twisted mind

[Kurt F. Malfoy]

• '' Si mie mi-ar fi fost mai greu sa imi bat joc de prostituate. Nu asa cum fac baietii de obicei,Em,nu. Eu sunt mai...original.'' Incepu sa rada gandindu-se la asta. Cum e sa dai peste un tip bine care te plateste in avans si te pune sa ii spui bancuri in loc sa ii dansezi in poala? Si sa aflii dupa cinci minute ca daca nu le zici cu intonatie,iti ia banii? Oh,da,grea era viata de usuratica!
  
  '' Le dadeam culegerea cu bancuri iar ele citeau. Le puneam sa citeasca toata noaptea,ele tipau ''Nu mai vreau!''. Eu radeam si le ziceam '' Inca o data,hai!'' Saracii pesti credeau altceva... Dar jur ca ma faceau sa rad!''
  
  Se intreba cand aveau sa ajunga dosarele. Doua ore? Trei ani? Chiar atunci o cobra imperiala intra,ducand pe corpul sau un mesaj. Kurt il citi apoi deschise gura sarpelui si lua de acolo o bucata de hartie pe care apoi o mari cu ajutorul farmecelor. Dosarele lui. Le puse pe masa,aproape de Ema. Expertize psihiatrice,declaratii scrise,poze,articole din ziar.
  
  '' Eram vedeta si inainte sa fiu Malfoy. Nu m-a chemat mereu Kurt Malfoy,ci Carsten Wildrig. Am crecut cu tata,la Stuttgart,e de inteles. In alta ordine de idei,acum esti teoretic libera. Practic,mai stai putin,ca ma plictisesc.''
  
  Ha! Era un rapitor de doi bani. Dar macar stia sa gateasca si sa intretina o atmosfera placuta. Iar Em nu se putea plange ca o ravasise prea mult aducand-o acolo. Rusia era frumoasa,proprietatea lui era frumoasa. Pete si hartoagele lui erau cele mai urate lucruri. Blah!

[Ema Snow]

• Il asculta cu atentie si zambi din ce in ce mai larg. Intr-un final ajunse sa rada, stergandu-si delicat lacrimile. Incerca sa-si imagineze tot felul de femei imbracate sumar, dar extravagant, tremurand usor pentru ca erau prea incete la minte ca sa inteleaga situatia. Bancuri? Frumos! Intr-adevar original. Nu s-ar fi putut gandi la asa ceva, insa, cumva, vedea situatia ca fiind ceva specific lui. Impresionant.
  Ridica o spranceana cand sarpele isi facu aparitia. Nici la asta nu s-ar fi gandit. Ea prefera bufnitele, desi a ei se arata incapatanata uneori. Poate va putea sa foloseasca scuza cu cobra in avantajul ei. Nu se uita la documente. Pozele le stia, articolele din ziar de asemenea. Expertizele nu apucase sa le citeasca in intregime inainte ca tatal ei sa-i inchida in nas dosarul. Insa isi amintea cateva notite. Carsten Wildrig? Numele i se parea cunoscut, iar acum ca stia si cui ii apartinuse, mai multe elemente haotice se asezara la locul lor.
  Isi flutura delicat mana stanga.
  " Nu e o problema. Nu ma grabesc acasa. Si oricum, e prima oara cand vin in Rusia"
  Arata cu un deget lung si subtire spre reptila nobila, admirand solzii.
  " Tu l-ai crescut?" intreba ea curioasa.
  

[Kurt F. Malfoy]

• Cobra se urca incet pe corpul sau pana ce ajunse pe umeri. Da,ii placea sa stea pe el. El era ''tati'', era singurul om care se intelegea cu acea creatura. Nici sora lui,care era reptomit,nu prea putea lega o prietenie om-animal cu acea cobra. El nu era reptomit insa avea un truc pe care multi nu-l stiau. Un truc pe care natura i-l oferise cu usurinta.
  
  '' Da. E femela. O cheama Less. O am de cand aveam 17 ani. E mesagerul meu,cel mai bun prieten si singura creatura care va fi langa mine,la propriu,intotdeauna. Ii place sa stea prin hainele mele,mai ales cand sunt imbracat. Mai un lup,Abel,insa el este doar un paznic. Adevaratul 'prieten al omului' este frumoasa asta.''
  
  Mangaie solzii reci apoi o privi pret de cateva clipe. Ea isi ridica putin capul,inspre el,ca un fel de pozitie de atac insa Kurt ii zambi si mai larg reptilei apoi...Apoi se intampla ceva interesant. Pupilele lui devenira verticale,asemeni pisicilor apoi se ingustare si ajunsesera sa semene cu a unei reptile. In plus,irisul era acum de un maroniu-rosiatic. '' La lumina puternica si cand am o 'conversatie' cu serpii,se intampla asta. Nu vorbesc cu ei,dar ii privesc si e de ajuns.''

