Love me or leave me at London

[Wanda J. Bennet]

• Isi arcui din nou o spranceana si lua o gura din vinul ei ca apoi sa astepte sa termine de zis tot si sa zica si ea:
  -Femeile care se lasa greu deobicei sunt greu de citit. Zise ea pe cat de sincera putea fi, pentru ca asa era. Isi aminti ca in adolescenta era vulnerabila la orice tip care arata bine, dar acum nu..acum nu mai putea fi pacalita asa usor chiar si de un tip frumos..cum era Zayn.
  - Dupa cum spuneam, ghicitul este unul dintre punctele tale forte. In plus..se pare ca scorpiile sunt pe placul tau, corect? Continua ea insa ramase cu ochii mari cand auzi ca era o exceptie, sa il creada sau nu?
  Avea de ales ceva greu, el putea sa o pacaleasca doar ca sa ajunga in patul lui dar putea sa nu fie asa, sa fie exact opusul si sa fie partenerul de viata care si-l doreste oricine, grea decizie.
  - Atunci as putea spune ca si tu esti o exceptie, nu accept invitatii de la oricine. Continua ea muscandu-si buza inferioara.

[Zayn Dietrich]

O asculta atent, dar la ultima fraza nu prea o credea.
-Nu vreau sa fiu rau, dar asta nu o prea cred.In fond eu sunt genul de barbat care ar face orice sa intre in patul unei domnisoare frumoase, dar cine ma citeste odata si reuseste sa descopere aceasta latura de la mine, ei bine aici inseamna ca e speciala. spuse vorbind serios.
Nu mintea.Daca nu ar fi descoeprit acea latura din el, ei bine ar fi facut-o de mult, ar fi mint-o in orice chip, doar ca sa ajunga in patul ei, dar nu o facuse.
Defapt ii spusese adevarul si tocmai ii zisese ei, unei fete ca era in stare sa minta doar sa ajunga unde vroia.
Mai lua o gura din vin si privi aiurea prin meniu.
-Comanda ce vrei tu, m-am ocupat de nota deja , poti lua orice doresti. spuse zambindu-i cald.
Nu era genul de persoana afectuoasa, sau cel putin nu mai era.Ii placea sa fie romantic, dar doar cu persoanele care meritau acest lucru, si blondina se pare ca merita tot romantismul pe care brunetul il putea oferi in acea seara, si chiar se simtea bine, chiar daca pentru incepu fusese total altceva in capul lui.

[Wanda J. Bennet]

• Isi arcui brusc o spranceana cand acesta vorbi si ramase total uimita prima data.
  Bine, asta era total ciudat acum insa nu avea sa se precipite sa il judece din prima, orice barbat ar fi facut la fel in locul lui..defapt cam asta era scopul barbatilor, sa ajunga in patul unei femei cat mai repede.
  Nu stia de ce dar barbatii erau atat de obsedati uneori sa ajunga in patul unei femei incat uitau de tot romantismul si treceau..direct la fapte, iar unii chiar daca femeia nu voia, o obliga.
  Ura barbatii care nu aveau pic de respect pentru o femeie, si care imediat credeau ca isi puteau bate joc de ea daca le accepta invitatia la cina sau in oras, patetic si pentru sexul masculin.
  -Uhm, pacat ca eu nu sunt ca celelalte. Iti va trebui mai mult de o cina romantica ca sa ajungi in patul meu, iar increderea..ei bine, increderea mea se castiga destul de greu, mai ales de un barbat. Zise ea fara sa-l jigneasca, era adevarat, era greu de cucerit dar daca stiai sa o abordezi..putea lasa si de la ea. Zambi scurt cand el zisese ultima fraza, momentan nu i era foame si voia doar sa bea vinul acela, era de ajuns pentru un moment.
  - De ce origine esti? Zise ea curioasa caci il vedea cu un accent german.

