getting away with murder ~

[Desiree Rose Goth]

• O urmari pe colega sa cum aproba din cap. I se parea curios ca Ainsley inca revenea la subiectul acesta. Era insa impacata de faptul ca Cercetasa intelesese ce se intamplase si era destul de putin probabil sa-i mai reproseze ceva in noaptea aceea. Se simtea libera sa-i spuna ce avea pe suflet din cauza a ceea ce se intamplase.
  - Am crezut ca era mai bine sa nu-ti spun ce am aflat, rosti ea, incet. Adevarul doare.
  Cercetasa stia asta mult prea bine. Pentru intaia oara, facuse ceva care nu o privea numai pe ea insasi - ceva lipsit de egoism. Nu voia sa se inteleaga altceva.

[Ainsley S. Everdeen]

• Un oftat ii scapa printre buzele intredeschise. Asteptase cu atata nerabdare ca Desiree sa-i dea niste motive mai bune pentru ce facuse, insa acum Ainsley realiza ca auzise exact ceea ce dorise sa auda. Desiree ii dorise binele , la urma urmei, si nu stiuse ca evenimentele vor lua asa o turnura.
  - Stiu ca e posibil sa fi gresit cand am decis asta si-mi pare rau, continua Desiree. Insa nu stiam ce altceva sa fac.
  Cercetasa era sincera, Ainsley isi dadea foarte bine seama de asta. Nu avea de ce sa o invinovateasca, tinand cont ca a facut ceea ce era mai bun pentru ea.

[Desiree Rose Goth]

• Rasufla adanc si-si pleca privirea, putin stanjenita de emotia ce i se simtise in glas. Nu crezuse ca-si va cere vreodata scuze de la colega sa Cercetasa; pur si simplu, nu statea in firea ei sa faca asa ceva. Insa voise sa o faca pe Ainsley sa inteleaga ca alta optiune nu existase, cel putin nu pentru ea.
  - Nu ai de ce sa-ti para rau, o auzi dintr-o data.
  Isi ridica inapoi privirea. Ainsley se uita la ea, iar pe chipul Cercetasei putea distinge surprindere amestecata cu acceptare. Nu furie, si nici superioritate.

[Ainsley S. Everdeen]

• - Ai facut exact ceea ce trebuia, continua Ainsley. Nu ai de ce sa-ti ceri scuze.
  Rasufla adanc, aerul rece invadandu-i plamanii. Ii zambi colegei sale Cercetase, realizand ca de acum avea acelasi punct de vedere ca si al ei. Pentru Desiree, probabil ca era o usurare sa stie ca eforturile ei nu au fost intru totul in zadar. Insa de unde sa stie ea ca Aria va reveni la Castel, dandu-le amandurora viata peste cap? Nu ar fi avut de unde sa stie, caci altfel nu ar mai fi luat acea hotarare. Isi dadea bine seama de asta.
  Simtindu-se amortita, se ridica in picioare. I se parea ca lamurise destul de bine acest subiect, astfel incat in viitor sa-l poata evita.

[Desiree Rose Goth]

• Continua sa zambeasca. Indiferent de ce avusese de gand sa faca Aria cu destainuirea secretelor pe care le tinuse, toate se intorsesera in avantajul sau. De acum nu va mai purta povara unor secrete. Nu va mai avea nevoie sa se prefaca ca nu stia nimic.
  - Trebuie sa aflam de ce a venit Aria aici, spuse ea, pe un ton melancolic.
  Deocamdata, pe asta vor trebui sa se axeze. Spera sa nu fie chiar atat de greu precum celelalte lucruri pe care le-a pus la cale de-a lungul anului; pentru ca nu mai avea nevoie de ghinion si de alte evenimente nefericite.

[Ainsley S. Everdeen]

• - Cred ca pot sa fac rost de o zi libera pentru noi, adauga Desiree. Presupun ca nu e atat de greu sa cer o invoire.
  Era multumita de lucrurile incepeau in sfarsit sa ia o turnura favorabila pentru cele doua Cercetase, dupa toate evenimentele prin care au trecut de curand. Poate ca va reusi candva sa lase in urma toate amintirile neplacute pe care le adunase . Poate ca, in cele din urma, va reusi sa aiba incredere in ea si in cei din jurul ei. In momentul acela , i se parea ca putea face orice, ca putea sa schimbe orice.
  - Atunci e perfect, murmura Ainsley.

[Desiree Rose Goth]

• Se uita pe unicul geam din incapere, observand cum lumina luni se rasfrangea de suprafata lacului. Totul era linistit prin imprejurimile Castelului ; nicio miscare nu deranja tacerea sumbra ce se asternuse. Ar fi dorit sa mearga afara, sa se bucure de adierea rece a vantului pe pielea ei fierbinte, adierea care ii ravasea parul si gandurile. Medita daca sa-i spuna lui Ainsley ca avea de gand sa plece cand auzi chiar vocea slaba Cercetasei.
  - E prima oara cand ne intalnim in camera asta, iti dai seama?
  Se intoarse putin ezitanta cu chipul catre colega sa. Daca Ainsley avea o intentie speciala, se pricepea sa o ascunda chiar bine.

[Ainsley S. Everdeen]

• Focul revarsa o lumina calda, permitandu-i sa vada prin intuneric. Isi dadu seama ca nu spusese ceva tocmai in regula cand vazu zambetul rigid schitat pe chipul lui Desiree. Parea ca avea o anumita retinere fata de Oglinda lui Erised.
  - Asta fiindca nu vin tocmai des pe aici, replica colega sa. Desi obisnuiam odata.
  Ainsley ridica din umeri si incepu sa se apropie cu pasi mici de Oglinda lui Erised. Felul in care se reflecta cea mai arzatoare dorinta a ei in sticla fragila i se paruse intotdeauna fascinant; indiferent daca ii placea sau nu ceea ce vedea in oglinda. Totusi, de data asta pasii ei fura tremuratori si incarcati de ezitare.

[Desiree Rose Goth]

• Sprancenele lui Ainsley se arcuira din pricina curiozitatii. Cercetasa ofta prelung. Voise doar sa scape de aici ca sa nu mai fie nevoita sa stea langa Oglinda lui Erised. Nu mai avea incredere in imaginile ce se rasfrangeau in sticla. Era o dorinta fara sens, pe care nici nu stiuse ca o avea. Reflectia dorintei in Oglinda o facea mereu sa se intrebe cine era cu adevarat si sa puna la indoiala toate principiile sale.
  - Nu am avut experiente tocmai.. placute, ca sa zic asa, bombani ea.
  In realitate, era mai mult de atat. Lucruri pe care nu le putea explica in cuvinte. Ii vorbise insa o data despre asta lui Ainsley, insa spera ca Cercetasa nu mai tinea minte acea conversatie.

[Ainsley S. Everdeen]

• - Ti-e teama, remarca Ainsley, surprinsa.
  Era prima oara cand facea o asemenea constatare in cazul lui Desiree. Descoperirea aceea o facea neincrezatoare. De ce s-ar teme Cercetasa de propria sa dorinta, reflectata in Oglinda? Insa apoi isi aminti de o veche discutie pe care le-au avut ele doua - cand Desiree mentionase in treacat ca nu era persoana pe care o credea si Oglinda lui Erised demonstra cel mai bine acest lucru. Desiree nu mai dorise sa adauge altceva in privinta asta, preferand sa lase raspunsul in aer.