getting away with murder ~

[Desiree Rose Goth]

• In sfarsit ii captase atentia Cercetasei. Ainsley se uita la ea cu nerabdare, insa in privirea sa era o anumita melancolie rece pe care nu o mai vazuse inainte. Arata diferit de alte dati, parea ca se maturizase intr-un timp mult prea scurt. La lumina flacarilor putea vedea trasaturile ei, asuprite de ingrijorare in ciuda incapatanarii sale de a-i arata numai furie. Cercetasa incerca pe urma sa se concentreze la ultimele cuvinte ale colegei sale.
  - Totul a fost o minciuna, ii spuse ea. Tot ce ai crezut, si tot ce mi-ai zis pana acum. Iar incendiul acela nici macar nu a existat cu adevarat.
  Neincrederea se asternea pe chipul lui Ainsley pe masura ce vorbea.

[Ainsley S. Everdeen]

• Incepu sa rada din cauza stresului strans in ea si a aberatiilor Cercetasei. Cum sa nu existe incendiul? Fusese inauntru si abia izbutise sa iasa cu viata. N-ar fi avut cum sa-si imagineze intensitatea flacarilor, fumul inabusitor si cladirea ce se destrama sub ochii ei. Nu stia la ce voia sa ajunga Desiree cu asta, dar punea pariu ca nu era ceva de bine.
  - Cred ca incepi sa aiurezi, clatina Ainsley din cap.
  Desiree ii zambi ca si cand i-ar fi facut un compliment.
  - De fapt, cred ca doar incep sa vad lucrurile diferit.

[Desiree Rose Goth]

• Stia ca avea dreptate, caci detinea multe dovezi in privinta acestui lucru. In primul rand, Aria ii marturisise ca incendiul nici macar nu avusese loc.. cel putin, nu acel incendiu in care fusese prinsa Ainsley. Insa Cercetasa inca avea farmecul de memorie pus asupra ei, iar Desiree nu putea zice cat era de puternic. Insa trebuia sa incerce sa repare lucrurile. Sa le aduca la normal.
  - Stii, mai degraba iti arat ce s-a intamplat decat sa-ti explic, spuse ea, dintr-o data.
  Isi scoase din nou bagheta din buzunarul robei; bagheta ei, nu a lui Ainsley. Colega sa remarca miscarea pe care o facuse si se dadu cu un pas in spate.

[Ainsley S. Everdeen]

• Vazu cum Desiree ridica bagheta cu o miscare lenesa si Ainsley isi dadu seama de ce avea sa se intample. Se dadu din reflex un pas inapoi, cu inima rasunandu-i tare in piept. Ce avea de gand sa-i faca?
  - Fiindca se pare ca la tine explicatiile nu prea tin, remarca Desiree.
  Isi indrepta bagheta catre ea. Ainsley se dadu in spatele Oglinzii lui Erised inainte ca jetul de lumina alba sa o nimereasca. Rasufla usurata. Auzi apoi pasii lui Desiree venind imediat in urma sa. Aproape se impiedica din pricina panicii, caci al doilea jet de lumina aproape o atinse, trimitandu-i fiori de-a lungul pielii.

[Desiree Rose Goth]

• O cuta de incruntare ii aparu pe chip, in timp ce incerca sa se concentreze asupra vrajii. Jetul de lumina alba pe care tocmai l-a trimis ricosa in peretele de langa ea si disparu apoi in intuneric. Trebuia sa o faca pe colega sa sa stea pe loc.
  - Ce naiba vrei sa faci? o auzi strigand.
  Incerca sa nu rada la gandul ca Ainsley credea ca o ataca. Bine, se miscase mai incet; daca nu ar fi ezitat in ultima clipa, colega sa Cercetasa nu ar fi avut timp sa se refugieze in spatele Oglinzii lui Erised. Insa data viitoare stia ca nu se va eschiva si va lovi indiferent de consecinte.

