Where the lonely ones roam

[Salathiel Donnerkrieg]

Daca era ceva ce ura Sal mai mult decat sa nu aiba dreptate era ca cineva sa se puna intre el si cei apropiati. Un ranjet mefistofelic ii acoperi fata, iar manusa de pe mana dreapta ii aluneca usor, descoperind cicatricea din palma si semnul intunecat pe antebratul dezgolit de roba rupta. Risipi atacul cu o miscare scurta de mana, apoi il fixa pe vrajitorul acum si el dezarmat cu o privire goala, lipsita de orice sentiment uman.
In secunda urmatoare mii de flacari ii inconjurara pe cei doi, facand-o pe Bell sa se dea cativa pasi inapoi in fata zidului de foc. Inauntru, la lumina rosie a flacarilor, chipul lui Sal parea desprins din infernul descris de Dante. Niciun muschi nu misca pe fata lui si totusi expresia parea sa i se schimbe mereu, luand forme mai grozave in functie de lumina aruncata de flacarile valvaitoare. Un imens sarpe de foc il inconjura pe Carsten, desprinzandu-se din peretele arzator si asteptand parca doar un gest de-al lui Sal pentru a-l mistui pe vrajitor.

"Deci" rupse el tacerea "e destul de rau pentru o previziune sau trebuie sa merg mai departe? Nu mi-ar pasa de tine, dar Em cred ca ti-ar duce dorul... Nu ma intereseaza ce relatie ai tu cu ea atat timp cat nu te bagi intr-a mea."

[Kurt F. Malfoy]

• Privi in jur,observand dezastrul pe care Salathiel il facuse. Nu avea pic de mila fata de castel. Mama ma-mii lui Merlin,omul asta nu avea respect fata de nimeni si nimic,pare-se. Foarte bine,pe el nu-l deranja,catusi de putin. Cu atat mai bine,incepuse sa i se faca frig. Bell nu era in pericol iar asta era bine. Privi inspre ea,zambind larg. Chiar si cand situatia era data naibii,el tot avea sa fie calm,chiar nebunesc de relaxat. Mna,e dragut,ce sa zic? Casca apoi larg,privindu-l pe Salathiel cam nepasator. Tipul ala se expuse cam prea mult dar acum avusese loc o rasturnare de situatii. Un Aguamenti n-ar fi fost de ajuns iar el nu avusese de la inceput chef de duel. Nu isi facuse un plan,deci era normal sa se afle acum in situatia de fata. ''Altceva?''

[Bell Evans]

• Privi cercul rosiatic, care arunca bucati mari de umbra in jur. Simti cum furia anterioara ii paraseste incet incet fiinta, lasand-o intr-o stare ciudata de nepasare in cele din urma. Ei o indepartasera, ei se luptau, ei voiau sa isi faca rau unul altuia. Clatina incet din cap, intorcandu-se si incepand sa mearga cu pasi mici. Voia sa se indeparteze de ei si sa incearca sa-si gaseasca linistea. Pentru asta venise acolo, daca statea sa se gandeasca mai bine.
  
  "-Ce faci?" sopti tanara, cand ajunse in dreptul lui Nate.
  
  Acesta o privi putin confuz, incercand sa realizeze probabil daca era bine; ea dadu insa usor din cap in semn de da si il lua de mana, continuand sa mearga. Ajunse in scurt timp in celalalt capat al Camerei si le intalni pe fetelte care se bucurau de petrecere. Macar ele sa se simta bine; pentru ea seara era distrusa.
  
  "-Tu esti bine?" intreba Bells, intorcandu-se spre Nate.
  

[Nathan Evans]

• Ridica usor absent din umeri, plecandu-si privirile; nu era tocmai locul in care ar fi ales sa se afle..asta daca ar fi avut de ales. Incerca insa sa arboreze o expresie indiferenta si isi privi sora, putin ingrijorat.
  
  "-Sigur te simti bine?" insista el, uitandu-se agitat la ea.
  
  Nu arata bine; era atat de palida, iar ochii ii erau mariti de groaza. Incerca sa arate ca era ok, dar cel putin cu el nu ii mergea. O cunostea de prea mult timp si simtea ca tot zbuciumul ei interior i se transmite si lui.
  
