The night before Christmas

[Splendora Cromwell]

Pentru Sasha.

Era una din serile alea in care ai fi putut face orice. Ai fi putut zambi, impodobind bradul alaturi de cei dragi, ai fi putut sa iti chemi prietenii, nu prea sanatosi din punct de vedere mental, la o tura in parc pentru a mai tachina vre-un astropuf ratacit, ai fi putut dormi mai devreme, sau pur si simplu ai fi putut sta in pat, cu o ciocolata calda intr-o mana si o carte buna in celalalta, asteptand sa treaca acest vacarm al sarbatorilor, si asa mult prea obositor pentru tine, omul care apreciaza linistea, poate mai mult decat este necesar.
Statu o clipa si se gandi, citind inca putin din cartea ce o avea deschisa: "Ierburi si potiuni" de Franck Mark, dar cum nu ii surasese prea tare nici una din ideile mentionate mai sus, inchise cartea cu zgomot, mutandu-si privirea in sus si descruciindu-si picioarele, cobora din pat, lasand cartea frumos pe noptiera. 
Isi scarpina spatele, indrepatandu-se spre dulap, si alesese cu o mutra serioasa o helanca stramta, pe gat, si o fusta cat de cat evazata, pe sub care luase o pereche de colanti. Isi puse cizmele negre si paltonul, nu inainte de a-si pieptana parul buclat, care oricum nu statuse niciodata cum isi dorise, si se dadu cu putin rimel si ruj de buze, ritual prin care se asigira ca are sa para mai mare la varsta, avand in vedere locatia aleasa pentru a-si desfasura restul serii.
Cu mainile in palton, strabatea grabit holul ingust, iar cand teecu pe langa majordomul sau, ii se adresa fara a se uita la el.
"Pregateste caleasca, vreau sa ies."
"Da doamna." Se auzi domol vocea majordomului, care nu mai statu pentru a i se spune si a 2-a oara, si pana tanara cobora, pe fata o astepta deja un vizitiu care o ajuta sa urce inauntru.
Isi scoase manusile, pe care si le pusese tacticos, iar cand auzi vocea vizitiului ce o intreba pana unde merge, ridica privirea spre el.
"La Capul de Mistret, te rog, si repede." Ii spuse zambind cu ironie, apoi se intoarse la potrivitul manusilor pe degete, nemailuandu-l in seama cu orice altceva.
Drumul fusese scurt, insa ei ii se paruse o vesnicie, dat fiind faptul ca era pietruit si plin de gropi, motiv pentru care se deplasau foarte incet.
Incerca sa nu isi piarda cumpatul sau rabdarea, iar imediat ce trasura opri, fata se dadu jos, si tragandu-si mai tare manusile din piele pe mana, intra in local si se opri direct la bar.
"Un vin fiert." Ceru, iar imediat ce ii fu adus, il lua si se indrepta catre o masa.

[Lucas Sasha Neitzke]

Dimineata din ziua aceea era cea mai lenesa din ultima vreme, statea in pat dezvelit si doar in boxeri cu ochii pironiti in tavan. Avea atatea treburi de rezolvat la Minister incat nu avea putere sa se ridice din pat, sa fi fost bourbonul din seara trecuta de vina? Putin probabil. Avea imunitate la alcool si nu pentru ca era vampir ci pentru ca traise aproape toata viata cu o cantitate de alcool in sange destul de considerabila. Doar perioada de timp petrecuta in casatoria cu India a fost mai diferita, insa nu il caracteriza deloc, fapt pentru care nu se mai gandea demult la ea. 
Se simtea molesit si epuizat, dar se ridica intr-un final acoperindu-se partial cu un halat doar de forma, oricum nu simtea frigul, iar daca ar fi intrat un om la el in casa ar fi zis ca traieste intr-un congelator. Ii displacea iarna doar pentru ca afara vantul ii stingea focul cand isi aprindea tigara, in rest, frigul si zapada erau pentru el. 
Iesi rapid din casa fara sa incuie usa, nu avea nevoie de asemenea prostii din moment ce locuinta ii era protejata de un arsenal bogat de vraji. Sa mearga la munca la Minister? Probabil, insa dupa ce va face o vizita in Hogsmeade, satucul de langa Hogwarts unde de obicei recruta studenti pentru treburile murdare sau plictisitoare. Era imbracat doar intr-o camasa gri si pelerina neagra si groasa deasupra, nu isi mai luase alte accesorii inutile de iarna decat fularul, ca sa nu atraga prea multe priviri iscoditoare si sa aiba cu ce sa-si curete buzele daca ar fi gasit pe cineva demn de gustat. 
Trecuse fara ezitare pe langa Capul de Mistret, fusese ieri acolo, nu vroia sa mai zaboveasca insa ceva ii atrase involuntar privirea, sau mai bine zis cineva. Domnisoara ii era cunoscuta, ii daduse o sticluta cu ceva sange in ea, dar banuia ca ar fi avut si altceva pe acolo si nefiind expert in potiuni, ci mai mult in farmece si blesteme, nici nu o deschise ca sa se intereseze de continut. Intrase rapid dupa ea si se aseza la o masa libera, langa geam, putin mai retrasa fata de celelalte. 
'Agnes!' zise el scurt cand o vazu cautand un loc. Bineinteles stia ca nu acesta ii era numele, fusese foarte usor sa rascoleasca cateva documente de la Minister ca sa afle mai multe informatii despre ea, calificative de la scoala, viata personala, dar era curios daca mai stia ea ce nume ii spusese.