[Zayn Dietrich]

Schita un mic zambet, un mincinos mai mare ca el nu gaseai cand venea vorba de a intra in patul unei femei.
-Stiu ca nu esti ca celelalte, daca erai deja te abuream cu ceva si mergeam la mine , dar prefer sa o iau incet, sa te cunosc.Si crede-ma pot fi un romantic incurabil, daca persoana respectiva merita. spuse schitand un mic zambet.
Asculta ultima intrebare a ei si schita un mic zambet.Se pare ca nu era atat de vizbil, dar ehh avea sa se mai scape sa vorbeasca si in germana, dar uneori nu tot timpul.
-Germana , sunt din Germania. spuse dand usor din umeri.Dar tu? intreb curios de originea ei.
Nu stia dupa accent, nu isi putea da seama , ceea ce era ciudat cand venea vorba de el.
Lasa aceste ganduri la o parte si simti cum lantul i se facea de zece ori mai greu, facandu-l pe brunet sa strambe putin din nas, dar reveni repede. Baga lantul inapoi sub camasa si ofta incet.
Parca amintirile acelea ii reveneau in minte si il enerva acest lucru mai rau decat deobicei.

[Wanda J. Bennet]

• Il putea citi ca pe o carte deschisa, defapt orice barbat putea fi asa, doar ca el era putin mai greu de citit.
  In general nu era atrasa de germani, desi iubea sa citeasca cartile in limba germana, i placea si Germania, avea rude acolo si de multe ori isi petrecea verile acolo. Ofta scurt si schita un mic zambet in coltul gurii cand acesta i raspunse la intrebare:
  - Anglia, sunt originara din Anglia. Zise ea convinsa de cuvintele ei, era o englezoaica in toata regula, chiar daca mama ei venise din Franta iar tatal ei din Anglia, ea se descurca cu limbile straine.
  - Am fost de cateva ori in Germania, verile mi le petrec de multe ori acolo, sunt pasionata de istorie si cred ca Germania are o istorie aparte fata de celelalte tari, plus ca sunt multe carti despre ea si cum s-a infiintat. Continua ea desi deja parca parea o tocilara, chiar nu era, insa pasiunea ei ascunsa era istoria, de fiecare data cand avea putin timp liber citea si se relaxa facand asta.
  Se incrunta cand il observa pe Zayn nelinistit si observa rapid cum isi baga un lant cu un pandantiv superb in camasa si observa acel oftat chiar daca il facuse incet.
  - E ceva in neregula? Zise ea privindu-l pret de cateva secunde.

[Zayn Dietrich]

-Ai dreptate, Germania chiar are o istorie aparte, chiar daca m-am nascut acolo si sunt originar din Germania, nici acum nu am terminat toata istoria, care ei bine ma fascineaza. spuse schitand un mic zambet.
O privi calm, cand il intreba daca era ceva in neregula.Pai erau multe in neregula legate de el, dar nu vroia sa mearga pe aceasta idee, vrand sa o ia mai usor.
-Sa spunem doar ca trecutul s-a gandit sa invie in aceasta seara. spuse schitand un mic zambet.
Blondina il citea repede, si asta nu ii placea.Deobicei nu se lasa usor citit, dar acum nu mai conta asta.
Daca blondina intreba, ei bine avea sa ii spuna si sa o lase pe ea sa decida ce vroia si ce nu mai departe, fiind destul de morbid in unele cazuri, dar acum incerca sa fie perfect, sa nu fie sadic sau ceva in genul.

[Wanda J. Bennet]

