Lost in the shadows

[Emily Swan]

• Jackie treasri putin cand auzi sunetul surd al vazei care se sparse de podeaua de lemn. Era o vaza pretioasa, constatase. Insa nu se gandi la ea mai mult de o secunda, dupa care toate simturile ii erau in alerta, gandindu-se ce naiba se intamplase cu ea. Nu avea cum sa se fi rasturnat numai asa, fara sa fie atinsa sau vrajita.
  Viperina se intoarse cu fata spre coltul in care masuta mica din lemn negru, scorojit facea un contrast artistic cu vaza sofisticata, acum reparata din cristal albastru.
  Nu era nimeni acolo. Sau nimic.
  "Sunt de acord," spuse, cu ochii mariti, incercand sa vada detaliile schimbate de pe coridorul lung.
  Se intoarse cu spatele la masuta din colt, luand-o cu pasi mari spre partea opusa a coridorului. Incepu sa fie intrigata. Poate era ceva interesant pe coridoarele astea.
  Zambi malitios, privind printre genele lungi capatul intunecat al coridorului.
  Insa, in lumina lunii vazuse ceva ce o facu sa se opreasca brusc. O silueta intunecata trecuse exact pe acel coridor pentru o fractiune de secunda. Jackie isi pierdu controlul, insa il recupera in scurt timp, abtinandu-se sa scoata zgomotul ascutit din gat.
  "Fugiti!" spuse, si o lua la fuga in partea opusa, cu cele doua viperine langa ea.

[Lexie Stryder]

• Lexie trasari si ea, surprinsa, cand vaza albastra se sparse pe jos. Ea era exact langa masa si nu auzise pe cineva care sa se strecoare pe acolo si nici nu o rasturnase ea din greseala. Asta o speria putin. O facea sa se simta expusa.
  
  La inceput, paru destul de plictisita. Nu se stresa. Putea sa fi sot orice. Poate o fantoma rasturnase vaza.
  Insa inima incepu sa ii bubuie in piept cand vazu si acea silueta intunecata care traversa repede culoarul in lumina palida a lunii. Tresari cand ii auzi vocea panicata a lui Jackie, gandindu-se ca poate era un motiv intemeiat sa se sperie. Sau poate nu. Poate era doar o gluma. Dar daca nu era?
  Viperina isi simti capul plesnindu-i. Arunca priviri fugitive peste umar, incercand sa vada daca cineva le urmarea. Nu reusisera inca sa ajunga la sfarsitul culoarului. Se opri din fugit dupa vreo cinci metri, mergand pe varfuri, tinand bagheta strans in mana, albindu-i incheieturile degetelor.
  
  Era linistea. Prea liniste.
  Lexie se uita, acum destul de speriata in dreapta si stanga, la capetele coridorului.
  "Poate ca nu ar trebui sa fugim," sopti ea, destul de surprinsa sa isi auda vocea spargandu-i-se la ultima silaba.

[Eliza G. Blest]

Ce o apucase ? Ce mai avea si de acea data ? De cate ori trebuia sa suporte acele reflexii stupide ce veneau pe nepragatite asupra ei . Voia sa le arunce , sa le dea un pumn si sa zboare cat colo , sa nu le mai vada in veci .. sa nu le mai simta deloc! Insa , precum suferinta , stia ca nu avea nicio sansa, cu exceptia concentrarii . Dar nu putea sa faca asta zilnic , ora dupa ora si moment dupa moment . Nu putea sa fie mereu atenta la persoana ei , avea atatea momente in care se deplasa de gandurile ei , de corpul ei si vorbea cu alte persoane , intra in gandurile lor , simtea ce simteau si ei , uita complet de propria persoana . Nici de ar muri pe loc , tot nu ar fi simtit .. doar , ca nu mai avea unde sa se intoarca .

Privea in jur , buimaca , si cu urechile ciulite , cautand cu disperare chipul sau macar silueta care aparuse din nicaieri . Trebuia sa fie atat de speriata ? Atunci .. de ce fugea ca o bezmetica ? Din ce pricina ?Ca cineva a vrut sa le faca o farsa ? Pusese frana cu piciorul drept si intinsese bratul pentru a le opri si pe celalalte .
"Stiati ca noi ne prostim nu ? Ca alergam pe aici ca trei pisici speriate de cine ? De ce ? Nu avem ce face ? Reveniti-va fetelor . Nu e nimeni aici..in fine , eu una nu simt pe nimeni in plus! "

[Lexie Stryder]

• Lexie simti cum o lovi inertia cand Liz o trase inapoi brusc.
  Insa avea dreptate. De ce se tot speriasera ele? De ce panicasera atat? Daca cineva voia sa le faca o farsa?
  Pun pariu ca se distreaza de minune chiar in acest moment.
  