[Splendora Cromwell]

Se descheiase la palton cu o mana, in cealalata tinand vinul, mult prea fierbinte pentru a fi baut, si trecea incet printre mese, scanand din priviri localul, mult prea plin pentru gusturile ei, apoi il zari.
Statea la o masa retrasa, langa geam. Ii recunoscu imediat figura. Cum ar fi putut sa il uite, cand ii provocase atata durere de cap?
Zambi imperceptibil, si trecu pe langa el cu intentia de a nu-l baga in seama, dar facand inca 2 pasi, il auzi strigand-o. Si nu pe numele ei adevarat, ci pe cel pe care il daduse din prea mult orgoliu si mandrie.
Se opri brusc cand il auzi, si se intoarse zambind dulceag la el, cu ochii aproape inchisi.
"Eu ma numesc Splendora. Cred ca ma confunzi."
Ii vorbise calm, dupa care se intoase pe calcaie si merse linistita 2 mese mai incolo. Lasa vinul jos, si se dezbraca de paltonul pe care il aseza tacticos pe speteaza scaunului, dupa care se aseza si ea.
Se puse picior peste picior si incepu sa soarba din licoarea dulce, privind fereastra, cu capul sprijinit intr-o mana.

[Lucas Sasha Neitzke]

Dorinta femeilor de a fi curtate nu era schimbata nici de varsta, nici de epoca. Ele iubeau atentia si lui ii facea placere sa le ofere ceea ce doreau. Zambi din coltul gurii cand ii auzi replica fetei, insa nu era foarte incantat de situatie, vroia sa o auda ce mai inventeaza, pana unde o duce mintiuca, insa ea trecuse pe realitate si de aici ii starnise o alta curiozitate, cat este ea dispusa sa descopere din ceea ce ascunde? Fatuca viperina daca ajungea pe mana unui afurisit care sa profite de puterile ei, ar fi putut fi un ghimpe undeva adanc si undeva in posteriorul lui. Isi comanda si el la randul sau un vin fierbinte cu aroma de scortisoara, aroma de Craciun, ii era dezgustatoare aceasta parte a iernii in care toti afisau mutrele de indivizi darnici si politicosi. Daca era sa aleaga intre tarie si vin, ar fi ales intotdeauna prima varianta cu mici exceptii, una fiind aici de fata. 
'Din pacate pentru tine, involuntar am o memorie foarte buna de la o vreme' spuse el facand aluzie la faptul ca devenise vampir, cel mai bun lucru care i se putea intampla. Nu vroia sa ramana blocat acolo pentru foarte mult timp asa ca sari peste partea in care ii cere permisiunea sa ia loc fata in fata cu ea si se aseza direct pe un scaun liber. 
Hogwarts avea cativa studenti destul de talentati care nu il interesau doar pe el, ceea ce era destul de ingrijorator si putea deveni usor o problema daca directorul actual ar fi facut aliante nepotrivite. Fusese mereu fascinat de Hogwarts si de vrajitorii formati acolo, el fiind absolvent la Durmstrang nu interactionase foarte frecvent cu ei decat daca isi facea simtita prezenta prin Hogsmeade. O privea pe domnisoara din fata lui fara nici o jena, serios, dar calm, fara nici o urma de incruntare. Isi lasase vinul undeva pe marginea mesei fara sa-l mai guste si isi concentra atentia asupra ei.
'Agnes era mai draguta' comenta el. Scoase din buzunarul robei o sticluta mica, pe care ea ar fi trebuit sa o recunoasca si o puse pe mijlocul mesei. 'Prefer sa beau direct de la sursa, din vena ce pulseaza sub caninii mei' facu o pauza scurta si adauga 'iar aceasta, cred ca iti apartine'. Lua in sfarsit o mica inghititura din vinul sau si se stramba. Nu era chiar atat de rau, insa nici pe gustul lui.

