I'm a schoolgirl in love with her sempai II

[Odette B. Malfoy]

• -Ti-am mai spus ca te iubesc? intreba Odette incantata peste masura de idee.
  Incepu sa viseze cu ochii deschisi la cum aveau sa saliveze toate fetele dupa ei si cum aveau sa le ceara tot felul de detalii. Incepu sa ranjeasca dar reveni cu picioarele pe pamant cand primi una dupa cap.
  -Au! Ce naiba... mormai frecandu-si zona in care fu lovita. Isi intoarse capul la timp pentru a se feri de alta pietricica. Fusesera descoperite de Sasuke.
  Se uita speriata la Kennya si incepura amandoua sa alerge iar Odette care avea camera in mana se chinuia sa si-o indese in sutien era sigura ca nu avea nimeni sa o ia de acolo.
  
  -Crezi ca mai vine dupa noi? intreba Odette gafaind, uitandu-se in urma sa.
  Kennya dadu sa spuna ceva dar se auzi un ‘bau’ care le facu pe amandoua sa tipe. Era Sasuke bineinteles. Le lua pe amandoua de par spunandu-le ca le va da cap in cap daca nu se potolesc.
  -Serios? intreba Odette asezandu-si usor mana pe partea de sus a pantalonilor lui Sasuke, indemnand-o pe Kennya sa faca la fel.
  Viperina ridica trei degete si le lasa in jos unul cate unul iar cand il lasa pe ultimul amandoua trasera in jos de pantalonii lui Sasuke.
  
  

[Kennya Allen]

In urmatoarea secunda se petrecura mai multe lucruri deodata. Sasuke era in stare de soc, fara sa-si dea seama ce se intampla. Simti aerul in jurul picioarelor si observa cu stupoare ca ramasese dezbracat. Odette in se grabi imediat sa scoata aparatul din sutien si sa-i faca poze, in timp ce Kennya tinea ca si cum ar fii fost ultima ei clipa de viata de pantalonii acestuia sa nu ii traga la loc peste soldurile inguste. Se chinuira cateva secunde, Sasuke facand ochii mari cand Kennya striga disperata la Oddy sa faca pozele cat mai clare ca apoi nu o sa mai valoreze pretul initial.
“Crezi ca ar fi si mai bine sa-i punem o lesa?”

La auzul cuvantului lesa Sasuke se zbatu din ce in ce mai tare in timp ce viperina se mai tinea doar cu o mana de pantalonii acestuia, incercand sa-si puna toata greutatea corpului pe ei ca sa nu-i scape in timp ce folosea cu cealalta mana bagheta. O indrepta spre gatul baiatului in timp ce o intreba cu greu pe Odette ce stil ar putea sa abordeze.
In secunda urmatoare multe siluete aparura in jurul lor intreband cu voci ingrijorate daca toti erau in regula. Se oprira brusc din panica lor ca sa admire scena ciudata ce avea loc in fata lor, cand Madara si Itachi vizibil gelosi se chinuiau sa le traga pe fete de pe Sasuke.
“Kennya, daca ii dai drumul va pozam personal in nud si iti mai raspund si ce e un Uchiha daca nu va mai atingeti de el!” zise Madara care o culsese pe jumatate de pe jos pe viperina.
La auzul cuvantului Uchiha ambele fete se oprira din miscare si intrebara la unison daca pana la urma e un brand de coniac sau nu.

[Odette B. Malfoy]

• Odette facu ochii mari la auzul cuvantului Uchiha. In sfarsit misterul avea sa fie rezolvat iar daca era cu adevarat un brand de coniac atunci aveau sa caute la fiecare magazin si restaurant.
  -S-a facut. Jos textila! spuse Odette entuziasmata facandu-i pe toti sa o priveasca socati.
  Odette incepu sa rada in hohote linistitndu-i ca fusese doar o gluma. Le spusese apoi ca era mai curioasa de un Uchiha decat de ce ascundeau ei.
  -Ei bine, Uchiha, incepu Madara.
  -Este, continua Sasuke.
  -Numele nostru de familie, termina Itachi.
  Cele doua ramasesera cu gurile cascate nestiind ce sa mai spuna. Nu s-ar fi asteptat niciodata ca in tot acel timp avusesera un Uchiha de fapt trei chiar in fata lor. Odette reusi sa isi revina intr-un tarziu din uimire dar nu spuse nimic. Astepta sa spuna Kennya ceva. Sau unul din baieti.
  
  

[Kennya Allen]

Dezamagirea se citea in ochii Kennyei. Nu stia de ce, dar se astepta la ceva maret, la ceva cu adevarat mare. Nu un nume de familie. Isi aducea aminte de batranul pe care il intalnisera la inceputul calatoriei lor si avertizartea lui cu privire la razbunarea a acestor Uchiha. Se uita cu coada ochiului la Madara, Itachi si Sasuke si nu vazu nimic periculos in aparenta lor. Ba chiar pareau sa aiba urechi si o coada ce se zbatea cu putere de cate ori cele doua fete erau in preajma. Visul ei cu privire la Bora Bora era zdrobit in mii de bucatele. Poze nema, coniac nema. Isi imagina visatoare o plaja intinsa, soarele arzator deasupra lor in timp ce tineau in mana un pahar de coniac si relaxandu-se in briza oaceanului.