  Lexie se relaxa partial, incercand sa gandeasca limpede. Totusi chiar trebuia sa ignore toata chestia? Daca cineva chiar fusese aici? Si se speriasera pe drept? Daca ele aveau sa plece fara sa bage in seama incidentul si sa fie in pericol mai incolo?
  Mintea lui Lexie era confuza, stand sa explodeze. Nu stia ce ar trebui sa faca. Sa rada sau sa fuga ca bezmetica inapoi in patul ei cald. Cele doua variante o orbira, nemaifiind atenta la ce se intampla in jururl ei. Tot trupul ei ii spunea sa fuga, incerca sa o traga spre capatul coridorului ce ducea inapoi inn pivnita.
  Insa mintea sa era de alta parere. Mai bine ramanea pe loc. Rezolva orice problema ar fi avut acel cineva cu ele. Da, asta era de facut.
  
  Ignora impulsul de a o lua la sanatoasa si se intoarse spre Liz si Jackie.
  "Liz are dreptate. Poate mai putem prinde persoana care ne-a facut asta. Aveti chef de o mica vanatoare?" intreba viperina, cu chipul perfect calm, intinzandu-i-se un zambet siret pe fata.

[Eliza G. Blest]

Zambise viclean lui Lexie , multumita de gandul ei si isi frecase palmele , una de alta , repede , incalzindu-se . Ciudat mai era faptul ca niciodata nu se putea incalzea , indiferent de anotimp , indiferent de temperatura . De multe ori isi spunea sa mearga , sa verifice ce e cu ea , de ce a ajuns in acel hal , insa niciodata nu avea timp , niciodata nu avea chef si pentru asta , si mai ales..nu vedea motivul , plus ca uita complet . Isi amintea doar in momentele cand avea si altele pe cap si nu mai era deloc atenta la ea . Ca intotdeauna . Cascase incet , oboseala incepand sa isi spuna cuvantul , dar nu lasase sa puna total stapanire pe ea .
"DE acord , " raspunsese ea entuziasta . Chiar avea chef de putina actiune , de ceva nervi si de o mica bataie cu acea persoana care avea chef de joaca cu ele . "S-a pus cu cine nu trebuia , " murmurase fata , mai mult pentru ea , privind in gol .
"O luam pe unde am venit ?Sau ne despartim ? Ce spuneti ? Eu una propun sa luam acel copchil pe nepregatite sau .. sa ii facem si noi o farsa , dar mai intai , trebuie sa il gasim . "

[Emily Swan]

• Jackie isi reveni din sperietura imediat ce Lexie propuse sa prinda persoana care isi batea joc de ele. Se incrunta, insa fata ii deveni imediat vicleana, zambind malitios.
  Eliza avea dreptate, se pusese cu cine nu trebuia. Isi inchise si deschise palmele, ca si cum ar face exercitii de incalzire. Mintea ei incepu sa se alature celorlalte, sa gandeasca impreuna.
  "Eu zic sa o luam de unde am venit. Cu siguranta ca a plecat din partea coridorului in care a aparut," spuse jackie, gandundu-se la posibilitati." Si apoi, am putea gasi un coridor, sau pasaj, care sa faca legatura cu partea cealalta, unde l-am vazut mai inainte. A ajuns acolo prea repede ca sa o ia pe coridoarele obisnuite ale castelului.
  Viperina isi incrucisa bratele la piept, gandundu-se la detaliile a ceea ce vazuse cu putin inainte. Cu siguranta copilul intrase pe vreu pasaj ca sa ajunga in celalalt capat al coridorului. Si apoi, mai era intrebarea cum rasturnase vaza de cristal cand Lexie se afla la nici un metru departare.
  Putea oare sa fi Aparut? Nu , nu se putea sa Apara sau sa Dispara la castel. Si in plus, ar fi auzit zgomotul, chiar daca si vaza s-a spart in acelasi timp.
  Oare putea Peeves cel care le facuse festa? Sau o fantoma? Totusi, silueta pe care o vazusera era perfect clara, fara margini difuze si corp transparent, iar fantomele nu prea puteau sa puna pe ele un palton si un coif.
  Viperina se gandea la toate, in timp ce inainta in intunericul coridorului.

