Dorinte ascunse

[Kim Ryan]

Ooc: # Oricine #

Bic:
Era o noapte rece de iarna. Vantul batea cu putere in ferestrele inchise ale Hogwartsului. Fulgii de nea se jucau in aer, apoi se asezau obositi pe pamantul moale. In castel era liniste, numai din cand in cand cate o usa uitata deschisa se dadu de perete, trezind fiori pana si fantomelor fara somn. In Pivnita Viperinilor palpaia slab o lumina.

"Lumos!" sopti Kim Ryan pentru a 3-a oara, tinand bagheta langa ceas.

De data aceasta, varful baghetei lumina ceva mai puternic acele de ceasornic. Fata deslusi ca era ora 2:45. Nu avea somn. Incerca sa inchida ochii, sa nu se gandeasca la nimic, sperand ca va adormi, dar ceva o tinea treaza. Se afla ceva in castel care o astepta. Ridicandu-se incet din pat, isi lua roba pe ea. Puse bagheta in buzunar si iesi tiptil din dormitor, pana pe coridor.

O coti la dreapta si urca niste scari. Spera ca nu o va vedea nimeni la ora asta. La cativa metrii de ea, o usa se tranti cu zgomot, facand-o pe Kim sa tresara. Se opri, asteptandu-se sa vina cineva, sa o certe ca se plimba prin castel la trei noaptea si sa-i scada puncte. Nu veni nimeni, probabil ca era doar vantul. Kim isi continua drumul, facand lumina cu bagheta, indeajuns de puternica ca sa vada pe unde calca. Ajunse in fata unei usi, iar curiozitatea o facu sa apese manerul auriu. Usa era inchisa. Kim isi scoase bagheta din buzunar si sopti

"Alohomora!"

Nu se intampla nimic. Isi drese glasul si incerca din nou. Usa ramase incuiata, ca la inceput. Fata observa niste litere increstate pe maner. Instantaneu, le citi incruntata, iar usa se deschise incet. Kim pasi inauntru. Era o incapere spatioasa, dar unde nu se afla nimic altceva decat o oglinda mare plasata in centru. Se apropie de ea, dar auzise un zgomot inabusit. Se piti intr-un colt, asteptand.

Ooc2: Continuati voi, dar va rog sa nu spuneti ce am vazut in oglinda. Ma gandeam ca ultimul zgomot sa fie pasii vostri, ca veniti si voi acolo.

[Black Rose]

In acea noapte geroasa de iarna, Rose pasi in incapere. Mai fusese aici si inainte, tot in timpul noptii, in acea liniste care-ti tiuie timpanele, si cu aceasi emotie de a fi descoperita. Pasii pe care-i faceau nu atingeau pamantul, si parca calcau pe inima, facand-o sa bata nebuneste si necontrolat. Inspira adanc cand ajunse in camera dorita fara sa fie vazuta.

In coltul camerei o astepta Oglinda. Mareata si ademenitoare. Rose surase slab in timp ce se apropia incet in fata oglinzii. Se aseza la jumatate de metru de ea pe podeaua rece si ridica privirea. Isi dadu gluga jos de pe cap. Rareori facea asta, doar atunci cand stia ca nu este vazuta.

Ofta si isi privi reflexia in oglinda. Era intuneric, ceea ce era in oglinda parea a fi numai o silueta neagra. Nici nu vroia sa vada mai mult.

Cand reusise sa se relaxeze, cineva pasi din umbra.

[Kim Ryan]

In spatele ei aparu Kim Ryan. Rose nu isi dadu seama ca e ea, pana cand fata nu se prezenta.
"Nu te speria. Sunt Kim. Kim Ryan."
Kim merse in fata oglinzii si se privi in ea. Dupa un timp, William aparu in spatele ei. Speriata, fata se intoarse, dar nu mai era nimeni acolo in afara de Rose. Isi intoarse din nou privirea spre oglinda, unde Will o lua de mana pe Kim. Se apropia de reflectia ei din oglinda si o saruta. Aceasta era marea ei dorinta? Sa fie iubita lui Will? Sa se sarute cu el si sa se tina de mana?
"Cred ca ceva s-a stricat. Cineva a facut ceva oglinzii, nu mai merge bine." spuse Kim.
Se retrase si lasa oglinda sa-i arate cea mai ascunta dorinta a lui Rose.

[Black Rose]

- Eu sunt Rose, spuse ea cu intarziere.
Dupa ce observa reactia lui Kim, intreba relativ curioasa:
- Cine este cel pe care-l vezi in oglinda?
Nu era perfect sigura ca ceea ce vazuse Kim era o persoana, dar era 90% convinsa de acest lucru? De ce? Pentru ca cunostea persoanele si reactiile lor indiferent daca le stia de ani de zile sau de cateva minute.