[Splendora Cromwell]

Se lasa pe spate, pe scaun, destul de amuzata, vazandu-l ca se aseaza, si incepu sa roteasca paharul de vin pe masa, fara a se uita la el.
Isi ridica putin privirea, cand acesta scoase sticluta ce i-o daduse, observand ca nu e atinsa.
"Mai, mai, ca sa vezi..." incepu ea din ce in ce mai amuzata "...se pare ca pana la urma te poti stapani."
Rabufnii in ras, si isi lasa capul pe o parte, muscandu-si buza pe interior, dupa care deveni brusc serioasa si privind scaunul gol de langa ei fix, pentru cateva secunde, isi intoarde privirea la el.
Lua sticluta in mana, si se avanta spre el cu fata, cam pana la jumatatea mesei, si  fluturandu-i-o prin fata, ii se adresa iar:
"Sigur nu vrei sa gusti?" Il privea zambind draceste, cu capul intr-o parte, curioasa de reactia lui, apoi pur si simplu intoarse din incheietura mana cu care o tinea, lasand tot continutul sa se amestece cu vinul lui fiert.
"Ups!" Adauga razand, dupa care se retease inapoi pe scaun, privind geamul, si incepu sa rada cu toata gura.

[Lucas Sasha Neitzke]

Deci in sfarsit hotari si ea pentru o secunda sa relationeze cat de cat cu el. Nu ii placea sa fie foarte insistent cand venea vorba despre o posibila colaborare, pana la urma, stia sa se faca cautat de vrajitorii care ii stiau abilitatile si 'setea' neincentata si greu de potolit pentru sange. Era mai mult o dorinta psihica decat fizica, fapt care ii oferea un control acceptabil al manifestarilor lui de psihopat. Ciudata chestie, de obicei oamenii isi stapanesc mai bine pofta trupeasca comparativ cu cea mentala, la el erau toate pe dos. Splendora nu era cea mai integra fiinta din punct de vedere psihic pe care o cunoscuse de la Hogwarts, iar faptul ca erau pe aceeasi lungime de unda il excita emotional de fiecare data cand facea lucruri nesabuite, copilaresti poate, insa avea sa o invete el ce inseamna sa fie vrajitoare, ce inseamna sa fie viperin, ce inseamna sa fie intunecata. Exact, asta era viitorul care il vedea pentru ea, afinitate pentru magia neagra, magia adevarata. 
Avea un zambet extrem de ciudat pe fata in timp ce ii urmarea fiecare miscare parca cu incetinitorul. Bineinteles, daca ar fi vrut, ar fi putut foarte usor sa aplice viteza specifica vampirilor pentru a o opri din ce facuse, insa ii placeau atat de mult jocurile, incat nu ii mai pasa cine facea regulile. Mai zabovise cateva secunde asa, in liniste deplina din partea lui creand falsa impresie ca se gandeste la urmatorul lui pas, desi stia din moment ce intrase dupa ea in local ce vroia. Isi comanda in sfarsit un pahar de whiskey cu un gest scurt al mainii drepte, cei care lucrau acolo stiau cu ce pot sa il serveasca pe langa meniul sau zilnic de suc de 'rosii' atunci cand era cu altcineva la masa.
'Ti-ai irosit sticluta pentru vinul acela infect..dar se poate rezolva spuse el cand se vazu cu noua lui bautura pe masa. Ranji larg si isi scoase instant bagheta din buzunar, o apuca rapid pe fata de umar tragand-o putin peste masa, apoi o stranse de incheietura aceleiasi maini si apasa varful baghetei lui exact in zona interioara langa vena principala, fortand-o sa stea imobilizata pana cateva picaturi din sangele ei cald si proaspat aveau sa se prelinga in noul lui pahar. 
Cateva priviri curioase si confuze s-au intors asupra lor insa era prea tarziu sa mai reactioneze cineva, daduse deja paharul peste cap cu intregul continut lingandu-se pe buze fara nici o jena. Nu se mai obosi sa stearga acele cateva picaturi ce ramasesera pe degetele lui, luandu-le pe limba imediat fiind curios de custul sangelui ei nediluat.

