Smells Like Teen Spirit

[Evelyn Steel]

Ei bine de data asta nu putuse sa spuna ca nu avusese somn.Ar fi fost patetic de cate ori folosise acea scuza pentru a iesi pe coridoare.Insa decele mai multe ori era adevarat.Ori nu putea sa adoarma ori se trezea in timpul noptii si numai putea sa adoarma la loc.Si nu prea ii placea sa stea si sa priveasca tavanul pana avea sa se faca dimineata.Mai degraba ar cobori in Camera de Zi si daca nu era nimeni,avea sa-si continue bantuiala prin alte locuri.In seara aceea nu fusese problema somnului.

Nu se putu abtine si isi dadu iarasi ochii peste cap.Apoi vorbi destul de calma,desi o bufnea rasul.
- Ah Dess,oricat as fi vrut sa spuna da ma tem ca voi spune nu zise Eveline si facu o fata trista.Am iesit pe coridoare cautand probleme.Aveam de gand sa distrug o armura sau sa il stresez pe Peeves sau chiar sa arunc un mic blestem asupra lui Filch.Dar,cum nu am putut face asta,sunt fericita sa pot fi de folos la completarea acestui trio incheie ea cu un oftat teatral.Se uitara toate trei una la alta,apoi izbugnira in ras.

[Desiree Rose Goth]

• Ii arunca o privire binecunoscuta lui Eveline. Era mandra ca Cercetasa dorea sa faca asemenea actiuni caritabile in timpul noptii - de fapt, din partea ei oricine ar fi primit cateva complimente daca incerca macar sa il streseze pe Filch. Nu il simpatizase niciodata pe ingrijitor; iar sentimentul de antipatie devenise si mai pregnant in noaptea in care el o prinsese umbland pe coridoare, pentru ca mai apoi sa ii dea detentie. Nu ca l-ar fi iubit extraordinar de mult inainte.
  
  Insa avea noroc ca in naoptea asta nu il vazuse nici macar o singura data. Nici pe el, nici pe Doamna Norris. Cercetasa se intreba ce puneau la cale cei doi - oare in care parte a Castelului faceau rondul de noapte?
  - Felicitarile mele, Eve, pentru gandurile pasnice in legatura cu Filch, spuse ea, mandra. Ma ofer oricand sa te ajut sa scapi de ingrijitor.

[Bell Evans]

• "-Iar eu va sustin decizia si va ajut, in calitate de director al acestei scoli" continua Bell, cu o voce amuzata. "Nu mi-am schimbat cu nimic parerea despre ingrijitor si draguta lui pisica" sfarsi aceasta, razand. Ii fusese dor sa petreaca timp cu prietenii din copilarie - poate ar fi trebuit sa faca asta mai de mult.
  
  Isi aminti de toate noptile petrecute pe coridoarele scaldate in liniste si ofta; era atat de frumos sa stai sa iti aduci aminte - penibil totusi, daca statea sa se gandeasca mai bine. Avea o viata perfecta in prezent, si totuji avea momente in care tanjea dupa trecutul in care nu era decat o fetita mica si prostuta, care credea in toate tamepeniile.
  
  Ii aparu insa un zambet pe chip, bagand mana in buzunarul mic al robei; scoase de acolo ceva ce semana cu un ceas si le privi cu un ranjet pe cele doua cercetase; ridica micuta clepsidra, astfel incat o sa vada mai bine.
  
  "-Ce ziceti de o calatorie in tineretile noastre?" intreba ea, cu un ranjet plin de satisfactie. Pun pariu ca eram toate trei pe coridoare la ora asta" continua tanara, chicotind.

OOC: Spre rusinea mea, am uitat de rpg'ul asta X_X

[Desiree Rose Goth]

• Zambi cand vazu mica clepsidra atarnata de un lant, leganandu-se usor in aer. Nu calatorise decat o data cu Clepsidra timpului, iar asta a fost in urma cu mai mult de un an; insa tot isi amintea valurile de adrenalina ce o izbeau la fiecare pas si teama de a fi descoperita. Insa era sigura ca de data asta va fi altfel, ca totul va fi in regula. Avea pe cineva alaturi, si, in plus, nu se vor uita decat la niste amintiri.
  Avea noroc ca Bell lua initiativa.
  - Hai s-o facem, rosti ea, cu zambetul inca schitat pe buze.
  Ar fi fost interesant sa revada ceea ce se petrecuse cu atata timp in urma. Sa se uite la cum fusese ea cu ani in urma, cand fericirea era inca posibila. Brusc, simti entuziasmul cuprinzandu-i trupul precum o pelerina de catifea.

[Bell Evans]

• Trecu lantisorul subtire, din aur alb al clepsidrei in jurul gatului celor doua cercetase; le privi apoi cu un ultim zambet, inainte sa o invarta de cateva ori. Un vartej de culori si sunete, senzatii ciudate si arome dubioase le invalui din toate partile. Dar nu dura decat cateva clipe, pentru ca mai apoi sa se trezeasca in acelasi loc, scaldate in acelasi intuneric dens. Clipi des pret de cateva clipe, dupa care strecura clepsidra inapoi in faldurile adanci ale robei.
  
  "-A functionat?" intreba ea, uitandu-se in jur putin confuza.
  
  Auzi insa un suierat prea cunoscut deasupra lor si il vazu pe Peeves indreptandu-se cu repeziciune spre ele. Chicoti, dandu-si ochii peste cand cand vazu expresia socata a strigoiului.
  
  "-Dar..tocmai v-am vazut la etajul II si am aruncat cu niste calimare de cerneala dupa voi. E imposibil" sopti el. Nu il mai vazuse niciodata atat de derutat si speriat. Un ranjet plin de satisfactie ii aparu pe fata in urmatoarele clipe si incepu sa rada.
  