Se lasa tacerea treptat. Rose isi trase din nou pelerina deasupra capului, chiar daca era intuneric. Continua sa o priveasca pe Kim, cu un sincer interes.

Vazand ca raspunsul intarzie, isi muta privirea in oglinda. Ofta din nou din toate puterile, si-si lasa capul sa-i cada in palme.

[Kim Ryan]

"L-am vazut pe... Will. Fostul meu prieten. Ma tinea de mana, iar apoi m-a sarutat. Nu l-am mai vazut demult, aproape ca am uitat de el, dar l-am visat in ultimul timp aparand pe neasteptate la Hogwarts. Nu stiu ce sa mai cred. Parca mi-e teama sa il mai iubesc." spuse Kim mai mult pentru sine, decat pentru Rose.
Rose se uita la ea, parca vrand sa spuna ~Ce ti-a facut de ti-e teama sa-l iubesti din nou?~. Raspunsul veni imediat din partea lui Kim.
"A plecat cu o tarfa. Am auzit ca e cu ea, dar mi-a spus ca o uraste si ca n-ar putea fii niciodata cu fata aia. Nu l-am mai vazut de ceva timp... trebuia sa fie in anul IV la viperini."
O lacrima ameninta sa-i cada din ochi si sa se rostogoleasca pe obrazul ei rece. Se abtinu in ultima clipa sa nu planga, spunandu-si ca daca destinul va vrea sa fie iar impreuna, va veni inapoi la Hogwarts. Dar daca Will a plecat cu fata aia, era un prost si asa ii demonstra ca nu o merita pe Kim.
"Tu ce ai vazut in oglinda?" o intreba viperina, revenindu-si din visul imaginar pe care-l avea.

[Black Rose]

Rose isi misca brusc capul strapungand-o cu privirea pe Kim. Teoretic, se poate spune ca este imposibil ca un Cercetas sa poata arunca o privire ca aceea. Imposibil cu o exceptie.

Desi credea ca s-ar putea sa nu-i fie crezuta minciuna ce avea sa o spuna, zise cu voce joasa, aproape soptita sau ragusita:


- Vad ca Jobenul m-a trecut la Viperini, unde simt ca mi-e locul. In acesti ani inca nu am gasit o explicatie pentru faptul ca eu sunt Cercetasa, cu toata stangacia mea in relatii cu oamenii si tot restul. Cand am facut un "O!" de mirare Jobenului, acesta mi-a soptit la ureche ca "Intr-o zi vei afla de ce"... Atat. Si inca nu a venit ziua aia.

Era adevarat. Desi nu asta vedea Rose in oglinda, cele spuse pentru prima data Viperinei erau adevarate, si chiar deseori statea si medita asupra acestui fapt.

- Si inca ma gandesc la asta, completa Rose.

[Annie Granger]

Annie isi dadu seama ca era culcata la pamant, dar nu isi aminti cum ajunse acolo. Totul in jururl ei era invaluit in umbra si putea vedea la doar un metru in jurul ei . Cand, deodata simti cum degetele ii ingheata si o presimtire stranie puse stapanire pe ea. Mintea i se incetosa, si amintirilie o inlantuira. I se ivi in cap imaginea tatalui ei in acea zi calduroasa de primavara "Ne vedem curand" ii sopti el atunci la ureche insa Annie nu stia ca nu mai avea sa-l vada niciodata. Imaginea trupului s-au despicat i se ivi dintr-o data in fata ochilor si lacrimi de durere i se ivira la colturile ochilor. In umbra observa cum niste creaturi negre se apropiau de ea. Si atunci isi dadu seama: Dementori. Dar cum...? Insa nu avu timp sa-si raspunda pentru ca dementorul din fata ei se apropiase de ea si incet isi daduse de pe cap gluga neagra lasand la iveala o gura inspaimantatoare si uncrabiu fioros. Tocmai se pregatea sa-i ofere sarutul cand simti o palma strasnica pe obrazul drep si scoase un tipat.

Se trezi din cosmarul pe care il avuse, si in fata sa statea rezemata de pat colega sa de camera Paffy Camy. Acestea se uita cu repros la ea si Annie isi dadu seama, dupa privirile sticloase ale celorlate colege care se intorceau in pat ca tocmai le trezise.
O privi pe colega sa si isi duse mana la obrazul fierbinte. Camy insa nu mai astepta sa-i multumeasca si se intoarse somnoroasa la patul ei.