[Ema Snow]

• Isi aminti ca atunci cand era la casa bunicilor, cu prea multi ani in urma, daduse peste un sarpe de casa. Nu se simtise in siguranta, dar nici nu putuse sa se abtina sa nu-l atinga. Isi aminti cu o claritate desavarsita cat de matasosi erau solzii sub degetele ei, chiar daca totul durase doar o clipa.
  Zambi. Ea avea acasa o bufnita, o catelusa si, mai nou, un pui de leopard de zapada. Bine, nu mai era chiar un pui, dar totusi. Acceptase sa il ia in grija dupa un eveniment neplacut si cat de cat bizar. Il numise Stirbul, pentru ca pe atunci nu-i crescusera dintii. Less si Abel, deci.
  " Asa o am eu pe Artemait. O am de mic copil si uneori am senzatia ca-i pot spune orice, iar ea ma intelege."
  Ridica usor din umeri, nestiind cum putea sa explice mai clar. Renunta sa caute niste cuvinte dichisite, preferand sa se uite la cobra. Era asa frumoasa. Eleganta.
  Atentia i se concentra asupra felului in care se misca. Privi fix ochii lui Kurt, incercand sa-si imprime in minte felul ciudat al pupilelor sale. Nu mai auzise de asa ceva pana atunci si categoric nu mai vazuse. Deci Kurt avea si mai multe mistere. Foarte interesant! Ea era vulnerabila la lumina puternica, fiindca avea pupile dilatate. Ale ei nu se restrangeau suficient, iar ochii ei captau mai multa lumina decat era normal. Si, in ciuda faptului ca o ajutau pentru a vedea mai bine pe intuneric, ura durerea enervanta pe care o avea in fiecare zi insorita de vara.
  " Sa inteleg ca e un dar natural..." murmura ea fascinata, aplecandu-se usor in fata. " Care crezi ca e cauza? O mostenire genetica sau o expunere prelungita? Altceva?"
  

[Kurt F. Malfoy]

• O lasa pe Less sa se duca sa vaneze,fiindca ii placea sa stie ca e fericita si oarecum independenta. Ar fi fost mai putin mandru de ea stiind ca trebuia sa o hraneasca el. Devenise o parte din familia lui dar nu insemna ca-i nega natura salbatica. Ba chiar o lasa sa devina animalul care ar fi trebuit sa fie de la inceput. Cat despre ochii lui...
  
  '' Mostenire,cu siguranta! Sora mea e reptomit,fratele meu a fost si el dar fraierul nu s-a prins de asta niciodata. Cred ca se trage de la mama. Ea are unghii lungi,mai lungi si mai puternice ca ale mele,si o privire fixa,hipnotizanta - ca si a mea,de altfel. Si cand merge,parca s-ar undui. Ba chiar e usor sasaita. De cand am venit eu la conducerea familei sloganul este Veninul curge mai repede decat sangele. Cred ca ni se potriveste. Dar nu explic cum de capata culoarea asta rosiatica.''
  
  Prima oara? Oh,prima oara se speriase ca naiba. In primul an la Hogwarts,cand avea 13 ani,fiindca primii doi ii facuse la Durmstrang. Si cum fusese si diagnosticat cu schizofrenie aproape ca se temuse sa nu il apuce o criza,sa fie in mijlocul unei crize. Ii trebuisera doua luni sa se impace cu ideea ca nu era o halucinatie si cauta sursa acelei transformari. Si o gasise. In urma cu doi ani. Si o data cu acel raspuns isi gasise si mama. Era ciudat sa fie baiatul mamei dupa atata timp in care nu stia ce inseamna dragoste materna. Sau dragoste parinteasca,ba chiar frateasca. Devoratorii si Malfoy-ii erau familia lui. Atat.
  
  '' Cum este Dawn?''

[Ema Snow]