[Desiree Rose Goth]

• Rase odata cu Bell cand vazu expresia de pe fata lui Peeves. Era de-a dreptul derutat, ba chiar socat de aparitia lor. Cercetasa nici nu isi mai amintea clar - oare in seara aceea, in urma cu atata timp, chiar le atacase strigoiul cu o calimara de cerneala? Se intamplase de atat de multe ori ca sa dea peste Peeves in timpul escapadelor nocturne, incat se pierduse cu numaratul. Asta daca tinuse vreodata scorul.
  Strigoiul paru ca isi revine incetul cu incetul cand le auzi hohotele de ras. Probabil ca nu era obisnuit ca studentii sa-si bata joc de el. Se stramba si vesnicul sau ranjet ii reaparu pe chip. Fata de acum o clipa in urma, chiar era o schimbare masiva. Desiree inceta brusc sa mai rada, dandu-si seama ca se va intampla ceva de rau.
  Pluti deasupra lor, venind din ce in ce mai aproape.
  - Asta nu mai conteaza, il auzi murmurand. Inca mai am destule calimari cu cerneala!
  Ranjind, chiar scoase una din buzunarul jileticii ponosite pe care o avea.

[Bell Evans]

• Indrepta usor bagheta spre el, spunand in gand incantatia vrajii; ii fusese atat de dor sa isi bata joc de Peeves incat aproape uitase sentimentul suprem de satisfactie pe care i-l oferea aceasta activitate; cu o ultima injuratura, strigoiul zbura prin tavan, lasandu-le singure. Chiar ii lipsise - poate mai mult ca orice alta distractie.
  
  "-Ce bine ma simt" ofta tanara, incepand sa rada; avea sa fie o alta seara de neuitat.
  
  Le privi pe cele doua cu nostalgie, dupa care isi stranse mai bine roba in jurul corpului; ar fi vrut sa mearga la etajul II, sa se vada pe ea in anul II si pe cele doua - mai mult ca sigur erau impreuna pe coridoare. Dar nu era prea sigura daca Eve si Dess voiau acelasi lucru. Desi pana la urma, nu avea nimeni nimic de pierdut.
  
  "-Ce ziceti sa mergem si noi la etajul II?" intreba ea, cu un zambet ce se cerea a fi nevinovat.
  

[Desiree Rose Goth]

• Ofta usurata cand Peeves disparu din raza sa vizuala. Isi intoarse capul si vazu din intuneric zambetul lui Bell si isi dadu seama ca acela era motivul pentru care venisera acolo.
  - Hai sa mergem, murmura Cercetasa.
  Chiar ar fi fost interesant sa se vada pe sine insasi in urma cu cativa ani - probabil ca de acum, infatisarea si gesturile sale i se vor parea straine, total nepotrivite. Numai ca peste doar cateva minute va avea ocazia sa priveasca intr-o oglinda a trecutului ei. Cati oameni aveau astfel de ocazii in viata lor? Nu tocmai multi. Cel putin, nu Incuiatii.
  Mersera pe coridor si coborara scarile pana la etajul II. Desi lui Desiree i se parea putin probabil ca samai gaseasca pe cineva acolo, auzi dintr-o data fosnetul unor pasi. Nu erau ai ei si nici a tinerelor ce stateau langa ea.

[Bell Evans]

• Sub pelerina invizibila, cele trei se uitara una la alta; era un zgomot de pasi apasati, ai unui barbat. Dadura coltul si il vazura pe fostul profesor de Potiuni plimbandu-se nervos prin fata unei clase goale. Avea chipul brazdat de furie si nu parea sa fie prea incantat de ceva. Probabil Peeves ii facuse o farsa - din cate isi aducea aminte, avusese o perioada in care parca innebunise si isi batea joc inclusiv de profesori - sau gasise niste elevi in pivnita lui. Totusi, era la etajul II al castelului - nu la subsol, unde ar fi trebuit sa fie clasa lui. Nici nu isi amintea de o intalnire cu Lucas in miez de noapte, pe holurile Hogwarts'ului. Deci nu se intalnisera cu el atunci - dar probabil trecusera pe langa el.
  
  Usa se inchise insa furios in urma sa in urmatoarele clipe, lasand coridorul invaluit iar in liniste; iar atunci, un alt sunet de pasi - mai sfiosi de data aceasta - lasa imensitatea holului sa fie umpluta de zgomotul lor.
  
  "-Astea trebuie sa fim noi" chicoti Bell, asteptand cu nerabdare sa vada cele trei siluete cunoscute.
  

[Desiree Rose Goth]

• Astepta cu nerabdare momentul in care cele trei siluete se vor dezvalui in fata lor; si clipa aceea nu se lasa asteptata prea mult. Isi amintea, totusi, ca nu se petrecuse niciun incident neplacut in interiorul Castelului; ci abia cand cele trei Cercetase au intrat in Padurea Interzisa. Nu va trebui sa-si faca griji ca se va intampla ceva rau atata timp cat statea in Hogwarts - si , cand se gandea la asta, se referea si la ea din prezent, si la ea din trecut.
  
  Vazu trei siluete abia conturate in intunericul ce invaluia coridorul. Imediat ce trecura in dreptul unei ferestre, razele lunii luminara chipurile celor trei Cercetase - nestiutoare de faptul ca ele insele, din viitorul lor, venisera sa le priveasca. Desiree aproape dori ca sa iasa de sub pelerina invizibila si sa vorbeasca cu ea, cea din trecut. Insa stia ca asta era ceva nebunesc, asa ca ramase pe loc.