[Ainsley S. Everdeen]

• Adrenalina ii alerga prin vene precum otrava. Stia ca nu avea unde sa alerge. Stia ca nu avea unde sa se ascunda. Stia ca era inevitabil, dar instinctul ii dicta sa nu se opreasca.
  - Incerc doar sa te ajut, replica Desiree, de undeva din spatele ei.
  Al naibii ajutor, se gandi Ainsley. Vazu usa si se gandi sa o ia la fuga ca sa scape, insa isi aminti ca Desiree tocmai o incuiase. Fara bagheta, nu avea ce sa faca. Auzi pasii Cercetasei rasunand neobisnuit de tare in tacerea ce tocmai se asternuse. Urma sa se intample ceva rau, isi dadea seama de asta. Se intoarse repede si ultimul lucru pe care il vazu fu jetul de lumina alba indreptandu-se catre ea.

[Desiree Rose Goth]

• In clipa in care jetul alb ajunse la tinta, Ainsley se opri. Desiree se apropie incet de ea, remarcand ca privirea ii era cetoasa si nefocalizata. Nu era sigura daca vraja ei reusise sau daduse gres. Isi lasa bagheta sa-i cada usor pe langa trup. Poate ca fusese o capcana de-a Ariei in tot acest timp , iar Cercetasa cazuse fix in ea.
  - Imi pare rau, murmura ea, fara sa se gandeasca.
  Nu voia sa creada ca ii facuse lui Ainsley vreun rau ireparabil. Nu putea sa aiba mai mult ghinion de atat, nu-i asa? Incepu sa se apropie de Ainsley si ii puse o mana pe umar, cu grija.

[Ainsley S. Everdeen]

• Pentru o clipa nesfarsita, se simti ca si cand ar fi fost numai ea acolo, inconjurata de amintiri. Singura ei conexiune cu realitatea era inima care continua sa-i rasune in piept. Era ci si cand un zid invizibil s-ar fi prabusit in mintea sa, lasand-o sa vada adevarul. Insa acum stia, si nu mai conta altceva.
  
  - Ce faci? intreba, pe o voce scazuta.
  Stia ca nu ar fi trebuit sa puna intrebari azi. Ceva important avea sa se intample. Aria se intoarse cu fata catre ea, privind-o surprinsa, ca si cand nu ar fi observat pana atunci ca se afla acolo.
  - Doar ce trebuie sa fac, raspunse ea, aproape in soapta. Nu am de ales.
  Si atunci vazu ca-si indreptase bagheta catre ea, murmurand o incantatie. Si Ainsley nu avu timp sa se dea inapoi.

[Desiree Rose Goth]

• Cercetasa parea ca nu auzise intrebarea sa. In momentul in care Desiree isi puse mana pe umarul lui Ainsley, o simti tresarind puternic. Aceasta se dadu la o parte din calea sa, retragandu-se cu pasi mici. Privirea inca ii parea goala, dar acum Desiree avea impresia ca era din cauza concentrarii, si nu a farmecului ei. Totusi, asta ii demonstra partial ca farmecul ei nu daduse gres, cum crezuse initial.
  - Ainsley? incerca ea.
  Isi musca buza de jos. Nu ar fi fost bine daca o lua prea brusc, tinand cont ca in urma cu cateva clipe Ainsley crezuse ca o ataca. Se apropie usor de colega sa, sperand ca avea dreptate.

[Ainsley S. Everdeen]

• O atingere usoara o aduse la realitate. Imaginile pe care le vazuse inca o nauceau; numai ca veneau din ce in ce mai multe, aglomerandu-i mintea si lasand-o vulnerabila in fata adevarului. Nu imagini, ci amintiri care aproape o zdrobeau prin forta lor. Nu stia daca erau ale ei, insa presupunea ca da, tinand cont ca tocmai o revazuse pe Aria.
  - Ce mi-ai facut? spuse ea, incet.
  Isi ridica intr-un final privirea catre Desiree. Expresia intiparita pe chipul colegei sale era un amestec de nerabdare, intelegere si usurare. Sau cel putin asta vedea ea. Clipi, incercand sa scape de durerea de cap. Orice vraja pusese Desiree asupra ei, nu o facea sa se simta tocmai grozav.