• Ema aproba usor cu o miscare scurta a capului, urmarind cu coada ochiului sarpele care pleca. Less. Cum pleca Less. Avea un nume asa ca mai bine inceta sa se gandeasca intr-o maniera generalizatoare. Doamna Malfoy parea o femeie la fel de incantatoare si interesanta precum copiii ei. Vedea foarte clar legatura asta. Si putea sa fie total de acord ca noul slogan al familiei se potrivea de minune. Da, veninul si moartea erau intotdeauna notiuni rapide. Poate putin prea rapide. Emei i se parea mai agonizant sa vezi cum ti se scurge sangele, odata cu viata, decat sa astepti in suferinta ca veninul sa-si faca pe deplin efectul.
  Se juca cu o suvita castanie, invartind-o intre degete. Cumva, se vedea uimita ca el retinuse numele surorii ei, desi nu-l mentionase decat o data si atunci pentru tatal ei. Se gandi o clipa.
  " Daca ar fi sa vorbesc desprea numai din perspectiva de sora, atunci pot spune ca e enervanta si un rival de temut. Dar asta ar fi o minciuna. Dawn e plina de energie si o mare vorbareata. E desteapta si prezinta interes pentru foarte multe subiecte. Poate ca si din cauza asta se adapteaza foarte usor. E fericita daca e coplesita de activitati. Insa e schimbatoare si ii place varietatea in orice. Stie sa minta si sa insele si nu se poate abtine de la putina ipocrizie uneori"
  Zambi intr-un mod aproape parental.
  " Am fost mereu in competitie cu ea pentru ca nu imi placea sa fiu mezina familiei. Si nu-mi placea sa mi se spuna mereu 'Uite ce a facut Dawn, uite cum a reusit'. Insa ne iubim si ne protejam. Pot sa-i spun orice. Iar acum cativa ani si-a gasit si ea pasiunea adevarata, asa ca acum lucreaza la Sanctuarul Dragonilor"
  Ridica usor din umeri, gandindu-se daca trebuia sa ofere si o descriere fizica.
  

[Kurt F. Malfoy]

• Sanctuar? Acel sanctuar? Insemna ca Dawn era acea fatuca pe care o gasise acolo? Da,da. O cunoscuse deci pe Ema inainte de a o intalni propriu-zis. Prin Dawn. O intalnise pe sora Emei in clipa in care se oferise sa isi ia fiica de la sanctuar. Familia ei era acolo. Era ciudat sa te gandesti ca te duci sa iti iei fiica de la familia ei,ca si cum tu ai fi un surogat,sau un tutore si atat,de parca provenea dintr-o familie disfunctionala si tu erai cel de la Protectia Copilului. Dar se obisnuise.
  
  '' Ei bine,o cunosc. Nu ii stiam numele,dar o stiu doar din vedere. Fiica mea s-a nascut si a crescut la sanctuar. Fiindca nu e fiica mea din punct de vedere biologic. Am fost in urma cu 13 ani la sanctuar,alaturi de prima mea sotie. Si am gasit-o pe Freyja,copila de acum. Doar ca atunci avea 3-4 ani si m-a fermecat apoi intamplarea face ca parintii mei,sa mi-o dea mie pentru a o tine in siguranta. Ghici ce? Nu mai e copilul de 3-4 anisori,ci o adolescenta rebela. Nici nu stii ce greu era cand imi aduceam iubitele acasa. Sau cand m-am casatorit pentru a treia oara,divortul ce a urmat. Momentan sunt un tatic singur,nu am de gand insa sa mai am pe nimeni aproape. Eu doar...ies la bere cu Hawkeye.''
  
  Isi aminti de pusti si aproape ca incepu sa rada. Ii convenea situatia. El ramanea singur,spunand ca era devastat de divort - si intr-un fel chiar era - dar intre timp petrecea cu acel baiat. Singurul care ii tolera toate nebuniile si prostiile - gandurile sinucigase si perversiunile sexuale. Femeile n-ar fi dat pe gat 10 beri ajungand apoi sa cante cu tine imnul Frantei,urcandu-se pe masa. Dar ii era bine asa. Oricum,Kurt era un copil,nu un adult. El era... el. Si atat.
  

[Ema Snow]

• Freyja? O Freyja care a crescut la Sanctuar? Cate Freyje in conditiile astea puteau sa existe? Zambi calduros.
  " O cunosc pe fiica ta. Avem cateva ore comune."
  Deci Kurt o stia pe Dawn. Cat de mica era lumea! Pe de alta parte, sigur o tanara pe la 1,67, mai baietoasa decat orice fiinta feminina cunoscuta si cu o bagheta prinsa in coc iesea cat de cat in evidenta. Da, asta era Dawn, iar Ema era din ce in ce mai amuzata de intreaga situatie. Uimita de asemenea, dar inca nu o recunostea.
  Zambetul ii ingheta pe buze. Iesea cu Hawkeye la bere? Deci il stia si pe Colin, dar asta nu era ceva ciudat. Isi amintea ca baiatul pomenise ceva la un moment dat de familia Malfoy. Dar la bere? Oh, sufletul Medusei! Pustiul era ceva mai mic decat Ema, iar cei doi se apropiasera cand el aterizase la Hogwarts. Bine, apropierea asta era ceva abstract. Se luau la suturi de fiecare data cand se vedeau, aruncandu-si replici acide si intrecandu-se in glume. Cate farse nu incasase Ema de la el.... Si cate palme peste ceafa primise Hawk de la ea...
  Isi scutura capul si il privi aproape rugator pe Kurt.
  " Spune-mi ca nu a facut vreo tampenie care sa te faca de ras! Stiu ca e cam energic uneori si poate avea idei cu tendinte cretine, dar are o inima mare..."
  ' Doar ca e prea copil ca sa si dea dovada de asta uneori' continua in gand.
  