  "-Hai incoace" sopti Nate, in urmatoarele clipe.
  
  O trase la pieptul lui, imbratisand-o cu blandete; stia ca are nevoie de asta, dupa toata tarasenia din celalalt capat al Camerei. I se parea ciudata confruntarea dintre cei doi - mai ales motivul i se parea cel mai intrigant. Ar fi vrut sa o intrebe care era problema lor, dar se hotari ca nu era tocmai momentul potrivit.
  

[Shayera Holl]

• Shayera privi toate scenele dintr-un colt mai indepartat al camerei,cum facea de obicei.Serios acuma,nimeni nu avea habar ca si ea era prin preajma.Ii placea sa faca pe pisica nevazuta si sa urmareasca cam ceea ce se intampla in jurul ei.Prin toate camerele facea asa,exceptie fiind baile...acolo nu vrea ai nimic de auzit,vazut sau urmarit.
  
  Incerca sa vada reactiile surorii sale,insa o amuza momentul fratesc dintre ea si Nathan.De mult nu fusesera atat de apropiati,sau cel putin nu ii vazusera pana acum.
  Adevarul era ca nici Shayera nu era o persoana atat de lipicioasa,exceptand momentele in care se vedea cu Bell dupa N'spe mii de ani si incepea sa o sufoce de fiecare data.
  
  " -Ia uite ce ursi polari avem aici..." murmura mai mult pentru ea in momentul in care se apropie de cei doi.
  
  Nate se intoarse uimit,dupa care incepu sa chicoteasca,dar faza sa aiba vreo reactie anume.
  In momentul acela,cercetasa nu stia ce avea sa faca.Ramase ca o statuie...
  O ducea gandul sa intervina in imbratisare,dar se gandea ca va strica momentul,asa ca prefera sa priveasca acea iubire de marmota.
  

[Bell Evans]

• Surase usor, privindu-si sora; incepea sa se simta mai bine totusi. Nate zambi la randul sau, imbratisand-o pe Shayera. Nu ii vazuse niciodata prea apropiati, poate si pentru ca era o diferenta de varsta considerabila intre ei. Si totusi, Bells era cea mai mare; Shayera si Nate, alaturi de Rose, erau mai mici.
  
  "-Uite cine s-a gandit sa apara" chicioti tanara, imbratisand-o la randul sau.
  
  Se adunasera mai multe persoane in acea parte; le recunoscu pe Rosalie si Ginny, dansand chiar langa ele. O mai vazu pe Lexie, alaturi de cateva cercetase si le facu cu mana. Chiar spera sa ii revina moralul.
  
  "-Poate nu e distrusa de tot seara" continua Bells, indreptandu-si privirile spre coltul unde ii lasase pe Carsten si Sal. Spera doar sa nu se raneasca prea mult unul pe altul prea tare.
  
  Uneori avea impresia ca ea era motivul pentru care se intamplau toate relele din lume; stia ca greseste, ca nu totul tinea de ea. Dar uneori nu putea sa nu puna la suflet si sa nu considere personala situatia. Gresea, poate pentru a mia oara. Viata ei era plina de greseli, de regrete si suferinta. Uneori ar fi dat orice sa o schimbe cu a altcuiva; dar cand privea in jur si isi vedea prietenii atat de buni, pe Nate si Shayera, realiza ca de fapt nu ar fi vrut asta.
  
  "-Ma bucur mult ca sunt aici" remarca tanara, brusc.
  

[Salathiel Donnerkrieg]

Salathiel ii arunca o privire plina de dispret lui Carsten inainte sa faca flacarile sa dispara cu o singura miscare de mana. Nu dorea sa il omoare, in nici un caz aici in fatat atator elevi.

"Ar trebui sa stii sa renunti. Dupa ce mori nu mai poti face nimic." ii arunca el in timp ce trecea pe langa acesta, indreptandu-se spre locul unde era Em.

"Imi pare rau." ii spuse acesteia privind-o in ochi. "Trebuia sa se intample ceva rau si s-a intamplat. Totul e bine acum, pentru explicatii apeleaza la domnul de colo" adauga el, aratand spre Carsten.
"Pe data viitoare..." mai spuse inainte de a porni cu pasi mici spre usa.