Insa Annie nu isi mai putea reveni. Cosmarul ii aduse aminte de tatal ei, de acele zile, si izbucni din nou intr-un plans tacut. Dupa cateva minute secatuita de lacrimi isi sterse nasul de manseta pijamalei si se dadu jos din pat pentru a se duce la cea mai apropiata baie. Simtea nevoia sa se revigoreze cu putina apa rece, sa-si scalde obrajii fierbinti. Insa cum nu prea explorase Hogwarts-ul era putin nedumerita in ce directie sa se indrepte. Stia ca o baie se afla la etajul 2 asa ca trecuse prin tablou si urca in graba scarile. Scoala era asternuta intr-o tacere sinistra si cand simti scarile miscandu-se isi prinse mainile de balustrada si isi opri un icnet.Scara insa o duse la alt coridor si prea obosita sa incerce sa se ntoarca porni de-a lungul sau. Ajunse aproape de o usa cand deodata auzi voci de cealalta parte a ei. Cum era foarte curioasa din fire ,Annie isi apropie urechea si asculta: "tu ce ai vazut in oglinda?" deslusi o voce melodioasa care parca o mai auzise undeva. Apoi o alta voce ii raspunse "Vad ca Jobenul m-a trecut la Viperini..." insa nu mai reusi sa auda restul pentru ca zari o coada galbena ivindu-se de dupa colt si imediat Doamna Norris, pisica ingrijitorului isi facu aparitia miorlaind insistent.Fara sa isi mai dea seama ce face apasa clanta si intra grabita in incapere. In fata sa doua fete se intoarsera speriate si se uitau la ea. Le recunoscu imdiat, doar avea ora de potiuni impreuna u Black Rose si ierbologie cu Kim Rian. Fetel isi schimbara niste priviri rapide si apoi Annie le spuse cat de rapid putu
-Doamna Norris, pe hol.. am vazut-o acum.. Ar trebui s aplecam pana nu vine...Dar chiar atunci observa oglinda mare din spatele lui Rose. Era uimitor de mare si atat de frumoasa, chiar daca pe la margini se putea vedea praful care nu mai fusese sters. Kim isi intoarse si ea privirea si se uita acum la oglinda.
-Dar.. dar...ce e asta? spuse deodata Annie si se apropie sa atinga oglinda.
Rose se uita speriata la Kim insa Annie deja se afla in fata oglinzii care o fascina si dintr-o data chipul ii deveni rigid si se uita uimita la oglinda.Nu.. nu se putea..
-Cred ca e vrajita, sau stricata.. sau.. ceva.. spuse grabita fetelor care se uitau mirate acum sprea ea. Era cat pe ce sa le relateze ce vazuse cand dintr-o data usa se dadu la o parte....

[Kim Ryan]

Un baiat inalt, frumos, cu un chip bland si ochi patrunzatori intra in camera, inchizand usa dupa el. Privi ingrijorat in jurul lui. O recunoscu pe Rose, fata de la cercetasi, insa nu isi aminti cum o cheama pe cealalta fata din fata oglinzii, care parea sa fie la astropufi. Undeva intr-o zona mai retrasa a camerei, o viperina rasufla usurata. O recunoscu imediat pe sora lui, Kim.
"Ah, Sam... ne-ai speriat! Sa nu mai faci asta niciodata!" rosti fata si se apropie de el.
"Scuze, dar era cat pe ce sa ma prinda Filtch ca bantui noaptea castelul. Chiar pe tine te cautam, Kim. Ai primit o scrisoare. Adica, un fel de scrisoare. Stii tu, chestia aia care se trimite prin internet si ajunge dintr-un laptop in altul. Meil." ii spuse Sam surorii lui.
"E-mail." il corecta Kim.
"Da, asa. I-Meil. Ah, ma scuzati. Am uitat sa ma prezint. Eu sunt Sam Ryan, fratele lui Kim."
"Noi ne stim. Am facut cursul de Previziuni despre Viitor impreuna, acum doi ani." raspunse Rose.
"Eu sunt Annie. Granger. Incantata de cunostinta." zise si Annie.
"Inainte sa mergem sa vedem ce-i cu E-mailul ala, vreau sa vad ce vezi tu in oglinda. Apropo, oglinda asta arata cea mai ascunsa dorinta a cui se priveste in ea." spuse Kim, tragandu-l pe Sam in fata Oglinzii.
Baiatul nu se impotrivi. Isi privi sora mai mica, apoi se uita in oglinda. Intr-o clipa, o sorbea din priviri. Era fermecat de ceea ce vedea in ea. Kim il grabi nerabdatoare sa spuna ce vede, dar Sam continua sa se priveasca uluit. Kim il trase de maneca si era cat pe ce sa reuseasca sa-l trezeasca din visele lui. Pana la urma se dadu batuta si ii propuse sa mearga in camera de zi.