Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala de Primire
« Previous 1 … 5 6 7 8 9 … 11 Next »
/ Katerina D. Petrova

**Aaron Hart** · 20 May 2012, 23:57

{OUR BROTHER}

Aaron Hart

# Fear doesn't shut you down; it wakes you up. I've seen it. It's fascinating.Sometimes I just want to see it again. Want to see you awake.” #

{A HEART THAT LOVES IS ALWAYS YOUNG}

Nume complet: Aaron Hart
Vârstă: 25 ani
Data Nașterii: 31 aprilie 1987
Orientare Sexuală: Heterosexual
Casă: Adult
Tipul Sângelui: Semi-pur
Baghetă: lemn de arţar, 30 cm, puţin flexibilă, miez din colţul unui basilisk

{THINK NOT I AM WHAT I APPEAR}

Înălțime: 1,85 m
Greutate: ăăă, have no fuckin' idea
Forma Corpului: slab
Culoarea Părului: blond
Culoarea Ochilor: albastru deschis
Semne Distinctive: diferite cicatrici pe mâini şi pe gât
Play By: Kurt Cobain

{IF WE LIVE TRULY, WE SHALL SEE TRULY}

Ceea ce îi place: iarna, locurile liniştite, să stea lângă şemineu cu o cană de ciocolată caldă şi o carte ,ţigările&alcoolul, grunge music& style
Ceea ce îi displace: aglomeraţia, să fie singur cu alte persoane, să fie deranjat atunci când cântă la chitară, persoanele cu două feţe
Materia Favorită: Ierbologie
Materia Detestată: Istoria Magiei
Puncte Forte: inteligent, perspicace, ager, atent
Puncte Slabe: anti-sociabil, retras, depresiv
Obieciuri/Ticuri/Tabieturi: fumează
Bong: oamenii
Erised: familia lui reunită
Patronus: corb
Personalitate: Aaron este genul de persoană singuratică, care rar intră în vorbă cu cineva. Este adâncit în gândurile sale şi greu poate fi trezit, iar de cele mai multe ori îl poţi găsi într-un colţ întunecat al unor camere goale sau privind , visător şi absent, pe fereastră jocul norilor pe cer. Chipul său este mereu întunecat, nu furios sau iritat, ci mai degrabă melancolic şi trist, iar ochii săi sunt de cele mai multe ori goi şi îndureraţi. Foarte rar, pe faţă mai apare licărirea unui zâmbet fugar, iar ochii săi capătă din nou culoare, însă această fericire efemeră dispare la fel de repede cum apare. Pare că se teme de oameni. Nu genul acela de groază, ci mai degrabă îl îngrijorează prezenţa lor. Atunci când împrejur este un om devine agitat şi încearcă pe cât posibil să se ferească de ei. De aceea cei mai mulţi îl consideră nebun.
Dacă ar încerca cineva să îl cunoască cu adevărat, ar descoperi un suflet blând şi cald, vesel şi protector, care mereu are o glumă pregătită să-ţi ridice moralul, însă înăbuşit de un val copleşitor de regrete. De asemenea ar afla că frica lui faţă de oameni se datorează unei întâmplări tragice din viaţa sa.

{BEEN THERE, DONE THAT }

Mama: Marlene Hart
Tatăl: Richard Wells
Frați/Surori: o soră mai mică, Aileen (decedată)
Locul Nașterii: Liverpool, Marea Britanie
Animale de Companie: un motan alb, Shaddow
Scurt Istoric: "You're face to face with The Man Who Sold The World"

Aaron s-a născut la sfâşitul lunii aprilie, în primăvara anului 1987 în Liverpool, dintr-o mamă Sânge-pur şi un tată încuiat. A locuit şi crescut până la vârsta de opt ani printre Încuiaţi, când în casa familiei Hart au început să se petreacă fenomene ciudate, în special în jurul celor doi copii, băiatul de opt ani şi fetiţa în vârstă de numai un an. Mama celor doi, o vrăjitoare de renume, renegată şi alungată de familia ei, datorită căsătoriei cu un Încuiat, i-a ascuns soţului ei originile ei, încă de când îşi legaseră destinele. De cum a aflat, Richard şi-a abandonat familia, fără a se mai întoarce niciodată. Marlene i-a crescut singură pe cei doi copii, care cu sacrificii şi unele lipsuri au avut o copilărie relativ fericită şi frumoasă.

"I thought you died alone, a long long time ago "

În anul 2003 pe 2 mai , satul vrăjitoresc în care se mutase după plecarea tatălui a fost atacat de un grup de vrăjitori Întunecaţi. Aaron, în penultimul an de şcoală, s-a alăturat acestora. Parcă hipnotizat de recompensele pe care avea să le primească , dacă se va dovedi demn a intrat în case la întâmplare, atacând şi omorând orbeşte pe oricine îi stătea în cale. Astfel, fără intenţie, le-a ucis pe două din cele mai importante persoane din viaţa lui: sora lui , Aileen, elevă în al patrulea an şi iubita sa Clara, care venise în vizită la nişte unchi. Năucit de ceea ce tocmai făcuse, trezit brusc la realitate, a abandonat lupta şi a fugit. S-a ascuns în una din proprietăţile familiei sale din Peştera lui Godric, unde a încercat să se sinucidă. A fost însă găsit de unul din vecinii acestuia şi salvat în ultima clipă. A aflat ulterior că mama sa a înnebunit când a aflat de fapta lui şi a fost închisă la Sfântul Mungo.

{THE PEN IS MIGHTIER THAN THE SWORD}

Nume: Cristina (Effy)
Vârstă: 13 ani
Experiență RP: 2 ani jumătate
Exemplu RP:

Quote:"Frumos." Murmură parcă mecanic, fantoma privind înspre oglindă, apoi înspre Lexie.

Se simţea bine, şi totuşi rău când avea în preajmă viaţă, şi încă una atât de tânără. Dorinţa fetei îl făcu să zâmbească, lucru rar întâlnit la el, nu amuzat sau batjocoritor , ci blând şi visător. Un fior îl străbătu în acelaşi timp, când îşi dădu seama că ,deşi nu era ţelul lui, nu putea face acest lucru. Dacă ar mai fi trăit acum, cum ar fi arătat viaţa lui? Ar fi avut trei zeci şi nouă de ani, ar fi fost însurat , cu o familie fericită şi un loc de muncă anost,dar sigur, sau şi-ar fi pierdut încă timpul de partea Devoratorilor, cu un scop ce nu putea fi împlinit?
Pentru o clipă se pierdu din nou printre gânduri, chipul îi redeveni întunecat şi privirea îi căzu din nou în gol.

Se ridică , însă, în scurt timp şi porni din nou înspre oglindă. Se opri lângă Lexie şi nu privi oglinda, nu încă.

"Crezi că eu pot vedea ceva?" O întrebă pe un ton calm, chiar blând.
Nu ştia exact de ce îi voia părerea, era doar o străină, pe deasupra şi un om, iar el în general se ferea de oameni. Probabil fiindcă îi părea de încredere, i-o dovedise când îi încredinţase secretul, care cum spusese şi ea, putea fi folosit de inamici. Însă, ce ar fi putut el face, o biată fantomă, care nu-şi găseşte liniştea, care este urât de majoritatea fantomelor şi considerat nebun de restul?