[Bell Evans]

• Il privi putin mirata, intorcandu-se spre micul grup cu care statuse pana atunci; se uita si in celalalt capat al salii, vazandu-l pe Carsten de unul singur. Ofta incet si incepu totusi sa mearga in spatele lui Sal.
  
  "-Chiar vrei sa pleci? Nu e nevoie sa o faci doar din cauza lui Carsten, stii asta" sopti ea, vorbind cu glasul usor ridicat pentru a o auzi. Nu il mai atinse, drept consecinta a micului 'sfat' primit cu cateva zeci de minute in urma.
  
  Nu voia sa mai supere pe nimeni; ar fi dat orice sa dea timpul inapoi cu cateva ore in urma si sa nu se mai fi bagat intre cei doi. Eventual poate ar fi fost mai bine nici sa nu fi venit in Camera.
  
  Totusi, insista pret de cateva clipe, asteptand ca Sal sa se razgandeasca; astepta indelung, in timp ce simtea deja privirile celor din jur atintite pe figurile lor. Pentru prima data in viata, nu-i mai pasa; nu voia sa il piarda si pe el.
  Trebuia sa gaseasca o cale comuna de a impaca pe toata lumea; dar nu reusea de fiecare data.
  Il simti pe Nate in spatele sau si isi pleca privirile, oftand; spera sa nu plece si el. Spera sa nu inceapa sa plece toata lumea din cauza micului incident care se petrecuse; puteau sa o ia totusi de la capat.
  
  "-Continuam petrecerea?" intreba ea, intorcandu-se spre restul lumii aflate acolo.
  

[Shayera Holl]

• Shayera zambi usor.Nu era nimic amuzant la scena sau ceva de genul...no way.Ii placea felul in care se comporta Nate.Se vedea pe expresia lui ca ii pasa,iar lucrul aceasta o facea sa il admire tot mai mult.Se maturiza...
  In momentul de fata i se parea ca priveste un tanar in adevaratul sens al cuvantului...i se parea ciudat faptul ca,parca aspectul fizic nu coincidea cu varsta sa,si poate nici mentalitatea.
  Dar totusi se bucura ca putea sa il aiba alaturi.
  
  Se apropie de fratele sau si ii puse usor mana pe umar,dupa care il trase de brat si chicoti usor.
  " - Fratioare...ma faci cu un dans? " murmura in momentul in care simti ca are destul loc...si pentru dans,si pentru palavre.
  Incerca sa destinda atmosfera cat de cat si sa ii faca pe ceilalti sa ii urmeze sfatul...desi i se parea destul de ciudat felul in care incerca sa faca asta.
  
  " - Dupa asta putem sa incercam niste jocuri sau alte chestii de genul! Lets party,party,party!"
  Mda...din nou incerca sa faca pe gainuta nevinovata,desi poate parea prostuta si se facea de ras.Obisnuia sa faca asta si ii placea la nebunie cand vedea ca scoate la iveala cate un zambet pe fata cuiva,si ca,uneori,multi ii urmau sfatul.
  
  Isi privi fratele dupa cateva secunde,dupa care incerca sa poarte o discutie cu el,desi nu vorbisera de ceva timp,si poate nici nu se salutau cand se vedeau pe coridoare.Era destul de ciudat...imediat intervenise intrebarea: "In case noi ce facem?"...raspunsul: "De cand stam impreuna?".
  
  " - Nu prea stii sa dansezi..." chicoti.
  

[Julieta D. Thibault]

Cercetasa se afla intr-un colt uitandu-se intr-o carte,care de ceva vreme o fascina.Observa ca era de ceva vreme singuratica asa ca lasa cartea si merse la ceilalti..se mai inmultise lumea..sau lipsise ea prea mult..

Auzise din coltul acela in care statuse fascinata de carte,o cearta intre Sal si Carsten..dar vazu ca Bell incerca sa-i potoleasca..si intr-un final furtuna a fost potolita.

Linistea se lasa peste camera.nimeni nezicand nimica...uitandu-se unul la altul.Dar Julieta merse langa ei si zise:
-Da normal.Ce mai e noua?...se intoarse catre Bell apoi catre ceilalti.

OCC: Srry Shayera :-s..acum am vazut ca ai vrut sa postezi =))...scuze