Detention

[Rosalie Vivienne Alden]

Un suras ii aparuse in coltul gurii bagand de seama felul in care Veronique ii vorbise de aceasta data baiatului - ca de la egal la egal. Cu siguranta si-a adus si ea aminte de momentele in care fusese eleva, intocmai Rosaliei. Un gand nebunesc ii trecuse prin minte si anume sa revina in anul sapte. Stia ca asa ceva era posibil, asa ca s-ar putea sa puna in aplicare in curand aceasta idee, insa momentan avea sa se concentreze pe orele de curs. Descoperise cu stupoare ca nu stia ce avea de gand sa predea data viitoare. Avea atat de multe optiuni, incat pur si simplu nu stia ce ar putea sa aleaga.
"Stii .. uneori mi se pare greu si sa fii profesoara. Hm, acum de exemplu .. sunt multe optiuni si nu as putea sa ma hotarasc la ceva anume. In acelasi timp, insa, realizez si ca e o mandrie si ma bucur ca sunt de cativa ani profesoara..."
Facuse o pauza incercand sa prinda din mers o reactie de-a Viperineiiii.

[Veronique A. Dupont]

• 'Stii...uneori mi se pare greu si sa fii profesoara. Hm, acum de exemplu...sunt multe optiuni si nu as putea sa ma hotarasc la ceva anume. In acelasi timp, insa, realizez si ca e o mandrie si ma bucur ca sunt de cativa ani profesoara...' o auzi pe soimeanca spunand. Dadu din cap in semn de aprobare si isi musca buza inferioara in treacat.
  'Este destul de complicat. Pariez ca acum nu ne mai puteam furisa in Urlet in nopate sa ne mai "jucam" cu vampirii' zise viperina chicotind.
  Ii arunca baiatului o privire pe furis. Statea proptit in fata geamului uitandu-se in gol. Urechile le avea ciulite, iar Ronnie era mai mult ca sigura ca putea sa auda si cand scartia podeaua. Dar asta n-o interesa. Pana acum nimeni nu aflase de peripetia lor nocturna si era sigura ca nici nu va afla nimeni. Baiatul probabil ca va lua franturi din conversatie si le va ambiguiza in asa fel incat sa iasa o poveste fantastica. Probabil mai slabuta decat cea reala...

[Rosalie Vivienne Alden]

Tresarise involuntar la vorbele Viperinei. Pur si simplu nu avea un raspuns pregatit pentru asta. Se temea insa de altceva in acea clipa. Ele mereu trebuiau sa dea de bucluc si desi acum se aflau in Hogwarts, Rosalie nu putea sa nu se intrebe daca erau in siguranta. Isi dusese din nou mana la medalionul de la gat si observase cu stupoare ca Ronnie urmase acelasi gest fara sa urmareasca ceea ce facea Soimeanca. Atunci zambise din nou, caci in urmatoarea secunda isi adusese aminte ca acea intamplare si acel 'cadou' le unise asemenea a doua surori.
"Stii .. desi atunci ma temea de acele clipe, acum mi-as dori sa avem o asa actiune din nou." Suspinase usor. Spera doar sa nu se caiasca pentru ca a spus asta.

[Veronique A. Dupont]

• 'Si eu' sopti viperina, dar fu intrerupta de un zgomot terifiant ce se auzea din una din salile de clasa alaturate.
  'Ce-a fost asta?' intreba baiatul speriat.
  Viperina se ridica in picioare si asculta pentru cateva secunde zgomotul din camera alaturata. Era laboratorul de Transfigurare, propria sa clasa.
  'Urmeaza-ma' ii spuse aceasta lui Rosalie si isi scoase bagheta dintre faldurile robei.
  Mergeau amandoua incet in sir indian pe langa peretii salii, atente sa nu le surprinda ceva sau cineva.
  'Tu ramai aici. Continua sa citesti!' ii spuse aceasta elevului folosind un ton extrem de autoritar.
  Continua sa mearga inspre sala de curs. Nu-i era frica. Era sigura ca orice dihanie ar fi putut intra in Hogwarts, sigur era mai pricajita decat monstrii care o bantuiau.

[Rosalie Vivienne Alden]

Rosalie se strambase usor la auzul acelui zgomot, dar nu se temuse, insa trebuia sa recunoasca faptul ca era foarte curioasa despre ce era vorba. Chicotise usor in acelasi timp, observand metoda profesoarei de Transfigurare de a il face pe elev sa asculte. Era clar ca o prindea rolul de profesoara pe Ronnie. Surase usor, dupa care o urmase pe hol. Stia ca trebuiau sa ajunga intr-un loc cat mai curand, dar parca nu era atat de doritoare sa afle despre ce era vorba. Cand o vazuse pe Viperina indreptandu-se spre clasa de Transfigurare isi daduse seama ca dincolo se indreptase zgomotul. "Hm, sunt curioasa ce .." , spuse Rosalie, dar se oprise la timp pentru a o lasa pe fata sa se concentreze pe ceea ce voia sa faca.
Chiar era foarte curioasa, insa isi incrucisase privirea intrebandu-se ce ar fi putut sa deranjeze sala.