[Eliza G. Blest]

Pufnise si apoi rasese fara sa se mai opreasca , cand isi intinsese mintea spre Jackie si cititndu-i gandurile . Ii placea mult cum vedea acea fata problema , insa stia ca gresea enorm ! Prea mult chiar . Nu vedea rostul pentru care isi punea atatea idei , una in fata celeilalte . Stiind ca cele doua viperine se uitau la ele ca picate din cer , se oprise si respirase adanc aer in piept calmandu-se si isi ridicase privirea asupra prietenelor ei .
"Stati linistete , ma mai apuca..din cand in cand , " mumurase Eliza si le aruncase o privire sireata fetelor . "Insa , Jackie , corect nu ? Am "auzit " tot ce ai gandit tu , si crede-ma , nu sunt deloc rele ideile si presupunerele tale dar..sa fim serioase . Sa fie Peeves ? Unu la mana , daca o facea el , venea acum la noi si se dadea mare , laudandu-se de fapta sa si cazand la podea de ras . Acesta e stilul lui . Cat despre Aparitie , sa stii ca se poate pune o vraja asupra ta , si astfel , nimeni nu mai poate auzi daca ai aparut sau disparut .. plus cu o pelerina invizibila peste tine sau o alta vraja , dar aia e greu de facut . Am incercat o data parca...un esec total , " spusese viperina ,razand de acel moment de frustare din viata ei . Pufnise , razand din nou de prostiile ei , apoi se calmase..incet .
"Scuzati-ma , " murmurase ea , cu greu .

[Lexie Stryder]

• Cand Liz incepu sa rada, Lexie mai intai se incrunta, apoi zambi, dar intr-un tarziu se trezi ingrijorata. O privea pe viperina ca si cum ar fi nebuna. Isi corecta la timp exprezia, reusind sa isi faca o expresie confuza.
  
  Dupa ce explicatiile fusesera date, Lexie avea o fata de idioata, amuzata in acelasi timp.
  Liz putea citit gandurile? Cum era posibil asa ceva? Incerca sa isi controleze entuziasmul, gandindu-se ca poate o asculta chiar acum. Surase, uimita.
  "Nu imi spune ca e unul dintre talentele tale de felina ca nu te cred," spuse, aceasta,. in gluma. Rase nervos. "Acum si gandurile mele sunt impartasite?" continua, cu o voce prefacut exasperata.
  
  Adevarul era ca ea spera ca Liz sa ii respecte intimitatea si sa nu isi 'largeasca' gandurile pana la ea.
  Zambi, gandundu-se ca poate daca o auzea chiar acum, ar fi ascultat-o.
  Hey, Liz, isi spuse, simtindu-se ca o idioata, si razand in acelasi timp.
  Se hlizira timp de cateva minute. Dupa ce se linisti, Lexie spuse:
  "Cred ca ar trebui sa ne punem in miscare daca vrem sa prindem copilul acela."

[Eliza G. Blest]

Daduse din cap , in semn ca nu . Nu era obisnuita sa isi extinda sufletul spre celelalte trupuri , dar fiind ca era foarte complicat si dureros . De fiecare data cand se intorcea in trupul ei , simtea ca o galeata plina cu apa rece ca gheata fusese aruncat asupra ei . Se cutremurase usor , la acea senzatie , dupa ce iesise total din Jackie si era cat pe ce sa si-l trimita spre Lexie . Se oprise la timp si rasuflase usurata si se spriijinise iute de perete , ducandu-si instinctiv mana la piept . Aerul rece venea repede si ii invada plamanii infierbantati , aburi sidefii iesind din gura micuta a viperinei . Zambise incet , dupa ce isi revenise si isi ridicase privirea asupra fetelor .

"Scuza-ma Jackie , daca te-ai suparat pe mine , te inteleg . Mi se pare un lucru firesc , dat fiind ca ti-am invadat , fara voia ta , proprietatea persoana . Si Lexie , am auzit "salutul" adresat mie , dar vag , caci n-am vrut sa imi impart gandurile cu alte tale . Si apoi , Jackie .. se citea totul pe fata ta . Deci , nu prea ai motiv de suparare . Dar totul se face dupa cum doresti . Acum..cat despre plecare . Sa nu mai stam in loc ,ca pierdem vremea . Ce o fi , sa fie , si sa ne luam talpasita din acest coridor , caci devine prea tarziu si parca vad ca acea persoana ne-a scapat printre degete ."

[Emily Swan]

• Jackie doar incuviintase cu un zambet pe buze, cand Eliza ii spuse sa nu se supere. Chiar nbnu se suparase pe ea. Nu putea sa spuna ca nu avea nimic impotriva, insa se gandise ca Liz nnu va face o obisnuinta din a se infiltra in mintea ei.
  
  Insa avea dreptate, orice ar fi chestia care le facuse pe fete sa se speria, fugise deja departe. Trebuiau sa se miste din loc, ca macar sa isi mai castige o sansa de a-l ajunge din urma.
  Sau poate statea si se uita la ele chiar acum? Avea o pelerina invizibila sau ceva? Era imposibil pentru ca Eliza i-ar fi simtit prezenta.
  Jackie stia ca viperina avea ceva puteri speciale, cu simturi mai ascutite, si acum cu cititul gandurilor. La urma urmei, era o felina.
  
  "Eliza are dreptate, trebuie sa o luam din loc daca mai vrem sa facem ceva," spuse si ea, incepand sa faca din nou planuri in minte. "Deci, de unde vreti sa incepem?"