Don't cry

[Odette B. Malfoy]

Odette se supuse stiind prea bine cine erau acele persoane. O cuprinse panica. Daca ei erau acolo si el era acolo si nu putea sa se lupte cu el pentru ca tinea la el in ciuda a tot ce facuse. Vazu o umbra in fata ei si stia ca era el asa ca opri. Poate reusea sa lamureasca lucrurile intr-un final. Opri si lasa matura la intamplare. Nu isi scoase bagheta insa el da.
-Ce mai faci? Cum e sa fii liber? Eu nu mai stiu, spuse Odette pe un ton rece.
Baiatul rase apropiidu-se usor de ea.
-Se vede ca nu mai stii, murmura el facand-o sa zambeasca ironic.
Fred ajunsese fata in fata cu ea insa viperina nu se dadu inapoi si nu avea sa o faca prea curand. Se intreba cat mai dura pana Fred avea sa o blesteme, ca tot se gandi mai devreme la blestemul Cruciatus. Era specialitatea lui.
-Vreau sa stii ca nu imi este frica de tine, spuse Odette facand un pas in fata.

[Kurt F. Malfoy]

• O observa pe Odette si reactia acesteia asa ca se gandi sa ramana pe aproape. Analizand felul in care cei doi isi vorbeau era clar ca se cunosteau. Cu atat mai bine,acum aflase cine era viermele care o aruncase in Azkaban. Ramase in spatele tinerei,pentru a interveni daca era nevoia. Bagheta era pregatita,pusa sub maneca pelerinei,varfurile degetelor sale fiind in stare sa o culeaga de sub bucata de material textil in doar cateva secunde, indeajuns incat sa lanseze un atac impotriva acelui pusti.
  
  Il analiza din cap pana in picioare,ranjind in coltul gurii in cele din urma. '' Blestemat la blestemat trage.'' In anii in care fusese elev la Hogwarts reusise sa invete cat de cat majoritatea vrajilor care te puteau ajuta intr-un duel. Specialitatea lui,ca si a tanarului acela,parea sa fie orice Blestem de Neiertat. Pe langa aceasta,Carsten se pricepea si la vrajile de aparare si la vrajile care puteau induce in eroare orice adversar. Simtea insa ca avea sa le foloseasca mai curand decat ar fi crezut.
  
  Il observa pe Fred intreptandu-si bagheta inspre amandoi,dar mai mult fiind indreptata inspre Odette. Inainte ca vrajitorul sa rosteasca orice vraja pe care ar fi dorit s-o foloseasca, fostul Viperin german intinse bagheta inspre adversar soptind '' Tabu'' Vraja Tabu avea ca efect mascarea numelui adevarat a vrajii la care vrajitorul o rostise cu cateva minute inainte,sau in acelasi timp,in gand. Fred scoase un mic geamat,dat fiind ca umarul incepu sa ii sangereze. ''Si asta a fost mica mea Sectumsempra.''

[Odette B. Malfoy]

Odette scoase un mic icnet cand il vazu pe Fred ranit. Isi dadu seama ca era mana lui Carsten si stia ca avea sa o incurce dar isi scoase imediat bagheta si o indrepta spre Fred soptind "Vulnera Sanentur". Fred o privi stupefiat. Odette ii zambi asa cum obisnuia sa ii zambeasca in trecut. Ii auzi pasii lui Carsten si se intoarse spre el.
-Pleaca, ii spuse lui Fred in reptomita apoi il prinse pe Carsten de maini.
Se apropie putin de el apoi se dadu inapoi. Ezitase prea mult; Carsten isi lua mainile dintr-ale ei si dadu sa plece dupa Fred. Odette il prinse ferm de mana si il trase spre ea.
-Stai! spuse privindu-l direct in ochi.
Trase adanc aer in piept apoi o facu. Il saruta pe Carsten. Parea singura modalitate prin care ar fi putut sa il incetineasca. 'Ce-am facut!?' se intreba Odette uluita.

[Kurt F. Malfoy]

• In cei doi ani in care se refugiase in lumea Incuiatilor invatase despre psihologia inversa si despre ceea ce putea obtine o femeie folosind-o. Spre deosebire de orice barbat care ar fi simtit buzele celei mai iubite femei,Carsten se desprinse din bratele lui Odette,privind in urma atacatorului. Isi jura in acea clipa sa nu aiba liniste pana nu avea sa il ucida.Lent si dureros.
  
  Dar ce era mai important, Odette il ajutase pe acel nenorocit. Trebuia sa lamureasca aceasta chestiune asa ca o prinse de umar,privind-o de sus,la propriu.'' Ce crezi ca faci?'' Isi muta apoi mana pe bratul ei,intorcandu-i-l la spate si luand si bagheta. Toata forta lui era asupra antebratului ei,apasand mai puternic cu fiecare secunda. '' Ori imi zici ori ramai fara brat. Jur ca ti-l smulg din trup! Si sa nu mai incerci vreo dulcegarie,ca nu-ti merge.'' Nu stia daca facea ceea ce era bine,dar facea ceea ce simtea.

[Odette B. Malfoy]

Odette inghiti in sec. Stia ca avea sa o incurce dar nici in halul asta si era convinsa ca avea sa ii mearga cu sarutul. 'Gandeste, gandeste gandeste'. Zambi apoi incepu usor sa rada.
-Carsten... Imi poti disloca umarul dar nu iti spun nimic. Cu mine nu merge asa, spuse Odette.
Fuses torturata cu blestemul Cruciatus, fusese injunghiata de mai multe ori, avusese un picior si trei coaste rupte si asta ar fi trebuit sa o sperie? Numai cand se lupta cu prietenul sau cel mai bun... si al lui Fred, se alegea cu cateva ceva rupt. Nu o speria o mica amenintare.
-Deci... nu imi dai drumul? Te rog frumos, spuse Odette razand.

[Kurt F. Malfoy]

• Tonul vocii ei il facu sa cedeze,asa ca ii dadu drumul. Ramase putin pe ganduri,nestiind daca ea avea sa il atace,ca un raspuns la rana lui Fred dar stia doar ca trebuia sa o stearga de acolo cat mai repede. Aurorii ar fi semnalat folosirea unei noi vraji Intunecate. Era a doua oara in 24 de ore. Si el le facuse pe amandoua. Oricum ar fi preferat sa putrezeasca in Azkaban decat sa o vada pe Odette acolo.
  
  ''La naiba cu tine,femeie! Uite ce ma pui sa fac! Dar sa lasam asta...Trebuie sa plecam de aici.'' Stiuse ca asa va fi din clipa in care reusise sa patrunda in Azkaban,spre a o salva. Ii era putin teama, mai ales acum,dar viata lui nu era nimic in comparatie cu a ei. El isi traise viata,avusese aproape tot ce isi dorise, dar ea probabil ca nu realizase nici jumatate din ceea ce isi propuse. Nu vroia sa o puna in pericol,dar pretul libertatii trebuia platit.

! Topic closed !


Edit By Raizen

Galeoni
Carsten D. Wildrig - 130

Puncte
Viperini - 130
Topic Closed !