Facu ochi de catelusi catre ei si ii facu sa jure ca le va lua cu ei in vacanta din satul lor natal. Raspunsul veni pe neasteptate cand Madara spuse ca in momentul de fata oricum nu aveau ce face decat sa gaseasca alt loc unde sa inopteze sau sa se duca inapoi in sat. Iar cea din urma parea solutia cea mai bune. Cele doua viperine entuziasmate de calatoria neasteptata ce aveau sa o faca sarira in sus de bucurie si deja isi faceau planuri, fara sa-i lase pe ceilalti sa scoata nici un cuvant.
“Trebuie sa ne facem bagajele!” zise Kennya pe nerasuflate si o trase de mana pe Odette spre han. Barbatii se uitau tacuti la cladirea in cenusa, ce nu mai avea nici etajele superioare si se intrebau in sinea lor ce bagaje ar putea sa-si faca fetele.

[Odette B. Malfoy]

• -Da, daca mai gasim ceva, spuse Odette plecand alaturi de Kennya stergandu-si discret lacrimile care i se adunasera in colturile ochilor.
  Se simtea complet distrusa. Daca Uchiha era un simplu nume de familie de ce le ascunsesera adevarul atat si le facuse sa isi imagineze tot felul de lucruri si sa viseze la tot felul de vacante.
  Se urcara amandoua pe dramaturi incercand scotocind dupa orice ar putea fi al lor. Odette gasi la un moment dat o bucata din valiza ei si incepu sa planga.
  -Pretioasele mele haine, spuse incercand sa se calmeze. Kenn tu ai reusit sa gasesti ceva?
  Cand ii vazu pe baieti venind spre ele isi sterse repede lacrimile si adopta o figura nepasatoare.
  -Nu mai avem haine, spuse Odette ridicand din umeri.
  -Va cumparati din sat, spuse Itachi.
  -Cu ce bani? Intreba Odette gata sa izbucneasca iar in plans.
  Nu mai zise nimeni nimic apoi Madara le promise ca aveau sa gaseasca ei o solutie. Odette il privi conuza cand o ruga pe Kennya sa se urce in spatele lui si privi si mai confuza cand fu rugata acelasi lucru de Itachi.
  -O sa ne carati in spate sute de kilometri? intreba sceptica.
  
  

[Kennya Allen]

Kennya nu astepta ca nici unul sa raspunda si o trase de mana pe Odette printre ruinele hanului. Se uita in spate de cateva ori sa fie sigura ca nu erau urmarite si incepu sa-i sopteasca cautand concentrata bucataria.
“Fi atenta! Trebuie sa gandim clar situatia si sa castigam cat mai mult din ea. Nu avem nici un ban ramas, asa ca o sa ne bazam pe ei. Sigur au bani, doar sunt barbati. Nimja, se pot strecura usor unde vor. Cand ajungem acolo mergem cu ei la cumparaturi trebuie sa luam cat mai multe, chiar daca ii bagam in faliment. Si tine bine de camera aia. Inca nu e pierduta excursia din Bora Bora. Avem tot timpul din lume sa le facem poze si apoi sa le vindem pe ascuns in Hogwarts. De ce sa nu impuscam doi iepuri dintr-o lovitura?”

Ajunsera in sfarsit in bucatarie si amandoua gasira printre ruine cateva sticle pline de alcool. Spre bucuria lor inca erau intregi si acum fetele se chinuiau sa le strecoare in bagajele de mana. Mai trecura inca o data peste plan si apoi se intoarsera la ei primind expresiile lor confuze.
“Unde ati fost?” fetele dadura din umeri si le raspunsera cu jumatate de gura ca isi cautau celelalte lucruri. Pana la urma cele doua urcara in spatele lor, iar Kennya isi apasa puternic pieptul pe spatele lui Madara si ii facu cu ochiul prietenei sale.
“O sa facem cateva popasuri pe drum. O sa fie mai greu sa gasim undeva adapostit sa dormim.” zise Hidan care deja sarea in copaci in fata lor.
“Nu ar fii mai usor sa Aparem?” Kennya primi din nou niste priviri de parca ar fi nebuna, insa asta nu o impiedica sa vorbeasca in continuare.
“Sper ca nu va asteptati sa dormim sub cerul liber. Stiti cine suntem, nu?” barbatii se uitara unul la altul cu subinteles. Stiau foarte bine de ce erau in stare cele doua fete.

[Odette B. Malfoy]

• Lui Odette ii cam suradea idea Kennyei. Nu era facuta pentru mers pe jos asa ca de ce nu?
  -Nu ar strica sa incercam, spuse Odette apoi incepu sa le explice si celorlalti despre c era vorba.
  Le spuse ca nu aveau de ce sa se teama daca le supuneau exact locul in care trebuiau sa apasa si se tineau strans de ele. Doar sase secunde de agonie: sufocare, greata ameteala si apoi ajungeai la destinatie.
  -Eu nu cred a vreau sa incerc, spuse Kisame ingrijorat.
  -Nu afecteaza pestii in mod special… toti se simt la fel de rau, spuse Odette indiferenta.
  Ii ceru si Kennyei ajutorul si incercara amandoua sa i convinga. Ochi de catelus, fara succes, plans, nici un succes, rugaminti in genunchi, nici un succes. Odette renunta si sari enervata in spatele lui Itachi.
  -Bine sa mergem asa, pe jos, spuse indemnandu-l sa mearga.
  
