada ochilui la Eveline.Vazu cum aceasta statea un pic mai retrasa de locul unde se afla Jennifer, stand intinsa pe iarba moale.avea in minte gandul sa se duca sa vorbeasca cu ea, sa vada ce aree, dar ii era sa nu creeze iar o cearta.Isi spuse sa mai o lase cateva minute singura, dupa care se va duce.Pana la urma era verisoara si una dintre cele mai bune prietene ale sale.Simti cum cineva se puse langa aceasta, simtind caldura trupului acestuia cum ii invaluia corpul.Isi intoarse usor privirea vazand ca este Alexander.Acesta ii puse o mana pe dupa umeri, uitandu`se ganditor inspre Salcie.Silueta lui Dominik aparu in fata sa asezandu`se si el jos.Se intreba de ce nu era langa Eveline.

-Stii cumva ce a patit? intreba el usor tragand cu ochiul inspre Eveline.
-Nu..raspunse Jennifer oftand.In mare parte presupunea, dar tacea din gura.
Vazu cum Dominik se uita un pic la ea suspiicios dar o lasa balta.
-Sunt sigur ca a vazut ceva..spuse si Alexander trezindu`se din ganduri.
Jennifer si Dominik dadura din cap.Trebuia sa afle si asta acum.Jennifer se ridica usor in picioare, vrand sa se indrepte inspre verisoara sa.
-Unde te duci? intreba Alexander.
-Trebuie sa aflu ceva..

[Evelyn Steel]

Eveline vazu cu coada ochiului ca Jennifer se apropia de ea.Stia de ce venea.Vroia sa afle ce se intampla cu Eveline.Iar Eveline simti dintr-o data ca nu vroia sa mai impartasasca cu nimeni viziunile sale.Daca nu era ea,nu aveau cum sa stie ce se intampla.Dar de cand ii pasa ei daca ceilalti se foloseau de ea pentru a afla ceva din viitor?Ei bine,de acum.Se simtea folosita.Un gand ciudat ii trecu prin minte si il alunga,dand puternic din cap de parca ar fi alungat o musca.Isi scarpina alene bratul si tresari de durere cand vazu ca isi infipsese unghiile atat de rau incat isi dadu sangele.Grozav.Avea tot ce ii trebuie,numai sange nu.

Eveline o simti pe Jennifer cum se aseaza pe iarba langa ea,insa nu spuse nimic.Eveline ii fu recunoscatoare pentru asta insa in scurt timp auzi alti pasi si Dominik si Alexander se asezara de-o parte si de alta a ei si a lui Jennifer.Ea inca statea pe iarba cu ochii inchisi cand vorbi :
- Stiu ce vreti.Nu am vazut nimic zise Eveline putin mai apasat decat vroia.Auzi pufnetul cuiva si fu sigura ca era Alexander.Si acum urma ...
- Da,sigur,vrei sa te credem? chicoti el.Eveline deschise ochii si vazu trei perechi de ochi privind-o.Il privi cu repros pe Alexander.
- Sti,ti-as da o palma daca nu as fi obisnuita cu certurile noastre bombani ea ridicandu-se in fund.Alexander ii dadu un mic pumn in umar.
- Asa te vreau.Acum,spune-ne ce ai vazut zise el devenind brusc serios.Eveline isi dadu ochii peste cap.
- Ti-am spus ca ni.... insa restul propozitiei fu intrerupt de un sunet ce rasuna de pe domenii.

[Jennifer L. Campbell]

Jennifer o luase agale inspre Eveline.Linistea domnea peste hotare, auzindu`se doar crengutele rupte calcate de tanara Cercetasa.Ajunse langa Eveline, asezandu`se usor pe iarba moale, dar nescotand un sunet.Isi stranse picioarele la piept, tinandu`sile cu palmele incrucisate.nu stia ce sa ii spuna verisoarei sale, nu stia cu ce sa inceapa.Vroia doar sa nu o mai vada abatuta, vroia sa o vada zambind.Chiar daca vroia sa afle viziunea sa, si trebuia sa afle asta o interesa si starea ei, asta mai mult decat orice altceva.

auzi pasi lui Alexander si Dominik indreptandu`se inspre ele si ridicandu`si privirea vazu ca se asezasera langa ele.Asculta tacuta discutia dintre Eveline si Alexander dar nu spuse nimic nici cand se termina.Se parea ca cei doi se certau mai mereu, dar era sigura ca se vor impaca.Vorbele lui Eveline fura intrerupte de un sunet care rasuna tare peste domeniile Castelului.Tanara Cercetasa tresari ridicandu`se in picioare.Sunetul ii facuse pielea de gaina.Nu stia din ce parte venise, dar sigur nu era de bine.

[Evelyn Steel]

Eveline reactiona inainte ca ceilalti sa-si dea seama.Se ridica in picioare cu bagheta in mana si asculta cu atentie.Ceilalti actionara imediat.Alexander era cel mai potrivit in acea situatie.Fiind vampir putea auzi mai bine ca ceilalti trei la un loc.Insa Eveline nu il intreba ce auzise pentru ca ea stia de unde venea acel sunet si cine il cauza.Sperase din tot sufletul ca viziunea sa nu avea sa se adevereasca insa se intampla exact contrariul.Eveline trase aer in piept pentru a se calma si o privi pe Jennifer ce isi scosese si ea bagheta insa statea inlemnita in spatele lui Alexander.

Alt sunet ca cel de dinainte.Toti trei tresarira inafara de Alexander care asculta atent zgomotele.Eveline avea impresia ca zgomotul venise de mai de aproape de acea data.Asta nu insemna decat un singur lucru : se apropiau cu repeziciune.Alexander se intoarse brusc spre Eveline.
- Trebuia sa ne previi Eveline.Stiai ca vor veni,nu? aproape ca striga el.
- Eu ... nu .. incepu Eveline.Dominik ii puse o mana pe umar.
- Ia-o usor frate mormai el spre Alexander.Jennifer se incrunta.Eveline lua masuri.
- Nu trebuie sa ne certam mormai ea insa cearta deja incepuse.