[Kurt F. Malfoy]

• Colin? Tampenii? Doamne,nu! Colin era ca un fel de adrenalina pentru el. Daca pana sa il intalneasca era Malfoy linistitul,omul pasiv,chiar glacial,de cand il cunoscuse era foarte energic,il facea sa viseze cu ochii deschisi si sa intrebe cum se putea ca un tip sa aibe asemenea buze? Mai tari ca ale lui! Ultima oara cand iesisera in oras Kurt il duse cu masina lui pe care o botezase Scorpio,un Ford Mustang - masina veche,dar care atingea o viteza remarcabila avand in vedere ca Malfoy isi bagase nasul si o facuse pe placul lui. Si-l amintea pe Cols cu capul pe fereastra,fluturandu-i urechile precum limba unui caine si parca isi amintea cum si aproape intrasera intr-un pom fiindca el era prea ocupat sa rada de soimean. Apoi,la conversatie,Colin de abia de punea mana pe el,fiindu-i frica si sa respire.
  
  '' E baiat de treaba. S-ar putea sa il corup daca n-am facut-o deja. Tu...nu ai vorbit niciodata despre viata ta. Cel putin nu cea amoroasa. Nu e ca si cum m-as da la tine,raman la Mister Bere. E singura persoana pe care mai pun mana - asta insemnand sa-l iau de dupa gat,tip '' taranul sprijinit de sapa'',atunci cand sunt mult prea beat ca sa mai merg complet singur.''
  
  Intr-o seara facuse cunostinta cu domnii sol si asfalt,venind cu nasul lui frumos si acvilin fix de bordura. Apoi avusese o menstruatie nazala de toata frumusetea. Dar tot nu renuntase sa converseze douazeci de minute mai tarziu chit ca arata de parca s-ar fi intalnit cu Hulk Hogan cand acesta era nervos. Kurt era incapatanat si stia ce vroia,ce ii placea. Vroia sa fie fericit,ii placeau petrecerile,si lucrurile ilegale,imorale. Nimeni nu-l putea schimba,ci ii ''convertea'' pe toti.

[Ema Snow]

• Ema rasufla usurata. Deci Hawkeye putea sa faca ceva fara sa-l condamne cineva la moarte. Bine de stiut. Ea trecuse prin prea multe schimbari ca sa se mai ocupe cum trebuie de rolul de 'sora' pentru pusti. Copilul se mai maturizase cat timp ea fusese plecata si era placut sa auzi ca se putea descurca pe cont propriu. Ii purta lui Colin o dragoste frateasca, chiar daca se calcau mereu pe clatite, strigandu-se pe numele de familie. Oricum, incerca sa si-i imagineze pe cei doi, tinandu-se de dupa gat si cantand de mama focului. Era ceva ce prefera sa ramana doar la nivel de imaginatie. Era mai bine cand nu avea o arma impotriva lui Hawk, altfel iar s-ar fi starnit 'razboiul' si 'vanatoarea'.
  Sa nu creada ca se da la ea? Neah... Kurt ii era simpatic, dar nu in sensul acela. Ii placea sa discute cu el pentru ca functionau pe aceeasi unda. Isi pleca privirea, zambind usor. Viata ei amoroasa? Ha! Asta era un subiect pe care nu se gandea ca avea sa-l atinga, dar, din nou, vedea ceva ce-l caracteriza pe Kurt.
  " Ai spus mai devreme ca nu sunt usa de biserica si e cat se poate de adevarat. Insa atunci cand vine vorba de astfel de subiecte, sunt mai curata ca o lacrima" rase ea incet, stiind ca el intelegea unde batea. " Nu prea am avut timpul sa ma deschid pentru asa ceva inainte. Eram in febra bataliilor, chiar daca nu ma luptam la propriu cu altii. Era mereu ce ma preocupa la un nivel aproape obsedant. Mereu exista o problema la care ma simteam obligata sa-i gasesc solutia."
  Isi ridica privirea spre el, zambind usor, cald, cu ceva specific tinerelor indragostite.
  " Dar intr-un final mi-a suras si mie norocul. Am cunoscut un baiat cu un zambet de milioane si un suflet pe masura. Ma simt fericita langa el... Completa, daca intelegi la ce ma refer"