[Splendora Cromwell]

Nu-i asa ca-i frumos? Nu-i asa ca-i frumos cand nu sperai decat la o seara linistita, cel mai probabil alaturi de o persoana placuta, si evident, la fel de nebuna ca si tine?
Si nu-i asa ca e frumos, cand persoana mai sus mentionata, tine cu tot dinadinsul sa isi manifeste nebunia, care pe tine te excita pana la ultimul neuron, de fata cu tot localul, care pe deasupra e plin de concetateni la fel de mirati, dar nu si la fel de fericiti ca tine?
Nu, nu e frumos! E nebunie!
Statu cuminte cand se simti prinsa in stransoarea lui, si ranji pe sub mustati, cand simti cum ii se scurge sangele picatura cu picatura, apoi inchise ochii.
Atunci cand ii deschisese, in schimb, acestia aveau o culoare movalie de toata frumusetea, impregnati cu linii aurii ce pareau a forma un semn si mai inspaimantator ca dorinta si pofta lui de sange.
Se desprinse de el usor, si lua o pozitie dreapta pe scaun, incrucisandu-si degetele in fata, pastrand o figura relaxata.
Ce pacat ca zambetul nebun, amplificat de ochii tot mai mariti o dadeau de gol, caci altfel nici nu ai fi zis ca e nebuna.
Se uita la el inca 2 secunde fix, apoi deschise gura, si articula zambind:
"Pe tine nu te-a invatat nimeni, domunule vampir, la transformare, sa nu bei niciodata de la un om mort?!"
Il intreba, surprinsa de prostia de care dadea dovada. Desigur, oricine putea fi o victima, dar chiar asa? Sa nu te intrebi tu oare, catusi de putin despre ea, mai ales cand sti ca e la fel de paraNORMALA ca si tine?
Si daca la inceput frumusetea vi se paruse nebunie, acum ati putea fi siguri ca este, din moment ce cu acelasi calm cu care era obisnuita, si zambind placut, fata se lasa inspre el, luandu-i mana in a ei, si incepu sa suga ce mai ramasese pe degete, privindu-l de parca i-ar fi facut cunostinta cu Dracu', da el nu stia asta inca.
Si daca la inceput am spus nebunie... ups... nebunie am vrut sa spun? Sigur nu prostie? Acum spun prostie. Una pe care el nici macar nu realizase ca o facuse.

[Lucas Sasha Neitzke]

Vazuse foarte multe la viata lui relativ scurta. La scoala, nu tinea cont de nici o regula, fusese pedepsit de nenumarate ori, dar niciodata exmatriculat datorita renumelui familiei sale cu sange pur si extrem de influenta nu doar pe arena germana. Inca pe bancile scolii devenise un  devorator mai mult din curiozitate decat din afinitate a ideologiilor sale personale cu cele ale gruparii. Cand devoratorii o luasera pe aratura, incepuse sa ucita din nebunii din randul lor, dar nu garantase niciodata ca nu era el insusi un nebun. Casatoria cu India fusese cea mai lucida perioada din viata lui, dar bineinteles ca nu era pentru el, el avea nevoie de altceva. Exact, altceva. 
O privea ca prin ceata pe viperinita cum isi savureaza propriul sange de pe degetele lui. Ii placea. Pentru o secunda uitase unde se afla si cu cine. Daca il vedeau profesori de la Hogwarts, ar fi putut sa o incurce rau, insa consecintele faptelor lui nu erau niciodata o prioritate, fapt pentru care, candva, devenise si vampir, din neglijenta. O privea satisfacut si nu oferi nici o atentie vorbelor ei, desi o auzea clar ce spune, nu aveau nici o relevanta. Isi scoase pachetul de tigari si il puse foarte usor pe masa, stia ca nu se fumeaza in localul acela, insa existau si mici exceptii pentru clienti irascibili. 
'Sa stii ca nu esti singura fetita buna la potiuni.' Desigur, nu era vorba despre el, avea mereu pe cineva foarte bun intr-un domeniu, dar totusi avea nevoie de oameni excelenti. Isi scoase o tigara si o prinse intre buze aprinzand-o doar pocnind din varfurile degetelor. 'In primul rand, in cazul meu nu poate fi vorba de transformare..' Scruma o data in paharul unde avusese taria iar fumul il expira drept inainte. 'In al doilea, un mort este la fel de mort pentru alt mort..' Mai scruma inca o data, apoi trase adanc in piept fumul pana termina tigara. 'Nu ma intereseaza cine esti, ci doar ce poti sa faci.' Ultimile cuvinte le spuse aproape soptit si isi stinse tigara de marginea mesei aruncand-o in acelasi pahar.