• Ei bine se pare ca un lucru il aveau in comun: istoria. Nimeni nu-i putea intelege pasiunea sau mai bine zis obsesia pentru istorie, dar nu avea sa faca o tragedie din asta.
  In fond fiecare persoana avea o obsesie, o pasiune sau orice ceva de genul si nimeni nu te putea invinui de chestia asta.
  Isi indrepta privirea catre el pret de cateva secunde si apoi si-o indrepta in stanga si in dreapta, era o liniste apasatoare dar in acelasi timp relaxanta. Isi muta din nou privirea dintr-o parte in alta si simti un nod in gat, iar medalionul de la gat incepea sa-i arda pielea. Il dadu jos repede si observa cum straluceste.
  - Ce naiba?! Dar nu apuca sa mai continue fraza caci doi barbati de la Ordin au aparut fix la cativa metri de ea, cu un ranjet pe buze si vrand medalionul sigur.
  - Ca sa nu va stricam seara, scumpilor, avem nevoie de medalionul lui Caroline! Zise unul dintre ei arcuindu-si o spranceana.
  - Nu, medalionul nu va apartine Ordinului niciodata. Zise ea si se ridica de acolo de pe scaun dandu-se cativa pasi in spate.
  - Nu ne obliga sa folosim forta pe tine, domnisoara.

[Zayn Dietrich]

Se ridica scotandu-si bagheta si punandu-se in fata lui Caroline.Lua medalionul de pe masa, chair daca il ardea de naiba il lua nu ii pasa acum.
-Medalionul ramane aici. marai brunetul usor enervat.
Cateva picaturi de sange, incepuse sa i se prelinga pe mana si apoi pe gresia rece , dar nici ca ii pasa acest lucru chiar deloc.
Ofta incet si avea bagheta indreptata spre cei doi de la ordin.Nu ii pasa acum de durerea din mana.
-Ai face bine sa il predai Zayn. zise unul dintre ei.
Ii cunostea pe amandoi, dar nu ii pasa de nici unul, si asa avusese de gand sa ii omoare intr-o perioada, dar nu o facuse chiar in acel moment, fiind ceva mai nebun de felul lui.
-Nici nu ma gandesc. spuse cu un ranjet pe chip.Dupa ce ca mi-ai stricat seara mai vrei sa iti dau si asta , hai lasa-te si dispari pana ce nu te omor. marai.

[Wanda J. Bennet]

• Ofta scurt si isi scoase bagheta din geanta privindu-i terifiata pe cei de la Ordin, care pareau sa i omoare din priviri..desigur, nu puteau asta dar daca ar fi putut erau morti deja de mult.
  Unul dintre barbati incepu sa rada, respectiv Joseph. Isi trecu o mana prin par si continua sa faca cativa pasi pana ajunse in dreptul lor, zicand:
  - Asta e intre noi si micuta blondina, nu te baga Zayn..sau nu-mi spune, ai sa faci cu ea ce ai facut si cu cealalta? Lasa-ma sa te felicit, baiete, esti grozav! Zise unul dintre ei in timp ce Caroline se incrunta si isi arcui o spranceana, dar observa o portita de iesire. Il prinse pe Zayn de mana si il trase dupa ea in speranta ca luase medalionul dupa el si continua sa alerge pana ajunsera dupa un colt, uitandu-se daca cei de la Ordin le dadusera de urma deja. Se intoarse spre el, zicand:
  - Nu stiu de ce te-am bagat in asta, Zayn. Daca vrei poti sa pleci in camera, fac eu cumva sa scap de ei. Continua ea privindu-l pret de cateva minute in ochi, era speriata pe de o parte iar pe de alta nu.

[Zayn Dietrich]

-Nu te las singura. spuse oftand si ii zambi cald.
Isi pregati bagheta, tinand strans medalionul in mana si ofta din nou.O privi in ochi pentru cateva clipe, simtind un nod in stomac.
Joshep avea sa moara de mana lui in acel moment, daca nu termina .
-Va trebui dupa sa afli ceva legat de mine si atunci daca vrei sa nu mai vorbesti cu mine deloc inteleg. spuse schitand un mic zambet.
Cei doi ii ajunsera din urma, dar brunetul avea deja bagheta indreptata spre ei.
-Haide Zayn, nu imi spune ca te-ai indragostit si de ea. A si felicitari pentru nunta si inmormantare. spuse ironic.
Brunetul nu mai suporta si murmura ,, Crucio " lovindu-l pe Joshep din plin.Era atat de nervos, incat ii venea sa il ia la bataie pur si simplu.