~ you will let me down

[Desiree Rose Goth]

• - Mnu, absolut nimic.
  
  Desiree se incrunta, gandindu-se la faptul ca Ainsley chiar se hotarase sa-i faca viata un chin. Sari peste gardul mic de inaltime, avand grija sa nu-si agate paltonul, si ii arunca inca o privire scurta colegei sale. Nu putea sa-si dea seama daca mintea sau nu, iar asta aproape o aducea la disperare.
  
  - Nu trebuie sa-mi spui acum, replica Cercetasa, incercand sa sune calma, sigura pe sine. Detaliile ar trebui sa vina pe parcurs.. tot ceea ce trebuie este ca tu sa ai incredere ca celelalte amintiri vor reveni.
  
  Desiree isi freca palmele una de cealalta, straduindu-se sa se incalzeasca. Nu se simtea tocmai bine cand se gandea ca excursia lor nu se incheiase, nici pe departe.

[Ainsley S. Everdeen]

• Incerca sa evite pe cat de mult privirea iscoditoare a lui Desiree. Nu mintise cand ii spusese ca nu isi amintise nimic important, insa, pur si simplu, avea impresia ca de fiecare data Desiree nu o credea, indiferent daca spunea adevarul sau arunca o minciuna la intamplare.
  
  - Am nevoie de adresa lui Deborah, continua colega sa Cercetasa. Vom Aparea direct acolo.
  
  Pufni, usor neincrezatoare; nu avea incredere in abilitatile de Aparitie ale colegei sale nici macar negru sub unghie. Avusese destule experiente rele in ultimele luni, numai din cauza faptului ca trebuiau sa faca Aparitie Ingemanata. Abia astepta ca sa implineasca saptesprezece ani si sa poata face Aparitia de una singura.
  
  Insa ceva din privirea lui Desiree o facu sa rosteasca numele strazii, desi cu o voce nesigura si usor batjocoritoare.

[Desiree Rose Goth]

• Ca de fiecare data, isi inchise ochii, sperand ca sa ramana calma si sa nu se intample nimic prea rau. Prinse mana rece a lui Ainsley, gandindu-se intens la destinatia la care trebuia sa ajunga. Simti in scurt timp focul mocnind care-i alerga prin vene, pentru ca apoi sa se trezeasca parca alergand intr-un vartej de amintiri si culori difuze. Totul se intunecase pe urma, iar tanara vazu numai contururi vagi.
  
  Vantul o izbi in fata. Un fior inghetat o cuprinse dintr-o data, facand-o sa se cutremure usor si sa-si deschida ochii. Fulgii inghetati dansau in fata sa, facand-o sa se gandeasca la un peisaj feeric din preajma Craciunului. Insa isi aminti in scurt timp ca nu se afla intr-o excursie din placere si ca avea un scop pentru care se dusese acolo.

[Ainsley S. Everdeen]

• Se trezi in plina iarna, inconjurata de casute ce pareau, la prima vedere, parasite. Cand arunca o privire peste umar, vazu vechea casa binecunoscuta desfasurandu-se impunatoare pe deal. Ii vedea doar conturul pe intuneric, insa era sigura ca aceea era casa pe care o cautau. Trebuia sa fie.
  
  - Suntem exact unde trebuie, spuse Ainsley, pe o voce joasa.
  
  Nu ii prea venea sa creada. Era prima oara cand abilitatile de Aparitie ale lui Desiree le permiteau sa ajunga exact la destinatia dorita.
  Tremura scurt, involuntar, simtind frigul intrandu-i sub piele. Isi intoarse privirea catre colega sa, care se uita la ea cu o falsa modestie, parand sa ceara laude.

[Desiree Rose Goth]

• Desiree arunca o privire in directia in care se uita colega sa. Intr-adevar, observa o casa mare dominand dealul cel mai apropiat. Ainsley trebuia sa ii multumeasca pentru ca avusese initiativa sa Apara acolo, in loc sa strabata o gramada de drumuri parasite in puterea noptii.
  
  - Si.. de data asta nu ai mai pierdut nici un picior, remarca Cercetasa. Esti intreaga. Sper ca stii catre cine sa-ti adresezi multumirile.
  
  Spranceana lui Ainsley se arcui usor. Desiree isi dadea seama ca prietena sa era foarte neincrezatoare in privinta multumirilor. Un ranjet i se contura pe buze dupa ce vazu expresia de indignare asternuta pe chipul colegei sale. De fiecare data se intampla asta, si de fiecare data Desiree era la fel de amuzata de reactiile lui Ainsley.

[Ainsley S. Everdeen]

• Incerca sa-si infraneze indignarea si schita si ea un zambet in coltul buzelor. Nu trebuia sa se arate din nou manioasa din pricina cuvintelor lui Desiree.
  