[Splendora Cromwell]

Nu vi se pare amuzant cum dintr-o data intreaga incapere dispare? Dispare incet, in neant, pierduta undeva dupa ochii tai inchisi, mult prea obositi pentru a mai face ceva?
Simtea cum energia demonica dispare, incetul cu incetul, in timp ce isi facea treaba tot mai bine, simtind cum ii arde obrazul, iar mici firicele movalii, incepura sa apara dinspre barbie spre ochii, semn ca sangele deja ingurgitat, ajunsese unde trebuie.
Desigur, ea stia prea bine consecintele bautului de sange de la un om mort, insa nu ii spusese si lui, si se intreba daca nu cumva si el prezinta semnele, insa nici ca se obosise sa deschida ochii pentru a-l verifica.
Termina de lins si se indeparta usor, deschizand ochii numai ca sa ii aplece spre poseta, de unde scoase o alta sticluta, de data aceasta, continand un lichid alb-galbui (Ooc: cel pe care il preparase in topicul : Just one visit - aka antidotul), scoase dopul cu dintii si lua o inghititura zdravana, dupa care isi muta privirea la el, cu mana in care tinea sticluta, pozitionata atent sub barbie, cand acesta mentionase ceva despre alti tineri buni la potiuni.
"Nu ma indoiesc!" Raspunse zambind, privindu-l fix, in timp ce simti cum arsurile se estompeaza, si fata ii revine la normal, inclusiv ochii ei, privindu-l cu calm.
Statu nemiscata cateva secunde, gandindu-se serios daca sa imparta, apoi ii intinse si lui sticluta.
"Tine. Cred ca dinasta vrei si tu..." Ii spuse zambind, clatind putin mana in care o tinea, ca oricare alt om beat de 2 ore jumate, si isi sprijini capul cu cealalta mana, zambindu-i la fel de cald, cum il obisnuise deja.
"... si apropo, cainii care latra, nu musca."

[Lucas Sasha Neitzke]

Marai scurt si evident nemultumit de cum se desfasurau evenimentele pe acolo. Incepuse sa ii ia razna pulsul in mod inexplicabil si sa i se incetoseze privirea. Ranji, apoi izbucni de-a dreptul intr-un ras nebunesc si extrem de zgomotos facand abstractie de indivizii prezenti din acea incapere. Nu ii placea sa recunoasca ca actionase impulsiv, specific lui bineinteles, intentionand sa refuze sticluta de la viperinita din fata lui. Cu siguranta sangele ei era otravit cu vreo potiune impotriva vampirilor sau a creaturilor magice in general, nu auzise niciodata ca ar fi existat asa ceva, dar nu era expert in solutii din astea solubile. Totusi il facuse extrem de curios, vroia sa stie ce se intamplase si cum o eleva de la Hogwarts il aburise atat de subtil.
'Nu pot sa te incadrez in nici o categorie.' Zise el prinzand intre degete micuta sticluta a fetei, dar asteptand pana aproape sa lesine si abia apoi lua o inghititura din ea. 
Simtea cum isi revine lent, insa cu o puternica durere de cap. Nu mai avusese acea senzatie de cand era om si se trezea dimineata mahmur si dupa o doza considerabila de droguri. O privea surprins si satisfacut in acelasi timp, nu mai vroia sa ii spuna nimic, iar ceea ce i-ar fi spus nu era tocmai potrivit pentru o minora. 
'Unde te-ai nascut?' Zise el intr-un final fiind in totalitate absorbit de ea.