[Veronique A. Dupont]

• Continua sa mearga lent catre camera stiind ca se poate baza pe Rosalie sa aibe grija de spatele sau. Ambele vrajitoare isi tineau baghetele in aer strangandu-le in pumnii lor firvai.
  'Am ajuns' spuse viperina cand pasi in fata salii de curs. Nu avu curaj sa intre, asa ca o astepta in liniste pe soimeanca. Cand ajunsese si aceasta in fata usii, Ronnie se napusti in camera.
  Pentru cateva secunde fu naucita de tot ceea ce se intampla. In toate partile cadea cate ceva, iar podeaua era plina de cioburi multicolore. Iubitele sale carti erau rupte, iar cotorele si paginile erau toate aruncate prin sala. Fata isi simti sangele urcandu-i in cap de manie.
  'Zane' ii spuse aceasta lui Rosalie. 'Mici, stupide si rele zane' continua viperina descrierea scotand cuvintele pline de venin printre dinti.

[Rosalie Vivienne Alden]

Prima reactie a ei fusese aceea de a rade, insa nu putuse sa o faca observand ceea ce se afla in incapere. Pur si simplu totul era intors cu susul in jos. Ramasese uimita si se strambase la fiecare creatura care se afisa in fata lor. Privise cu amaraciune cartile trantite pe jos si rupte. O adevarata pierdere. Iubea cartile, cititul si tot ce tinea de acest subiect. Ce creaturi nenorocite puteau sa distruga asa comoara?! Mda, Veronique ii daduse raspunsul aproape instantaneu. Se strambase usor, dupa care mormai: "Da, oribile!" Ura aceste specimene si se pare ca si Ronnie la fel, cel putin dupa aceasta intamplare. Chiar ii parea rau pentru ce se intamplase aici. "Cum reparam tot ce e aici?" Si nu se referea neaparat la mizeria creata, caci asta cu o simpla vraja s-ar fi rezolvat.

[Veronique A. Dupont]

• 'Cum reparam tot ce e aici?' o auzi pe soimeanca intreband, dar era prea absorbita de imaginea desolanta a camerei pentru a da un raspuns.
  O zana ii aparu in fata si incepu sa se strambe, iar cand viperina incerca s-o prinda aceasta zbura in directie opusa. Fata era extrem de nervoasa. Ura acele creaturi zburatore. Ura viclenia cu care intrasera in castel si incepura sa-i distruga lucrurile. Stai asa, zanele nu pot intra de capul lor in Hogwarts. Asta inseamna ca cineva le-a adus aici, se gandi vrajitoare.
  'Immobulus' spuse aceasta fara a-si folosi bagheta. Vraja era extrem de simpla, chiar si elevii din anul I puteau face acesta vraja fara sa clipeasca.
  Zanele impietrira, fiind incapabile sa se miste, iar viperina se intoarse catre Rosalie.
  'Sper ca realizezi ca cineva le-a adus aici. Ce vom face acum cu ele? Cum vom gasi faptasul?' intreba Ronnie incepand sa se panicheze.

[Rosalie Vivienne Alden]

Se oprise pe loc de parca devenise o stana de piatra, dupa care daduse din umeri dezamagita. Chiar nu stia ce sa faca, Veronique tocmai o prinsese cu o intrebare capcana sau de baraj. Se strambase si punand totul cap la cap tot la aceeasi concluzie ajungea: era ciudat, dar acesta era adevarul. Cineva voia sa ii faca rau fetei, iar cum ea era Viperina nu era un lucru mult prea de neinteles. "Hm, avand in vedere ca s-a intamplat in clasa la care tu predai, adica tocmai aici .." Facuse o scurta pauza, insa prietena sa se strambase, probabil banuind despre ce era vorba, asa ca isi facuse curaj sa vorbeasca.
"Ei bine, eu cred ca cineva a vrut sa iti faca rau intentionat prin intermediul acestor .. zane!" , spuse aproape scuipand ultimul cuvant.

[Veronique A. Dupont]

• Mergand incet printre zanele care stateau impietrite in aer realiza ca nu avea dusmani la Hogwarts, cel putin, nu unii atat de prosti. Majoritatea ar fi facut un blestem sau ar fi adus o bestie in sala de clasa, nu niste zane stupide.
  'Adica....am mai dat note mici si am scazut puncte, dar nu cred ca am suparat vreodata un elev atat de tare incat sa faca asta' spuse viperina chicotind.
  Se urca pe birou si incepu sa se gandeasca ce ar putea face cu zanele. O idee ii veni in cap, dar nu era sigura de posibilele rezultatele ale acesteia. Se gandise ca ar putea sa le transigureze in ceva folositor, dar apoi abandona ideea.
  'Mai bine le punem intr-o cusca si i le dam profeosrei de Aparare contra magiei negre' sugera vrajitoarea.