  

[Kennya Allen]

“Am ajuns?” intreba dupa cinci minute in care toti raspusera la unison ca nu si incercara sa-i explice fara succes ca vor calatori cateva zile bune. Viperina incepu sa se planga si sa le zica cat de usor era sa apara sau pur si simplu sa faca un Portal ilegal. De asemenea cuvintele fetei le intrata pe o ureche si le iesira pe o alta pentru ca ei inca nu aveau incredere in puterile celor doua fete si erau destul de speriati de ele si comportamentul lor incat nu se riscau sa ramana pe mainile lor. Dupa alte cinci minute era randul celeilalte viperine sa intrebe daca au ajuns iar ei se oprira brusc din alergatul pe crengile copacilor si coborara pe pamant.

“Cred ca e de ajuns pentru astazi. Deja se lasa intunericul si trebuie sa gasim un loc unde sa ne adapostim si apoi sa pregatim cina si sa gasim apa.” Zise Sasuke care analiza imprejurimile.
Deidara auzi un rau in apropiere si le explica ca ar putea sa prinda cativa pesti, moment in care si Kisame si Kennya se aruncara la pamant cu mainile in piept refuzand orice fel de mancare ce continea cuvantul peste in ea. Madara se chinui degeaba sa-i convinga asa ca le promise sa caute si niste fructe.
Toti se oprira din cearta si se uitara atenti printre balarii cand auzira ceva miscandu-se. Se concentrara cat puteau de bine prin intunericul ce ii invaluia, iar Kennya lua bagheta din buzunarul drept si sopti “Lumos.” Siluetele mumiei si ale lui Alan aparura in raza luminii, uitandu-se fix la ei.

[Odette B. Malfoy]

• Cand ii vazu pe cei doi cum se uitau la ei cu acei ochi de caine bleg se enerva cumplit. Sari pe Amen doborandu-l la pamant si incepand sa ii stranga bandajele din jurul gatului.
  -Il omori! striga Itachi luandu-o cu grei de pe biata mumie care se chinuia sa isi recapete suflul.
  -Chiar? Ca eu nu mi-am dat seama, spuse ironic viperina.
  Baiatul o facu cu greu sa inteleaga ca mai devreme sau mai tarziu Amen si Alan aveau sa isi primeasca pedeapsa bine meritata, insa viperina nu se lasa convinsa prea usor. Se uita apoi dupa Deidara si Madara care plecasera deja dupa apa si mancare. Lui Odette ii veni imediat o idee si ii striga inapoi. Transfigura cu ajutorul Kenniei cateva pietre, iar acum avea recipiente pentru apa si mancare.
  -Va fi mai usor asa, spuse Odette inmanandu-le recipientele.
  Se intinse pe iarba sperand ca pana dimineata nu aveau sa o manance gandacii si incepu sa se gandeasca la toate lucrurile pierdute. Si ea si Kennya aveau seifurile de la Gringotts pline dar cu banii si bunurile de acolo nu faceau nimic in lumea Incuiata.
  -Au ajuns cu mancarea? Intreba la un moment dat dandu-si seama ca ii era groaznic de foame si ar fi mancat orice in acea clipa.
  
  

[Kennya Allen]

Kennya statea langa Sasuke refuzand sa se aseze pe jos si ii impuia capul cu tot felul de prostii. Acesta se uita foarte atent la ea sa nu fie atacat din nou de fata, avand cam prea multe amintiri neplacute legate de ea. Chiar daca o facea inconstient, acesta se tinea de pantaloni si tresarea de cate ori viperina facea o miscare mai brusca sau gesticula in timp ce ii vorbea pur si simplu indignata de greseala lor catastrofala de al uita pe Pochi acolo la han. Bietul lor animal de casa era blocat in acea cusca si probabil isi astepta stapanele sa vina si sa-l hraneasca. Hidan cu coasa pe umar stand de paza incerca sa le zica ca un sarpe de zece metrii nu era deloc multumit sa le fie lor animal de casa.

Kennya incerca sa protesteze cand mai multe siluete foarte agile ii inconjurara, fara sa le lase o cale de scapare. Cele doua viperine fura impinse in mijlocul celor din Akatsuki pentru a nu fii atacate, privindu-i cum schimbau priviri ingrijorate intre ei. Acum ca lipsea si Madara si Deidara sansele lor de a castiga erau vizibil mai mici. Alan si Amen venira si ei panicati langa fete, iar Kennya se uita mai bine la atacatorii lor. Purtau o masca ciudata ce infatisa cate un animal si aveau un tatuaj pe umar al carui nu stia semnificatia. Odette si Kennya simtira pericolul asa ca isi scoasera baghetele din buzunare gata de atac.