  - Bineinteles ca stiu, spuse ea, pe un ton firesc. Citind horoscopul, mi-am dat seama ca astazi e ziua mea norocoasa. Deci, ar trebui sa multumesc alinierii planetelor sau unui rahat de genul asta.
  
  Isi inclina usor capul, asteptand reactia colegei sale, care nu se lasa intarziata. Desi Desiree zambea, era clar ca era dezamagita din cauza faptului ca nu isi iesise din minti , precum datile trecute. Cercetasa inregistra in minte o bila alba pentru ea insasi.
  
  Ii mai arunca un zambet lui Desiree, apoi isi indrepta privirea catre casa de pe deal.

[Desiree Rose Goth]

• - Hai sa mergem.
  
  Ainsley ii mai arunca un zambet ironic si se indrepta catre casa de pe deal cu pasi apasati, fara sa arunce vreo privire in spate. Un oftat scapa de pe buzele intredeschise ale Cercetasei in timp ce alerga catre colega sa , incercand sa o ajunga din urma. Devenea din ce in ce mai greu sa mearga in continuare, tinand cont ca se intuneca din ce in ce mai mult si lumina vaga a baghetei nu prea ii mai era de ajutor.
  
  Zapada scartaia sub talpile sale pe masura ce inainta. Isi puse mainile in buzunare, incercand sa se mai incalzeasca putin. Gandul ca in curand va intra intr-o casa , unde era cald, o bucura nespus - nu credea ca va mai rezista mult in frigul glacial al iernii. O lacrima i se adunase la coltul pleoapei, si o indeparta repede cu mana.

[Ainsley S. Everdeen]

• Faptul ca mergea impotriva vantului ii provoca o durere surda la nivelul pieptului; totusi, incerca sa se linisteasca spunandu-si ca putea sa fi fost mult mai rau de atat. Macar nu erau nevoite sa inoate in zapezi de cinci metri, ca in alte dati. Spera ca, odata ce vor iesi din casa familiei lui Deborah, sa nu sa trezeasca ca nu vor putea sa inainteze din pricina omatului .
  
  In doua minute, Cercetasele au ajuns la usa casei; spre satisfactia lui Ainsley, ea fu prima care puse piciorul pe veranda. O astepta si pe Desiree, care parea sa incerce sa fie cat mai inceata posibil. Ainsley incepu sa studieze casa veche, pe care o cunostea inca din copilarie. Nu se schimbasera prea multe lucruri de atunci , daca statea sa priveasca fatada casei - insa situatia nu va mai fi niciodata aceeasi.

[Desiree Rose Goth]

• Lumina din acea casa era aprinsa, cel putin in camera din fata. Desiree ajunse pe veranda la un interval de timp considerabil fata de Ainsley; cand urca cele cateva trepte, o surprinse pe colega sa oftand cu dezaprobare, satula sa o tot astepte. Privelistea aceea o scoase putin din sarite.
  
  - Poti sa bati la usa, o invita Desiree, pe un ton sarcastic. Pe mine nu ma cunoaste.
  
  Ainsley paru sa ia in considerare propunerea aceea, apoi ridica nestingherita din umeri. Se intoarse cu spatele la ea si batu de doua ori in usa mare de mahon. Bocaniturile se auzira atat de tare, incat Cercetasa se crispa, intrebandu-se daca sunetul acela nu le va da de gol in caz ca erau urmarite.
  
  Statura timp de cateva secunde in frig, asteptand un raspuns. Desiree incepu sa tremure un bataia vantului de iarna, injurand in gand din cauza ca nu exista un loc pe acoloo ca sa se adaposteasca.

[Ainsley S. Everdeen]

• Rasufla adanc, asteptand pe jumatate inghetata. Trebuia sa fie cineva acasa - doar lumina era aprinsa, nu-i asa? Un gand sumbru ii trecu dintr-o data in minte. Daca se intamplase ceva rau pana atunci? Oare era posibil ca venirea celor doua Cercetase acolo sa fi provocat ceva rau?
  
  Ideea aceea disparu imediat din mintea sa cand auzi sunet de pasi de dupa usa. Schimba o privire scurta cu Desiree, care parea sa se uite la ea cu ingrijorare. Ainsley incepu sa-si zgarie podul palmei cu inghiile sale lungi cand auzi zavorul zanganind. Usa se dadu la o parte cu un scartait scurt, dezvaluind celor doua fete lumina de dinauntru.
  
  In fata lor aparu o femeie de varsta mijlocie, care parea sa incerce sa-si dea seama cine erau cele doua tinere. Ainsley isi drese glasul, indicand sa priveasca catre ea.